Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Dosar nr. 1.637/1/2023
┌──────────────┬───────────────────────┐
│ │- vicepreşedintele │
│Mariana │Înaltei Curţi de │
│Constantinescu│Casaţie şi Justiţie - │
│ │preşedintele │
│ │completului │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Carmen Elena │- preşedintele delegat │
│Popoiag │al Secţiei I civile │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Marian Budă │- preşedintele Secţiei │
│ │a II-a civile │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │- preşedintele delegat │
│Ionel Barbă │al Secţiei de │
│ │contencios │
│ │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mariana │- judecător la Secţia I│
│Hortolomei │civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mihai Andrei │- judecător la Secţia I│
│Negoescu │civilă │
│Gândac │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Eugenia │- judecător la Secţia I│
│Puşcaşiu │civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Beatrice Ioana│- judecător la Secţia I│
│Nestor │civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Irina │- judecător la Secţia I│
│Alexandra │civilă │
│Boldea │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Diana Manole │- judecător la Secţia a│
│ │II-a civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ştefan Ioan │- judecător la Secţia a│
│Lucaciuc │II-a civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Iulia Manuela │- judecător la Secţia a│
│Cîrnu │II-a civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ianina │- judecător la Secţia a│
│Blandiana │II-a civilă │
│Grădinaru │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mirela │- judecător la Secţia a│
│Poliţeanu │II-a civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Carmen Maria │- judecător la Secţia │
│Ilie │de contencios │
│ │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Decebal │- judecător la Secţia │
│Constantin │de contencios │
│Vlad │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Gheza Attila │- judecător la Secţia │
│Farmathy │de contencios │
│ │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mădălina Elena│- judecător la Secţia │
│Vladu Crevon │de contencios │
│ │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Lucian Cătălin│- judecător la Secţia │
│Mihai Zamfir │de contencios │
│ │administrativ şi fiscal│
└──────────────┴───────────────────────┘
1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept competent să judece sesizarea ce formează obiectul Dosarului nr. 1.637/1/2023 este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023 (Regulamentul). 2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 3. La şedinţa de judecată participă doamna Ileana Peligrad, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 36 din Regulament. 4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Specializat Cluj în vederea lămuririi următoarei probleme de drept: "Cum se interpretează prevederile art. 200 alin. (4) din Codul de procedură civilă, în corelare cu prevederile art. 33 alin. (1) şi art. 42-44 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, în privinţa momentului de la care se calculează termenul procedural de 10 zile pentru complinirea lipsei dovezii achitării taxei judiciare de timbru, în situaţia în care a fost formulată o cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru?" 5. Magistratul-asistent învederează că, la dosarul cauzei, a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părţilor, conform dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă. 6. Preşedintele completului, doamna judecător Mariana Constantinescu, constatând că nu mai sunt alte completări, chestiuni de invocat sau întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunţare. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, a constatat următoarele: I. Titularul şi obiectul sesizării 7. Tribunalul Specializat Cluj, prin Încheierea din 4 aprilie 2023, a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept anterior menţionată. 8. Cauza a fost înregistrată pe rolul instanţei supreme cu nr. 1.637/1/2023. II. Normele de drept intern incidente 9. Codul de procedură civilă Art. 197 În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii. Art. 200 [...] (3) Când cererea nu îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 194-197, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu menţiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancţiunea anulării cererii. Se exceptează de la această sancţiune obligaţia de a se desemna un reprezentant comun, caz în care sunt aplicabile dispoziţiile art. 202 alin. (3). (4) Dacă obligaţiile privind completarea sau modificarea cererii prevăzute la art. 194 lit. a)-c), d) numai în cazul motivării în fapt şi f), precum şi art. 195-197 nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (3), prin încheiere se dispune anularea cererii. 10. