Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 617 din 2 octombrie 2018  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, ale art. 1 şi art. 2 din Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiţii speciale, precum şi ale art. 30 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 617 din 2 octombrie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, ale art. 1 şi art. 2 din Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiţii speciale, precum şi ale art. 30 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 100 din 8 februarie 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, ale art. 1 şi art. 2 din Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiţii speciale, precum şi ale art. 30 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Cristian Stănică şi alţii în Dosarul nr. 4.007/90/2014 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 476D/2018.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 7 martie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 4.007/90/2014, Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, ale art. 1 şi art. 2 din Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiţii speciale, precum şi ale art. 30 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Cristian Stănică şi alţii cu prilejul soluţionării apelului formulat de Oltchim - S.A. împotriva Sentinţei civile nr. 888 din 20 mai 2016, pronunţată de Tribunalul Vâlcea - Secţia civilă în Dosarul nr. 4.007/90/2014.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor art. 16 şi art. 21 din Constituţie prin faptul că restrâng posibilitatea ca, pe baza unor probe, să se poată constata de către instanţa de judecată existenţa unor meserii la anumite societăţi care se încadrează în condiţii speciale de muncă şi care nu au fost menţionate în anexele la Hotărârea Guvernului nr. 1.025/2003 şi nici în anexele nr. 2 şi 3 la Legea nr. 263/2010.
    6. Astfel, arată că anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 au fost încadraţi în grupa I de muncă, însă ulterior au fost încadraţi în condiţii deosebite de muncă. Se consideră discriminaţi în raport cu persoanele care au fost pensionate potrivit legislaţiei anterioare şi care au beneficiat de un regim mai favorabil. De asemenea, se consideră dezavantajaţi şi faţă de persoanele care au obţinut, pe cale judecătorească, recunoaşterea condiţiilor speciale.
    7. Autorii excepţiei susţin că, în mod nelegal şi neconstituţional, legiuitorul nu a dispus verificarea tuturor locurilor de muncă încadrate până la data de 1 aprilie 2001 în grupa I de muncă şi a lăsat la voia societăţilor să iniţieze procedura doar pentru anumite activităţi, deşi angajatorii nu aveau interesul să demareze astfel de proceduri.
    8. Totodată, autorii excepţiei arată că dispoziţiile de lege criticate încalcă prevederile art. 135 din Constituţie, întrucât împiedică înfiinţarea unei societăţi unde activitatea să se desfăşoare în condiţii speciale şi acei angajaţi să beneficieze de reducerea stagiului complet de cotizare, potrivit Legii nr. 263/2010.
    9. Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă arată că excepţia de neconstituţionalitate este admisibilă, fără a se pronunţa şi cu privire la temeinicia acesteia.
    10. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.
    12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 20 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, ale art. 1 şi art. 2 din Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiţii speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 13 iunie 2006, şi ale art. 30 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Dispoziţiile de lege criticate au următorul conţinut:
    - Art. 20 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 19/2000:
    "(2) Alte locuri de muncă în condiţii speciale decât cele prevăzute la alin. (1) pot fi stabilite numai prin lege.
(3) Metodologia şi criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiţii speciale se vor stabili prin hotărâre a Guvernului, pe baza propunerii comune a Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi a Ministerului Sănătăţii şi Familiei, în urma consultării CNPAS."

    – Art. 1 din Legea nr. 226/2006:
    "(1) Începând cu data de 1 aprilie 2001, sunt încadrate în condiţii speciale locurile de muncă în care se desfăşoară activităţile prevăzute în anexa nr. 1.
