Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 610 din 5 noiembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 610 din 5 noiembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1060 din 18 noiembrie 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Fabian Niculae     │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Todoran Lucian în Dosarul nr. 19.746/211/2017/a1 al Tribunalului Specializat Cluj şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.554D/2019.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta arată că taxa este fixă şi că textul legal este clar şi nu încalcă accesul liber la justiţie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea civilă nr. 1.191A din 9 septembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 19.746/211/2017/a1, Tribunalul Specializat Cluj a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Todoran Lucian într-un dosar având ca obiect soluţionarea cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale întrucât nu îndeplinesc cerinţele privind claritatea şi previzibilitatea actului normativ şi încalcă dispoziţiile art. 21 şi ale art. 56 din Constituţie.
    6. În primul rând, textul de lege criticat foloseşte doi termeni care nu se află în relaţie de contrarietate logică, şi anume acţiune şi cerere, ca şi cum realităţile la care aceşti doi termeni fac referire ar fi strict diferenţiate. În realitate, unele cereri - mai precis cererile de chemare în judecată sunt acţiuni, fapt de natură să creeze confuzie în privinţa aplicării textului criticat.
    7. În al doilea rând, impunerea taxării fără a fi nominalizat punctual fiecare tip de acţiune/cerere este de natură să includă chiar şi cereri care nu presupun prestarea unei activităţi judiciare şi, deci, nici naşterea unor cheltuieli publice. De asemenea, legiuitorul nu face nicio diferenţiere între cererile prin care se urmăreşte valorificarea unui drept sau interes propriu şi cele făcute cu interes indirect, aşezarea acestui sistem de taxare fiind injustă. Astfel, de exemplu, o cerere de intervenţie accesorie este un simplu mijloc de apărare şi nu o cerere de sine stătătoare care să dea naştere unei prestaţii judiciare.
    8. În al treilea rând, art. 34 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 menţionează expres şi limitativ tipurile de cereri formulate în temeiul secţiunii a 3-a a capitolului II şi al secţiunii a 4-a a capitolului I ale Codului de procedură civilă supuse timbrării, cererea de intervenţie accesorie lipsind, însă, din această enumerare, nefiind, aşadar, supusă timbrării.
    9. Tribunalul Specializat Cluj apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    10. Se arată că nu se poate reţine existenţa unei neclarităţi în redactarea prevederilor legale criticate, căci noţiunea de cerere în justiţie este reglementată de dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Or, sunt supuse obligaţiei de plată a taxei judiciare de timbru doar acele cereri în justiţie prin care se solicită soluţionarea unei pretenţii împotriva altei/altor persoane sau soluţionarea unei situaţii juridice.
    11. De asemenea, potrivit art. 1 alin. (1) din actul normativ criticat, legiuitorul a stabilit regula achitării acestor taxe judiciare de timbru în funcţie de caracterul evaluabil sau neevaluabil în bani al acestora, excepţiile referitoare la scutirea de la plata acesteia fiind de strictă interpretare şi expres prevăzute de normele legale, astfel că nu se poate reţine o încălcare a dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie.
    12. Nu se poate reţine nici încălcarea accesului liber la justiţie, întrucât acesta nu presupune gratuitatea actului de justiţie, iar cuantumul taxei judiciare de timbru criticate nu este excesiv ori nerezonabil.
    13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 27 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, potrivit cărora: „Orice alte acţiuni sau cereri neevaluabile în bani, cu excepţia celor scutite de plata taxei judiciare de timbru potrivit legii, se taxează cu 20 lei.“
    17. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii, în art. 21 - Accesul liber la justiţie şi în art. 56 alin. (2) privind justa aşezare a sarcinilor fiscale.
    18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor legale criticate, Curtea observă că în Hotărârea din 24 mai 2007, pronunţată în Cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că semnificaţia noţiunii de „previzibilitate“ depinde într-o mare măsură de conţinutul normei juridice despre care este vorba, de domeniul pe care îl acoperă, precum şi de numărul şi calitatea destinatarilor săi. În acelaşi sens este şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, de exemplu, Decizia nr. 316 din 9 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 8 august 2017, paragraful 23. Or, având în vedere calitatea destinatarilor normei, textul apare ca fiind previzibil sub aspectul aplicării sale. Totodată, se mai reţine că previzibilitatea legii nu se opune ca persoana interesată să fie nevoită să recurgă la o bună consiliere pentru a evalua, la un nivel rezonabil în circumstanţele cauzei, consecinţele ce ar putea decurge dintr-o anumită acţiune. Având în vedere principiul generalităţii legilor, conţinutul acestora nu poate avea o precizie absolută. Una dintre tehnicile-tip de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. De asemenea, numeroase legi se folosesc de eficacitatea formulelor mai mult sau mai puţin vagi pentru a evita o rigiditate excesivă şi a se putea adapta la schimbările de situaţie. Funcţia decizională acordată instanţelor serveşte tocmai la îndepărtarea îndoielilor ce ar putea exista în privinţa interpretării normelor, ţinând cont de evoluţiile practicii cotidiene, cu condiţia ca rezultatul să fie coerent (Hotărârea din 11 noiembrie 1996, pronunţată în Cauza Cantoni împotriva Franţei, paragraful 31, sau Decizia Curţii Constituţionale nr. 102 din 17 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 357 din 7 aprilie 2021, paragraful 50).