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 ART. 33 (1) Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege. (2) Dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă, obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei. Prin aceeaşi comunicare instanţa îi pune în vedere reclamantului posibilitatea de a formula, în condiţiile legii, cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării. Dispoziţiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce priveşte complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanţa însă nu va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată în condiţiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă, decât după soluţionarea cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru. ART. 42 (1) Persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Instanţa acordă persoanelor juridice, la cerere, facilităţi sub formă de reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru acţiuni şi cereri introduse la instanţele judecătoreşti, în următoarele situaţii: a) cuantumul taxei reprezintă mai mult de 10% din media venitului net pe ultimele 3 luni de activitate; b) plata integrală a taxei nu este posibilă, deoarece persoana juridică se află în curs de lichidare sau dizolvare ori bunurile acesteia sunt, în condiţiile legii, indisponibilizate. (3) În mod excepţional, instanţa poate acorda persoanelor juridice reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în alte cazuri în care apreciază, faţă de datele referitoare la situaţia economico-financiară a persoanei juridice, că plata taxei de timbru, la valoarea datorată, ar fi de natură să afecteze în mod semnificativ activitatea curentă a persoanei juridice. (4) Reducerea taxei de timbru poate fi acordată separat sau, după caz, împreună cu eşalonarea sau amânarea plăţii. ART. 43 (1) Cererea pentru acordarea facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru se poate formula prin cererea de chemare în judecată sau în condiţiile art. 33 alin. (2) ori art. 36. (2) Pentru soluţionarea cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, instanţa poate solicita orice lămuriri şi dovezi părţii sau informaţii scrise autorităţilor competente. (3) Asupra cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei de timbru instanţa se pronunţă fără citare, prin încheiere motivată dată în camera de consiliu. Încheierea se comunică solicitantului şi părţii adverse, dacă este cazul. (4) Împotriva încheierii, părţile interesate pot formula cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii. Cererea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru. (5) Cererea de reexaminare se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, instanţa pronunţându-se prin încheiere definitivă. ART. 44 (1) În cazul încuviinţării cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, prin încheiere se vor stabili, după caz, cota de reducere sau cuantumul redus al taxei, termenul ori termenele de plată şi cuantumul ratelor. (2) Eşalonarea plăţii taxelor judiciare de timbru se poate face pe parcursul a cel mult 24 de luni şi pentru maximum 12 termene. (3) În cazul eşalonării sau amânării, instanţa transmite hotărârea de încuviinţare, care constituie titlu executoriu, organelor competente, potrivit art. 41, pentru urmărirea executării obligaţiei de plată ori, după caz, pentru punerea în executare a hotărârii privind plata taxei ori a părţii din taxa datorată, la termenele stabilite. (4) În cazul în care reclamantul a beneficiat de reducerea taxei judiciare de timbru, instanţa de judecată va obliga pe pârâtul care pierde procesul la plata sumei pentru care s-a acordat reducerea. Dispozitivul hotărârii constituie titlu executoriu. Prevederile art. 41 sunt aplicabile. III. Expunerea succintă a procesului 11. Prin Rezoluţia din 17 octombrie 2022, emisă în Dosarul nr. 941/1.285/2022, Tribunalul Specializat Cluj a dispus, sub sancţiunea anulării cererii în baza art. 200 din Codul de procedură civilă, comunicarea către reclamanta A a obligaţiei de a achita o taxă judiciară de timbru, cu posibilitatea de a formula cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a acesteia, în termen de 3 zile de la primirea comunicării în condiţiile art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, în cazul în care se apreciază că aceasta a fost greşit stabilită, sau cerere de ajutor public judiciar în termen de 5 zile de la primirea comunicării conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008. 12. Reclamanta A a formulat, la 26 octombrie 2022, cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, solicitând, în principal, scutirea de la plata acesteia şi, în subsidiar, reducerea şi eşalonarea acesteia, respectiv eşalonarea şi amânarea plăţii, în temeiul art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013. 