Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 DECIZIA nr. 616 din 10 octombrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 111 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 616 din 10 octombrie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 111 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 616 din 10 octombrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 111 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 109 din 12 februarie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid Alina Tudora│- │
│ │magistrat-asistent│
├───────────────────┴──────────────────┤
│ │
└──────────────────────────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 111 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, excepţie ridicată de Societatea Adina Prod - S.R.L. din Iaşi în Dosarul nr. 85/99/2015/A3* al Tribunalului Iaşi - Secţia a II-a civilă - Faliment. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.822D/2017.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a instanţei de contencios constituţional.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 21 noiembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 85/99/2015/A3*, Tribunalul Iaşi - Secţia a II-a civilă - Faliment a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 111 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. Excepţia a fost invocată de Societatea Adina Prod - S.R.L. din Iaşi cu ocazia judecării contestaţiei formulate de debitoarea Societatea Adina Prod - S.R.L. din Iaşi împotriva tabelului preliminar al creanţelor, întocmit de către lichidatorul judiciar Expresss Lichidator IPURL.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât reglementează ca modalitate unică de comunicare doar publicarea în Buletinul procedurilor de insolvenţă, fără a fi dublată de comunicări efective la adresa sediului sau la domiciliul participanţilor la procedură. În opinia acesteia, împrejurarea că acest buletin este doar în format electronic presupune ca toate persoanele fizice sau juridice să aibă o conexiune la internet. Consideră, de asemenea, că nu există o certitudine cu privire la momentul luării efective la cunoştinţă a conţinutului actului publicat, ceea ce creează o situaţie privilegiată unor participanţi la procedura insolvenţei în raport cu ceilalţi, iar instituirea acestor diferenţe, precum şi a unei prezumţii de luare la cunoştinţă a conţinutului actului publicat este de natură a crea discriminări între participanţii la această procedură. Prin urmare, susţine că atât timp cât nu există o dovadă a luării efective la cunoştinţă, ci doar o dovadă a publicării, fără a se putea verifica de către instanţă momentul de la care curge termenul de depunere a contestaţiei, prevederile art. 111 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 sunt neconstituţionale.
    6. Tribunalul Iaşi - Secţia a II-a civilă - Faliment apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, pentru considerentele ce au fost avute în vedere de Curtea Constituţională în Decizia nr. 233 din 9 martie 2010.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 111 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, prevederi potrivit cărora „Contestaţiile trebuie depuse la tribunal în termen de 7 zile de la publicarea în BPI a tabelului preliminar, atât în procedura generală, cât şi în procedura simplificată“.
    11. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), potrivit cărora „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări“.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că soluţia legislativă criticată cuprinsă în art. 111 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă se regăsea iniţial în art. 73 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi a mai format obiect al controlului de constituţionalitate, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 284 din 23 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 7 iulie 2015, Decizia nr. 731 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948 din 22 decembrie 2015, precum şi Decizia nr. 493 din 4 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 28 noiembrie 2017, decizii prin care Curtea a constatat că reglementarea supusă controlului este constituţională.
    13. În contextul criticilor formulate, Curtea reţine că, potrivit prevederilor art. 42 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 85/2014, comunicarea actelor de procedură anterioare deschiderii procedurii şi notificarea deschiderii procedurii, precum şi prima citare şi comunicarea actelor de procedură către persoanele împotriva cărora se introduce o acţiune se efectuează potrivit Codului de procedură civilă, aşadar, potrivit regulii generale aplicabile în procesele civile. După deschiderea procedurii, publicarea actelor de procedură în Buletinul procedurilor de insolvenţă înlocuieşte, de la data publicării acestora, citarea, convocarea şi notificarea actelor de procedură efectuate individual faţă de participanţii la proces. Mai mult, legea prevede că în cazul persoanelor împotriva cărora se introduce o acţiune după deschiderea procedurii insolvenţei, pe lângă citarea şi comunicarea actelor de procedură prin Buletinul procedurilor de insolvenţă, se vor efectua şi formalităţile de citare/comunicare prevăzute de dreptul comun în materie.
    14. În această materie, legea a instituit măsuri deosebite pentru ca părţile implicate în procedura insolvenţei, respectiv debitorii şi creditorii, să se bucure de o informare corectă a situaţiei lor juridice, inclusiv prin notificarea potrivit regulilor de drept comun, astfel încât, ulterior deschiderii procedurii, aceştia să-şi poată exercita dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil. Faptul că, ulterior deschiderii procedurii insolvenţei, cu excepţia primei comunicări a actelor de procedură către persoanele împotriva cărora se promovează o acţiune în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 85/2014, persoanele notificate vor fi citate şi li se vor comunica actele de procedură prin intermediul Buletinului procedurilor de insolvenţă nu poate fi privit ca aducând atingere dreptului la un proces echitabil (în acest sens a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 499 din 4 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 26 ianuarie 2018, paragraful 24).
