Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Enache în Dosarul nr. 5.675/120/2017 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 234D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 604D/2019, nr. 708D/2019 şi nr. 875D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 şi ale art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Stelian Banu în Dosarul nr. 5.674/120/2017 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, de Gheorghe Urse în Dosarul nr. 1.931/113/2018 al Tribunalului Brăila - Secţia I civilă şi de Nicu Vaida în Dosarul nr. 2.938/100/2017 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale - Complet A1. 4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentanta Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 604D/2019, nr. 708D/2019 şi nr. 875D/2019 la Dosarul nr. 234D/2019, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale prin Decizia nr. 256 din 20 aprilie 2021. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 7. Prin Încheierea din 28 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 5.675/120/2017 şi Încheierea din 14 februarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 5.674/120/2017, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia fost ridicată de Gheorghe Enache şi Stelian Banu cu prilejul soluţionării unor acţiuni privind recalcularea pensiilor militare de stat. 8. Prin Încheierea din 19 februarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.931/113/2018, Tribunalul Brăila - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 şi ale art. 108 din Legea nr. 223/2015. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Urse cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei de recalculare a pensiei miliare de stat. 9. Prin Încheierea din 28 ianuarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.938/100/2017, Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale - Complet A1 a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015. Excepţia a fost ridicată de Nicu Vaida cu prilejul soluţionării unei acţiuni privind recalcularea pensiei militare de stat. 10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia arată, în esenţă, că au plătit contribuţie pentru pensia suplimentară, aşa cum a fost aceasta reglementată prin dispoziţiile art. 58-61 şi ale art. 63 din Decretul nr. 141/1967 privind pensiile militare de stat şi pensia suplimentară, şi care, ulterior, prin Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, a fost transformată în contribuţie individuală la bugetul de stat, iar apoi, în temeiul Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în contribuţie individuală de asigurări sociale. Prin urmare, dreptul la pensia suplimentară este un drept preconstituit încă din perioada activă a militarului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie procentual la acest fond, iar statul are obligaţia corelativă ca, în perioada pasivă a vieţii, să plătească, suplimentar faţă de pensia militară de stat, o pensie al cărei cuantum să fie guvernat de principiul contributivităţii. Fiind o pensie care are la bază acest principiu, reglementarea acesteia cade sub incidenţa prevederilor constituţionale ale art. 47 alin. (2), aşa cum a statuat şi Curtea Constituţională prin Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010. Or, dispoziţiile de lege criticate introduc în plafonul maximal de 85% din baza de calcul al pensiei şi procentele aferente sporului pentru contribuţia la pensia suplimentară, astfel că pensionarii cu o vechime mai mare pierd din acest spor sau nu îl mai primesc deloc. De asemenea, autorii excepţiei susţin că sumele plătite cu titlu de contribuţii la fondul pentru pensia suplimentară sunt vărsate în unităţi bancare, producătoare de dobânzi, şi pot fi considerate depozite la termen, ceea ce dă naştere unui drept de creanţă asupra statului. Prin urmare, consideră că dispoziţiile de lege criticate aduc atingere prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituţie. 11. Pentru aceleaşi motive, consideră că sunt încălcate şi prevederile art. 1 alin. (3) din Constituţie, potrivit cărora România este stat de drept. 12. Autorii excepţiei susţin şi că dispoziţiile art. 30 şi ale art. 108 din Legea nr. 223/2015 sunt discriminatorii, întrucât plafonarea pensiilor determină ca persoane cu vechimi diferite, aflate în situaţii juridice diferite, să fie supuse unui tratament juridic egal. 13. De asemenea, consideră că dispoziţiile de lege criticate discriminează pensionarii care se supun prevederilor Legii nr. 223/2015 în raport cu beneficiarii pensiilor reglementate de alte acte normative, aşa cum sunt Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România şi Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României. Arată că, în cazul acestor legi, pensiile sunt plafonate la 100% din baza de calcul aplicată la stabilirea pensiilor de serviciu. 14. Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, Tribunalul Brăila - Secţia I civilă şi Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale - Complet A1 apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate. Se arată, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate se încadrează în marja de apreciere a statului în ceea ce priveşte stabilirea drepturilor de asigurări sociale şi se aplică, fără discriminări, tuturor beneficiarilor pensiilor militare de stat care se află în aceeaşi situaţie. 15. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 30 şi ale art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, aşa cum au fost modificate prin dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. Dispoziţiile de lege criticate au următorul conţinut: - Art. 30: „Pensia stabilită, recalculată şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28.“ – Art. 108: "Pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au plătit contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de: a) 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5-15 ani; b) 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15-25 ani; c) 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani." 19. Autorii excepţiei susţin că aceste dispoziţii de lege sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi ale art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie. 20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. În acest sens sunt, spre exemplu, Decizia nr. 652 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 13 februarie 2019, Decizia nr. 301 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 29 iulie 2019, Decizia nr. 322 din 21 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 4 octombrie 2019, Decizia nr. 838 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 6 aprilie 2020, sau Decizia nr. 256 din 20 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 20 iulie 2021. 21. Prin deciziile mai sus amintite, Curtea, examinând critica de neconstituţionalitate care se referea la plafonarea cuantumului pensiei militare de stat la 85% din valoarea bazei de calcul, precum şi la faptul că sporul pentru pensia suplimentară a fost inclus în baza de calcul al pensiei, a arătat că dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituţie, dar care se exercită în condiţiile prevăzute de lege. Astfel, legiuitorul este liber să stabilească în ce condiţii şi pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul şi cuantumul acesteia, în raport cu situaţia concretă a fiecărui titular al dreptului. Nici Constituţia şi nici vreun instrument juridic internaţional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabileşte prin legislaţia naţională. În aceste condiţii, legiuitorul poate să prevadă şi o limită minimă a cuantumului pensiei, precum şi plafonul maximal al acesteia. Curtea a mai reţinut că extinderea incidenţei acestui principiu şi asupra sporului acordat pentru contribuţia la fondul de pensie suplimentară nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferenţiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor. 22. Curtea a mai amintit că, potrivit dispoziţiilor art. 111 din Legea nr. 223/2015, „în situaţia în care se constată diferenţe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 109 sau 110 şi cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos beneficiarului“. Prin urmare, cuantumul pensiei militare aflate în plată nu a fost diminuat, chiar dacă, în urma recalculării, a rezultat o pensie mai mică. 23. Cu referire la pretinsa discriminare a pensionarilor militari faţă de alţi titulari de pensii de serviciu, Curtea a reţinut că pensionarii din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională reprezintă o categorie distinctă de alte categorii de pensionari, beneficiari ai unor pensii speciale. Astfel, legiuitorul, instituind beneficiul unor pensii acordate în condiţii mai avantajoase anumitor categorii profesionale, a înţeles să instituie reglementări diferite, diferenţe care au ca fundament particularităţile acestor profesii. 24. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor mai sus amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 25. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Enache în Dosarul nr. 5.675/120/2017 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, de Stelian Banu în Dosarul nr. 5.674/120/2017 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, de Gheorghe Urse în Dosarul nr. 1.931/113/2018 al Tribunalului Brăila - Secţia I civilă şi de Nicu Vaida în Dosarul nr. 2.938/100/2017 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale - Complet A1 şi constată că dispoziţiile art. 30 şi ale art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, Tribunalului Brăila - Secţia I civilă şi Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale - Complet A1 şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 5 octombrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