13. Tribunalul Specializat Cluj, prin Încheierea civilă nr. 2.461/CC/2022 din 28 noiembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 941/1.285/2022/a1, a respins ca neîntemeiată cererea de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru formulate de reclamanta A, iar prin Încheierea civilă nr. 107/CC/2023 din 17 ianuarie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 941/1.285/2022/a1.1, aceeaşi instanţă a respins ca neîntemeiată cererea de reexaminare a Încheierii civile nr. 2.461/CC/2022 din 28 noiembrie 2022, în privinţa căreia s-a dispus comunicarea către reclamanta A la 18 ianuarie 2023. 14. Prin Încheierea civilă nr. 150/CC/2023 din 19 ianuarie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 941/1.285/2022, Tribunalul Specializat Cluj a anulat cererea de chemare în judecată în temeiul art. 200 alin. (4) din Codul de procedură civilă, raportat la art. 197 din acelaşi act normativ. 15. Împotriva Încheierii civile nr. 150/CC/2023 din 19 ianuarie 2023, reclamanta A a formulat cerere de reexaminare în temeiul art. 200 alin. (5) din Codul de procedură civilă. 16. În motivare, petenta a arătat că acţiunea a fost anulată la mai puţin de 2 zile de la respingerea definitivă a cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, or, în raport cu dispoziţiile art. 33 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, termenul de 10 zile nu mai curge şi pentru obligaţia de achitare a taxei judiciare de timbru, ci este întrerupt prin formularea cererii de acordare a facilităţilor. Deşi caracterul întreruptiv al cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei de timbru nu este prevăzut expres în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 şi nici în Codul de procedură civilă, petenta a considerat că acest efect rezultă din coroborarea dispoziţiilor legale, din scopul pe care îl au facilităţile, dar şi din caracterul echitabil pe care orice procedură judiciară trebuie să îl aibă, în sensul art. 6 din C.E.D.O. Curgerea în continuare a termenului de 10 zile şi în privinţa obligaţiei de plată a taxei judiciare de timbru ar lipsi de efectivitate cererea de acordare a facilităţilor. S-a apreciat că instanţa era obligată să acorde un nou termen de 10 zile după rămânerea definitivă a cererii de acordare a facilităţilor şi că doar după împlinirea acestuia putea analiza eventuala incidenţă a sancţiunii nulităţii cererii de chemare în judecată. 17. În cadrul soluţionării acestei cereri, la termenul din 4 aprilie 2023, Tribunalul Specializat Cluj a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept ce face obiectul prezentei sesizări şi suspendarea judecării cauzei. IV. Motivele de admisibilitate reţinute de titularul sesizării 18. Instanţa de sesizare a apreciat că de lămurirea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 200 alin. (4) din Codul de procedură civilă depinde soluţionarea pe fond a cererii de reexaminare, mai exact, de modalitatea de curgere a termenului de 10 zile prevăzut de articolul mai sus enunţat, în condiţiile formulării unei cereri de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, în conformitate cu art. 42-44 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013. 19. Referitor la condiţia noutăţii chestiunii de drept s-a apreciat că această cerinţă este îndeplinită nu numai atunci când chestiunea de drept îşi are izvorul în reglementări nou-intrate în vigoare, dar şi în situaţia unor reglementări mai vechi, care însă nu au fost supuse până la acest moment analizei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi asupra cărora instanţa de judecată este chemată să se pronunţe în prezent, devenind actuală aplicarea frecventă a normei juridice. Or, în urma verificărilor efectuate, s-a constatat că nu există o decizie pentru dezlegarea chestiunii de drept deja pronunţate şi niciun recurs în interesul legii care să lămurească aceste aspecte. V. Punctul de vedere al instanţei de trimitere 20. Tribunalul Specializat Cluj a apreciat că, prin dispoziţiile art. 33 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, legiuitorul nu prevede în mod expres un caz de întrerupere sau suspendare a termenului de 10 zile instituit de art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă şi nici o temporizare a aplicării dispoziţiilor art. 200 alin. (4) din acelaşi cod, însă arată că nu se va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condiţiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă, decât după soluţionarea cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru. 21. Cu toate acestea, trebuie observat că solicitarea de acordare a ajutorului public judiciar/facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru este formulată de reclamantă, care susţine că nu dispune de resursele financiare necesare pentru a îndeplini obligaţia de achitare a taxei. Având în vedere termenele prevăzute de lege pentru formularea şi soluţionarea unei astfel de cereri, inclusiv în etapa reexaminării, se constată că, în măsura în care nu s-ar accepta posibilitatea întreruperii termenului de 10 zile, remediul prevăzut de legiuitor ar rămâne fără efect. 