    19. Noţiunea de cerere este o noţiune largă ce acoperă şi noţiunea de acţiune în justiţie, astfel cum reiese şi din art. 30 alin. (1) din Codul de procedură civilă potrivit căruia „Oricine are o pretenţie împotriva unei alte persoane ori urmăreşte soluţionarea în justiţie a unei situaţii juridice are dreptul să facă o cerere înaintea instanţei competente.“ În aceste condiţii, nu se poate reţine că prevederile legale criticate ar încălca dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii.
    20. În jurisprudenţa sa, instanţa constituţională a stabilit în nenumărate rânduri că prestaţiile judecătoreşti nu trebuie şi nu pot fi în toate cazurile gratuite. Nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru aferente acţiunilor şi cererilor în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie, acesta fiind un serviciu public. Regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Atât obligaţia de plată a taxelor judiciare, cât şi excepţiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetăţenilor aflaţi în situaţii identice, precum şi tuturor litigiilor de aceeaşi natură, neexistând discriminări sau privilegii contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie.
    21. De asemenea, Curtea a statuat că art. 21 din Constituţie nu instituie nicio interdicţie cu privire la taxele în justiţie, fiind legal şi normal ca justiţiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfăşurată de autorităţile judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Mai mult, Curtea a arătat că plata taxelor şi a impozitelor reprezintă o obligaţie constituţională a cetăţenilor, în virtutea dispoziţiilor constituţionale ale art. 56 alin. (1), potrivit cărora „Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice“. Curtea a reţinut că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanţa de judecată prin hotărârea pe care o pronunţă în cauză, plata acestora revenind părţii care cade în pretenţii.
    22. În acelaşi sens este, de altfel, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiţie este aceea că nu este un drept absolut (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57). Astfel, acest drept, care cere prin însăşi natura sa o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăşi substanţa sa. Chiar în Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunţată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, paragraful 54, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că, în conformitate cu principiile care se degajă din jurisprudenţa sa, ea nu a respins niciodată ideea de impunere a unor restricţii financiare cu privire la accesul unei persoane la justiţie, tocmai în interesul unei bune administrări a justiţiei.
    23. În ceea ce priveşte critica potrivit căreia prevederile legale atacate impun taxării fără a fi nominalizată, punctual fiecare tip de acţiune/cerere, Curtea constată că autorul excepţiei de neconstituţionalitate doreşte modificarea textului legal în sensul enumerării exhaustive a cererilor şi acţiunilor în justiţie pentru care trebuie să se plătească taxa judiciară de timbru. Faţă de acestea, având în vedere art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, precum şi art. 61 alin. (1) din Constituţie, în virtutea căruia Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării, Curtea reţine că aceste probleme excedează controlului de constituţionalitate.
    24. De asemenea, Curtea observă că autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine neconformitatea textului cu prevederile Legii fundamentale din perspectiva contradicţiei acestuia cu dispoziţiile art. 34 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă nr. 80/2013. Dincolo de interpretarea eronată a respectivelor dispoziţii de către autorul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa, a afirmat constant că, în exercitarea controlului de constituţionalitate, instanţa de contencios constituţional are competenţa să se pronunţe asupra constituţionalităţii legilor şi ordonanţelor criticate prin raportare la dispoziţiile sau principiile consacrate de Legea fundamentală, iar nu să coroboreze sau să coreleze diversele acte normative ce fac parte din dreptul intern. Curtea a mai constatat că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale pretins încălcate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi sau texte legale între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei. Procedându-se altfel s-ar ajunge, inevitabil, la concluzia că, deşi fiecare dintre dispoziţiile legale este constituţională, numai coexistenţa lor ar pune în discuţie constituţionalitatea uneia dintre ele (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 126 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 16 iunie 2020, paragraful 35, Decizia nr. 105 din 25 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 8 mai 2020, paragraful 13, Decizia nr. 6 din 14 ianuarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 7 februarie 2003, Decizia nr. 76 din 25 aprilie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 27 iulie 2000, sau Decizia nr. 81 din 25 mai 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 8 iulie 1999).
    25. În aceste condiţii, Curtea nu poate reţine încălcarea dispoziţiilor constituţionale invocate.
    26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Todoran Lucian în Dosarul nr. 19.746/211/2017/a1 al Tribunalului Specializat Cluj şi constată că dispoziţiile art. 27 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Specializat Cluj şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 5 noiembrie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează


                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Fabian Niculae


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 610 din 5 noiembrie 2024

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016