(2) Locurile de muncă prevăzute la alin. (1) sunt cele din unităţile prevăzute în anexa nr. 2, care au obţinut avizul pentru îndeplinirea procedurilor şi criteriilor de încadrare în condiţii speciale, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.025/2003 privind metodologia şi criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiţii speciale, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) În situaţia în care, potrivit legii, unităţile prevăzute în anexa nr. 2 îşi schimbă denumirea sau sediul ori se reorganizează, inclusiv prin preluarea în totalitate sau în parte a patrimoniului de către o altă societate, locurile de muncă în care până la data la care au intervenit aceste modificări s-au desfăşurat activităţile prevăzute în anexa nr. 1 rămân în continuare încadrate în condiţii speciale de muncă, dacă respectivele locuri de muncă se regăsesc la noua societate.
(4) Controlul privind menţinerea, conform avizului, a locurilor de muncă la noua societate se efectuează de către Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă.
(5) Pentru perioada cuprinsă între 1 aprilie 2001 şi data intrării în vigoare a prezentei legi nu se datorează diferenţa dintre cota de contribuţie de asigurări sociale datorată de angajator pentru condiţii speciale de muncă şi cea declarată de către acesta."

    – Art. 2 din Legea nr. 226/2006:
    "(1) Perioadele de timp în care asiguraţii îşi desfăşoară activitatea, pe durata programului normal de lucru din luna respectivă, numai în locurile de muncă prevăzute la art. 1 sunt stagii de cotizare în condiţii speciale.
(2) Sunt asimilate stagiului de cotizare în condiţii speciale perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, în care asiguraţii şi-au desfăşurat activitatea, pe durata programului normal de lucru din luna respectivă, în locurile de muncă încadrate conform legislaţiei anterioare în grupa I de muncă şi care, potrivit prezentei legi, sunt încadrate în condiţii speciale."

    – Art. 30 din Legea nr. 263/2010:
    "(1) În sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiţii speciale sunt cele din:
    a) unităţile miniere, pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în subteran cel puţin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă;
    b) activităţile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I şi II de expunere la radiaţii; [...]
    d) aviaţia civilă, pentru personalul navigant prevăzut în anexa nr. 1;
    e) activităţile şi unităţile prevăzute în anexele nr. 2 şi 3;
    f) activitatea artistică desfăşurată în profesiile prevăzute în anexa nr. 4.
(2) Periodic, din 5 în 5 ani, locurile de muncă în condiţii speciale de muncă prevăzute la alin. (1) lit. e) sunt supuse procedurii de reevaluare a încadrării în condiţii speciale, stabilită prin hotărâre a Guvernului.
(3) Procedura de reevaluare prevăzută la alin. (2) se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, elaborată în termen de 9 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(4) Este asimilată stagiului de cotizare în condiţii speciale de muncă, prevăzut la alin. (1) lit. b), perioada anterioară datei de 1 aprilie 2001, în care salariaţii au desfăşurat activităţi de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materialelor prime nucleare, în locurile de muncă încadrate conform legislaţiei anterioare în grupele I şi II de muncă şi care, potrivit art. 20 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, sunt încadrate în condiţii speciale de muncă.
(5) Constituie stagiu de cotizare realizat în condiţii speciale de muncă şi perioadele în care un asigurat care îşi desfăşoară activitatea în condiţii speciale de muncă se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă şi/sau în concediu de odihnă, dacă cel puţin în ziua premergătoare concediului a lucrat în locuri de muncă încadrate în astfel de condiţii de muncă."


    15. Curtea constată că, la data sesizării sale cu excepţia de neconstituţionalitate, dispoziţiile Legii nr. 19/2000 şi ale Legii nr. 226/2006 nu mai erau în vigoare, fiind abrogate prin art. 196 lit. a) şi m) din Legea nr. 263/2010. Având în vedere însă cele reţinute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în sensul că „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare“, Curtea urmează să analizeze constituţionalitatea tuturor textelor de lege cu care a fost sesizată.
    16. Autorii excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate contravin următoarelor prevederi din Constituţie: art. 16 referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 21 privind accesul liber la justiţie şi art. 135 referitor la economie.