22. La nivelul instanţelor există trei posibile momente de la care acest termen ar începe din nou să curgă, respectiv de la momentul pronunţării încheierii definitive asupra cererii de reexaminare privind acordarea facilităţilor, de la momentul comunicării acelei încheieri ori de la momentul comunicării unei noi rezoluţii de către completul ce este învestit cu judecarea fondului, după soluţionarea definitivă a cererii de acordare a facilităţilor. 23. Instanţa a apreciat că nu este necesară emiterea unei noi rezoluţii în acest sens de către judecătorul fondului, comunicarea soluţiei definitive asupra cererii de acordare a facilităţilor echivalând cu înştiinţarea reclamantului asupra consolidării obligaţiei sale de achitare a taxei. 24. Totodată, s-a arătat că, în cadrul întâlnirii reprezentanţilor Consiliului Superior al Magistraturii cu preşedinţii secţiilor civile ale curţilor de apel şi al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la Curtea de Apel Iaşi, 7-8 mai 2015, s-a considerat, în majoritate, că termenul de 10 zile curge de la data unei noi comunicări, realizată de completul învestit cu soluţionarea cererii, potrivit art. 200 alin. (2) din Codul de procedură civilă. A fost exprimată şi opinia că termenul de 10 zile curge de la data comunicării încheierii prin care a fost soluţionată cererea de reexaminare, întrucât reclamantul, din acel moment, a luat cunoştinţă de aceasta, nejustificându-se o nouă înştiinţare. VI. Punctul de vedere al părţilor 25. Reclamanta A a arătat că, prin formularea cererii de acordare a facilităţilor pentru plata taxei judiciare de timbru, operează o întrerupere a termenului procedural de 10 zile prevăzut de art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă, care îşi produce efectele până la rămânerea definitivă a soluţiei asupra acelei cereri. 26. Raţiunea legiuitorului, atunci când a reglementat termenul de 10 zile pentru complinirea unor lipsuri, a fost ca acest termen să curgă după fiecare moment din care a fost stabilită sau confirmată definitiv o taxă de timbru, nu doar în momentul iniţial, având în vedere că atât cuantumul, cât şi obligativitatea plăţii taxei de timbru ar putea fi schimbate prin reexaminare sau prin acordarea unor facilităţi. Din economia dispoziţiilor art. 200 alin. (3), (4) şi (7) din Codul de procedură civilă rezultă că petentul trebuie să aibă la dispoziţie un termen de 10 zile anterior dispunerii anulării. Pentru ca petentul să aibă o reală şansă de a plăti taxa de timbru, chiar după soluţionarea unei cereri de ajutor judiciar, ar trebui ca acest termen să curgă din nou din momentul soluţionării acestei cereri. 27. O soluţie contrară ar presupune ca posibilitatea acordării de facilităţi, prezentată de legiuitor drept un ajutor pentru petent, să devină un risc pe care acesta şi-l asumă, cauzat de faptul că, în cazul respingerii cererii, acţiunea principală ar urma să fie anulată ca netimbrată. Or, o atare soluţie nu numai că vine în contradicţie cu scopul şi logica reglementării ajutorului judiciar, dar este şi inechitabilă pentru petent. Justiţiabilul nu poate fi supus unui tratament discriminatoriu prin formularea cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, ci, dimpotrivă, trebuie să aibă parte de acelaşi tratament juridic ca şi cel de dinaintea formulării cererii. 28. În ce priveşte momentul de la care noul termen urmează să curgă s-a considerat că acesta ar trebui să curgă cel puţin de la momentul pronunţării unei hotărâri definitive privind cererea de acordare de facilităţi la plata taxei de timbru, în cazul respingerii în tot, sau de la momentul noii comunicări potrivit art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în cazul unei admiteri parţiale, cu schimbarea cuantumului taxei de timbru. VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie 29. La solicitarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţele naţionale au comunicat hotărâri judecătoreşti şi puncte de vedere ale judecătorilor. 30. Într-o primă orientare s-a arătat că prevederile art. 200 alin. (4) din Codul de procedură civilă, în corelare cu prevederile art. 33 alin. (1) şi ale art. 42-44 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, în privinţa momentului de la care se calculează termenul procedural de 10 zile, se interpretează în sensul că acesta curge de la momentul comunicării unei noi rezoluţii de către completul ce este învestit cu judecarea fondului după soluţionarea definitivă a cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru. 31. În acest sens au fost înaintate: - Încheierea din 20 iunie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 3.023/97/2020, a Secţiei a II-a civile a Curţii de Apel Alba Iulia, Încheierea civilă nr. 46/2023 din 25 ianuarie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 1.045/294/2022, definitivă la 23 februarie 2023, a Judecătoriei Sălişte; – punctele de vedere teoretice exprimate de Judecătoria Agnita, Judecătoria Sebeş, Judecătoria Târgu-Neamţ, Tribunalul Covasna, Judecătoria Întorsura Buzăului, Tribunalul Bucureşti (opinia minoritară), Tribunalul Ialomiţa (opinie minoritară), Tribunalul Constanţa - Secţia a II-a civilă, Judecătoria Constanţa, Judecătoria Babadag, Judecătoria Bistriţa, Judecătoria Zalău, Judecătoria Paşcani (opinie majoritară), Tribunalul Vaslui - Secţia civilă, Tribunalul Bihor - Secţia a II-a civilă, Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă şi Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi instanţele din raza teritorială de competenţă (în majoritate), Judecătoria Reşiţa, Tribunalul Arad şi Tribunalul Timiş - Secţia a II-a civilă. 