    15. Curtea învederează faptul că citarea părţilor, precum şi comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor şi a notificărilor prin Buletinul procedurilor de insolvenţă îşi găsesc justificarea în specificul acestei proceduri, care presupune un număr foarte mare de părţi şi o mare diversitate de acte procedurale de natură să îngreuneze mult desfăşurarea procedurii, împrejurare ce justifică o măsură specială prin care se asigură soluţionarea cu celeritate a cauzelor, fără a aduce în vreun fel atingere egalităţii în drepturi a părţilor implicate. Tocmai caracterul distinct al procedurii a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, care derogă de la normele dreptului comun, stabilirea acestora constituind atributul exclusiv al legiuitorului, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie. În această materie, ca de altfel oriunde legiuitorul a condiţionat valorificarea unui drept de îndeplinirea anumitor cerinţe sau de exercitarea sa într-un anumit termen, nu s-a procedat în această manieră cu intenţia de a restrânge accesul liber la justiţie sau dreptul la apărare, ci exclusiv pentru a instaura un climat de ordine, indispensabil, prevenind astfel abuzurile şi asigurând protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale celorlalte părţi.
    16. Astfel, prin Decizia nr. 779 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 3 iunie 2019, Curtea a reţinut că citarea şi comunicarea actelor prin intermediul Buletinului procedurilor de insolvenţă îşi găsesc justificarea în specificul acestei proceduri şi au drept scop asigurarea desfăşurării cu celeritate a acesteia. Obligaţiile corelative ce decurg pentru părţi în acest caz nu pot fi privite ca aducând o restrângere a dreptului de proprietate ori a dreptului la apărare, atât timp cât părţile au posibilitatea, pe de o parte, să participe la termenele fixate de judecătorul-sindic şi să consulte dosarul în vederea cunoaşterii tuturor actelor de procedură depuse la acesta, iar, pe de altă parte, au posibilitatea de a solicita în cadrul cheltuielilor de judecată toate sumele avansate în vederea realizării drepturilor lor pe calea acestei proceduri, invocând în acest sens dispoziţiile Codului de procedură civilă privind cheltuielile de judecată.
    17. Referitor la mecanismul special de citare/comunicare prevăzut de legea insolvenţei, Curtea a reţinut că, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 460/2005 privind conţinutul, etapele, condiţiile de finanţare, publicare şi distribuire a Buletinului procedurilor de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 3 iunie 2005, astfel cum a fost modificată şi completată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.881/2006, Buletinul procedurilor de insolvenţă a fost înfiinţat în scopul publicării anumitor tipuri de acte de procedură, şi anume: citaţii, însoţite, după caz, de opoziţii, recursuri, contestaţii, alte cereri; comunicări şi hotărâri judecătoreşti pronunţate în cadrul procedurii de insolvenţă; convocări; notificări, precum şi alte acte de procedură prevăzute de lege. Formatul Buletinului şi conţinutul-cadru al actelor care se publică în acesta şi al dovezii privind îndeplinirea procedurii de citare, comunicare, convocare, notificare se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului. Deşi, cu titlu general, difuzarea Buletinului procedurilor de insolvenţă se face prin sistemul abonamentelor, contra cost, iar la cererea persoanelor interesate se furnizează şi punctual, în format hârtie, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului publică săptămânal pe pagina sa de internet, cu titlu gratuit, lista persoanelor supuse procedurii de insolvenţă, care va cuprinde următoarele informaţii: denumirea debitorului, codul de identificare fiscală, numărul de ordine în registrul în care este înregistrat, numărul dosarului de insolvenţă şi instanţa pe rolul căreia este înregistrat dosarul, primul termen de judecată stabilit de instanţa judecătorească după deschiderea procedurii, tipul procedurii şi numerele Buletinului în care sunt publicate actele de procedură referitoare la debitor.
    18. Prin Decizia nr. 493 din 4 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 28 noiembrie 2017, Curtea a constatat că prin reglementarea referitoare la data de la care începe să curgă termenul pentru depunerea contestaţiilor cu privire la creanţele trecute de administratorul judiciar în tabelul preliminar, legiuitorul a înţeles să stabilească un regim legal diferit, impus de existenţa unei proceduri speciale, derogatorie de la dreptul comun. Astfel, termenul începe să curgă de la publicarea în Buletinul procedurilor de insolvenţă a tabelului preliminar, şi nu de la notificarea creditorilor. În aceste condiţii, părţilor interesate nu li se încalcă accesul liber la justiţie, atâta vreme cât pot sesiza judecătorul-sindic, în termenul legal, cu contestaţia referitoare la creanţele şi drepturile de preferinţă trecute de administratorul judiciar sau lichidator în tabelul preliminar de creanţe (a se vedea şi Decizia nr. 37 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 3 martie 2015, şi Decizia nr. 61 din 24 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 17 aprilie 2015).