    17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorii acesteia sunt nemulţumiţi, în esenţă, de modul în care legiuitorul a înţeles să stabilească criteriile de încadrare a unor locuri de muncă în condiţii speciale, astfel că nu toate persoanele care au fost încadrate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 în grupa I de muncă s-au regăsit ulterior în condiţii speciale de muncă.
    18. Or, Curtea constată că reglementarea referitoare la încadrarea unor locuri de muncă în condiţii deosebite sau speciale se află în strânsă legătură cu condiţiile de acordare a dreptului la pensie. Referitor la această materie, instanţa de contencios constituţional a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa că prevederile art. 47 alin. (2) din Constituţie acordă în exclusivitate legiuitorului atribuţia de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a drepturilor de asigurări sociale, inclusiv modalităţile de calcul al cuantumului lor (în acest sens, spre exemplu, este Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007). De asemenea, aşa cum Curtea a statuat prin Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, legiuitorul poate modifica aceste condiţii şi criterii, în concordanţă cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare.
    19. Prin urmare, Curtea apreciază că reglementarea unor criterii de încadrare a unor locuri de muncă în condiţii speciale diferite de cele stabilite anterior pentru încadrarea în grupa I de muncă, astfel încât, aşa cum s-a reţinut prin Decizia nr. 259 din 6 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 18 iulie 2014, paragraful 24, „nu se poate pune un semn de egalitate între persoanele care anterior au lucrat în grupa I de muncă şi cele care au fost încadrate ulterior în condiţii speciale“, nu are valenţe neconstituţionale, ci se subscrie libertăţii de care dispune legiuitorul în reglementarea condiţiilor de acordare a dreptului la muncă, în deplin acord cu prevederile art. 47 alin. (2) din Constituţie.
    20. În ceea ce priveşte pretinsa discriminare generată de soluţiile diferite pronunţate de diverse instanţe de judecată cu privire la încadrarea unor locuri de muncă în condiţii speciale, Curtea consideră că aceasta relevă o problemă de aplicare a legii, soluţionată, de altfel, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii. Astfel, prin Decizia nr. 12 din 23 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 904 din 10 noiembrie 2016, instanţa supremă a reţinut că „în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 20 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2) şi art. 2 alin. (2) din Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiţii speciale, raportate la prevederile art. 2-6, art. 9, 13 şi 16 din Hotărârea Guvernului nr. 1.025/2003 privind metodologia şi criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiţii speciale, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a prevederilor art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, în ceea ce priveşte condiţiile speciale, acest tip de acţiuni nu sunt deschise atunci când nu sunt întrunite condiţiile cumulative privind înscrierea activităţii şi a unităţii angajatoare în anexele nr. 1 şi 2 la Legea nr. 226/2006 şi, respectiv, în anexele nr. 2 şi 3 la Legea nr 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare“. Prin Decizia nr. 14 din 23 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 2 noiembrie 2016, cu prilejul pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.284/2011 privind stabilirea procedurii de reevaluare a locurilor de muncă în condiţii speciale prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările ulterioare, în sensul de a se stabili dacă instanţa de judecată poate proceda ea însăşi la analizarea condiţiilor de muncă ale reclamanţilor şi, dacă este cazul, la încadrarea locurilor de muncă ale acestora în condiţii speciale, în situaţia în care angajatorul pârât nu a urmat procedura de reevaluare a locurilor de muncă în condiţii speciale prevăzută de art. 4-7 din Hotărârea Guvernului nr. 1.284/2011, cu modificările ulterioare, şi nu există un aviz al Comisiei pentru reevaluarea locurilor de muncă în condiţii speciale, instanţa supremă a reţinut că „în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.284/2011 privind stabilirea procedurii de reevaluare a locurilor de muncă în condiţii speciale prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările ulterioare, instanţa de judecată de drept comun nu poate proceda ea însăşi la analizarea condiţiilor de muncă ale reclamanţilor şi, dacă este cazul, la încadrarea locurilor de muncă ale acestora în condiţii speciale, în situaţia în care angajatorul pârât nu a urmat procedura de reevaluare a locurilor de muncă în condiţii speciale prevăzută de art. 4-7 din Hotărârea Guvernului nr. 1.284/2011, cu modificările ulterioare, nu există un aviz al Comisiei pentru reevaluarea locurilor de muncă în condiţii speciale şi unitatea nu este nominalizată în anexa nr. 3 la Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare.“
    21. În sfârşit, analizând critica de neconstituţionalitate raportată la dispoziţiile art. 135 din Constituţie, Curtea apreciază că şi aceasta este neîntemeiată. Astfel, textele de lege criticate nu împiedică înfiinţarea pentru viitor a unor entităţi economice în care să se desfăşoare activităţi care au fost încadrate, în trecut, în grupe superioare de muncă. Orice persoană îşi poate exercita accesul la o activitate economică şi libera iniţiativă „în condiţiile legii“, aşa cum dispune art. 45 din Constituţie. Prin urmare, activităţile amintite vor putea fi desfăşurate în condiţiile în care sunt respectate reglementările în vigoare referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă, aşa cum este Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 26 iulie 2006.
    22. În acest context, Curtea consideră necesară precizarea că atât încadrarea în grupe superioare de muncă, cât şi încadrarea în condiţii deosebite sau speciale de muncă, după intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, au fost condiţionate de îndeplinirea unor condiţii cumulative care ţineau de natura activităţii şi de condiţiile concrete de risc de la locul de muncă, în unităţile limitativ prevăzute de lege. Aliniindu-se cerinţelor internaţionale referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă, legiuitorul a urmărit însă, în mod constant, normalizarea condiţiilor de lucru ale salariaţilor în sensul înlăturării, pe cât posibil, a condiţiilor dăunătoare pentru sănătatea şi securitatea acestora. Astfel, a fost transpusă în dreptul naţional Directiva Consiliului nr. 89/391/CEE privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă prin adoptarea Legii nr. 319/2006, prin care s-au stabilit norme şi garanţii pentru sănătatea şi securitatea angajatului şi a fost limitată posibilitatea angajatorului de a crea şi dezvolta noi locuri de muncă periculoase.
    23. În aceeaşi concepţie legislativă se înscriu şi actele normative succesive prin care s-a reglementat procedura reevaluării periodice a locurilor de muncă în condiţii speciale, în temeiul art. 30 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 263/2010, aşa cum sunt Hotărârea Guvernului nr. 1.284/2011 privind stabilirea procedurii de reevaluare a locurilor de muncă în condiţii speciale prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 935 din 29 decembrie 2011, şi Hotărârea Guvernului nr. 924/2017 pentru stabilirea procedurii de reevaluare a locurilor de muncă în condiţii speciale, reevaluate potrivit prevederilor art. 30 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.039 din 29 decembrie 2017. Reînnoirea avizelor de încadrare a fost permisă doar atunci când, pe baza măsurilor adoptate de angajator, nu a fost posibilă normalizarea condiţiilor de muncă.
    24. În concluzie, Curtea constată o schimbare a politicii legislative referitoare la activităţile profesionale cu un potenţial periculos, în sensul accentuării prevenţiei şi contracarării efectelor nocive care se pot răsfrânge asupra angajaţilor, ceea ce plasează persoanele ale căror locuri de muncă au fost înfiinţate după intrarea în vigoare a Legii nr. 319/2006 într-o situaţie diferită de persoanele încadrate anterior în grupe superioare de muncă.
    25. Nerespectarea cadrului legal referitor la condiţiile de lucru ale salariaţilor reprezintă o eventuală problemă de aplicare a legii, a cărei soluţionare nu revine însă competenţei instanţei de contencios constituţional.
    26. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Cristian Stănică şi alţii în Dosarul nr. 4.007/90/2014 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 20 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, ale art. 1 şi art. 2 din Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiţii speciale, precum şi ale art. 30 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 2 octombrie 2018.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Patricia Marilena Ionea


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016