    19. Curtea reţine că în cuprinsul art. 110 din Legea nr. 85/2014, legiuitorul a prevăzut că administratorul judiciar/ lichidatorul judiciar va întocmi şi va înregistra la tribunal un tabel preliminar cuprinzând toate creanţele împotriva averii debitorului. La creanţele care beneficiază de o cauză de preferinţă se vor arăta titlul din care izvorăşte dreptul de preferinţă, rangul acesteia şi, dacă este cazul, motivele pentru care creanţele au fost trecute parţial în tabel sau au fost înlăturate. Tabelul preliminar de creanţe va fi, totodată, publicat în Buletinul procedurilor de insolvenţă. După publicare, creditorii înscrişi în tabelul preliminar de creanţe pot participa la adunările creditorilor. Odată cu publicarea tabelului în Buletinul procedurilor de insolvenţă, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar va trimite de îndată notificări creditorilor, ale căror creanţe sau drepturi de preferinţă au fost trecute parţial în tabelul preliminar de creanţe sau înlăturate, precizând, totodată, şi motivele. În virtutea prevederilor art. 111 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 85/2014, debitorul, creditorii şi orice altă parte interesată vor putea să formuleze contestaţii faţă de tabelul de creanţe, cu privire la creanţele şi drepturile trecute sau, după caz, netrecute de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar în tabel, iar contestaţiile trebuie depuse la tribunal în termen de 7 zile de la publicarea în Buletinul procedurilor de insolvenţă a tabelului preliminar, atât în procedura generală, cât şi în procedura simplificată.
    20. Aşa cum a statuat Curtea în mod constant în jurisprudenţa sa, în toate cazurile în care legiuitorul a condiţionat valorificarea unui drept de exercitarea sa într-un anumit termen, această măsură a avut ca scop o mai bună administrare a justiţiei, iar obligaţia părţilor de a a-şi exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil şi într-un termen rezonabil, potrivit prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    21. Curtea a constatat, de asemenea, că reglementarea legală criticată se aplică deopotrivă tuturor persoanelor aflate în ipoteza acestor norme, fără nicio discriminare, legiuitorul stabilind acelaşi tratament în procedura insolvenţei tuturor persoanelor implicate. Dispoziţiile criticate îndeplinesc condiţiile de calitate a legii, iar prevederile privind procedurile de insolvenţă trebuie interpretate şi aplicate având în vedere întreg ansamblul legislativ în materie şi nu trebuie privite disparat. Aşa fiind, prin reglementarea criticată din legea insolvenţei, referitoare la data de la care începe să curgă termenul pentru depunerea contestaţiilor cu privire la creanţele trecute de administratorul judiciar în tabelul preliminar, legiuitorul nu a înţeles să stabilească un tratament discriminatoriu, ci un regim legal diferit, impus de existenţa unei proceduri speciale, derogatorie de la dreptul comun. În aceste condiţii, părţilor interesate nu li se încalcă accesul liber la justiţie, atâta vreme cât pot sesiza judecătorul-sindic în termenul legal cu contestaţia referitoare la creanţele şi drepturile de preferinţă trecute de administratorul judiciar sau lichidator în tabelul preliminar de creanţe.
    22. Curtea constată, astfel, că sunt neîntemeiate criticile formulate, dat fiind faptul că această procedură a insolvenţei este caracterizată prin celeritate, pornind tocmai de la caracterul raporturilor între profesionişti. Deşi procedura insolvenţei pune accent pe o desfăşurare rapidă a procesului, ea oferă, pe de altă parte, suficiente garanţii procesuale părţilor implicate. O astfel de procedură, care de regulă are caracter colectiv, implicând participarea unui număr mare de creditori ce vin în concurs pentru satisfacerea propriilor creanţe, ar fi cu mult întârziată, situaţie ce ar genera o stare de perpetuă incertitudine cât priveşte raporturile juridice stabilite între părţile implicate, persoane fizice sau persoane juridice, afectând grav stabilitatea şi securitatea care trebuie să le caracterizeze.
    23. Totodată, Curtea învederează faptul că orice persoană participantă la procedura lichidării judiciare trebuie să manifeste o minimă diligenţă în apărarea şi exercitarea drepturilor sale, părţile putând afla, cu minime eforturi, măsurile dispuse şi putând contesta atât luarea unei măsuri, cât şi o eventuală omisiune. Aşa fiind, legiuitorul a instituit, prin prezenta lege, un mijloc rapid şi modern de notificare a actelor de procedură şi de publicare a datelor şi a informaţiilor referitoare la debitorii aflaţi în stare de insolvenţă, iar acest mijloc de notificare poartă denumirea de „Buletinul procedurilor de insolvenţă“. Invocarea lipsei accesului la internet apare ca fiind neplauzibilă în condiţiile în care, în prezent, acest mijloc de informare este cel mai frecvent utilizat, cu atât mai mult cu cât autoarea excepţiei este o societate comercială.
    24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Adina Prod - S.R.L. din Iaşi în Dosarul nr. 85/99/2015/A3* al Tribunalului Iaşi - Secţia a II-a civilă - Faliment şi constată că prevederile art. 111 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Iaşi - Secţia a II-a civilă - Faliment şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 10 octombrie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ingrid Alina Tudora

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016