32. Într-o a doua orientare s-a arătat că, în situaţia în care a fost formulată o cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, termenul procedural de 10 zile pentru complinirea lipsei dovezii achitării taxei de timbru se calculează de la data comunicării încheierii de soluţionare a cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru. 33. În acest sens s-au identificat: - Încheierea civilă nr. 3.471/2023 din 16 iunie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 12.105/306/2022, a Judecătoriei Sibiu, Încheierea din 9 septembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 4.837/300/2019/a al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, Încheierea nr. 1.715 din 6 februarie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 24.433/212/2022, şi Încheierea nr. 11.860 din 30 august 2021, pronunţată în Dosarul nr. 28.994/212/2020/a2, ale Judecătoriei Constanţa, Încheierea din 3 decembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 2.053/332/2020, Încheierea din 18 noiembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 1.779/332/2020, şi Încheierea din 22 octombrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 1.780/332/2020, ale Judecătoriei Vânju Mare, Încheierea din 7 octombrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 2.612/95/2019, a Tribunalului Gorj - Secţia I civilă, Încheierea nr. 29 din 25 septembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 1.596/95/2020, şi Încheierea nr. 15 din 19 februarie 2021 ale Tribunalului Gorj - Secţia contencios administrativ şi fiscal, Încheierea civilă nr. 8.302/CC/2022, pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca în Dosarul nr. 6.965/211/2022/a2, Sentinţa civilă nr. 427/2023, pronunţată în Dosarul nr. 816/1.285/2022/a3, a Tribunalului Specializat Cluj, Încheierea din 8 decembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 665/45/2022, a Curţii de Apel Iaşi - Secţia civilă, Încheierea din 22 august 2022, pronunţată în Dosarul nr. 2.431/99/2022, Încheierea din 23 februarie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 5.538/99/2022, şi Decizia nr. 256/civ din 16 mai 2023 ale Tribunalului Iaşi - Secţia a II-a civilă - Contencios administrativ şi fiscal, Încheierea nr. 162/D/CC din 8 iulie 2021, pronunţată de Tribunalul Satu Mare - Secţia I civilă în Dosarul nr. 426/83/2021; – puncte de vedere teoretice ale Judecătoriei Avrig (această instanţă opinând că poate curge şi de la data pronunţării soluţiei în cadrul cererii de reexaminare şi, pentru o rigurozitate sporită, s-a apreciat că, ulterior soluţionării definitive a cererii, s-ar impune emiterea unei noi adrese de regularizare, prin care să i se pună în vedere reclamantului necesitatea completării lipsurilor, în termenul de 10 zile de la comunicarea celei din urmă adrese), Judecătoriei Bolintin-Vale, Tribunalului Ialomiţa (opinie majoritară), Judecătoriei Buftea, Tribunalului Teleorman - Secţia civilă, Judecătoriei Măgurele, Judecătoriei Alexandria, Judecătoriei Roşiori de Vede, Judecătoriei Zimnicea, Tribunalului Constanţa - Secţia a II-a civilă, Tribunalului Cluj - Secţia civilă, Tribunalului Maramureş, Tribunalului Sălaj - Secţia civilă, Judecătoriei Şimleu Silvaniei, Tribunalului Galaţi şi instanţelor din circumscripţie, Judecătoriei Hârlău, Judecătoriei Răducăneni, Tribunalului Bihor - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, Curţii de Apel Piteşti (opinie minoritară), Tribunalului Buzău - Secţia I civilă şi Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal, Judecătoriei Buzău, Judecătoriei Pogoanele, Judecătoriei Râmnicu Sărat, Judecătoriei Sinaia, Judecătoriei Vălenii de Munte, Curţii de Apel Suceava, Judecătoriei Caransebeş, Judecătoriei Reşiţa, Tribunalului Timiş - Secţia a II-a civilă, Judecătoriei Sânnicolau Mare şi Curţii de Apel Timişoara - Secţia de insolvenţă, societăţi, concurenţă neloială şi litigii decurgând din exploatarea unei întreprinderi. 34. Într-o a treia orientare s-a susţinut că termenul procedural de 10 zile stabilit pentru complinirea lipsei dovezii achitării taxei judiciare de timbru începe să curgă de la data rămânerii definitive a încheierii prin care s-a soluţionat cererea de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru. 35. În acest sens s-au înaintat: - Încheierea civilă nr. 201/2023 din 13 martie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 61/294/2023, definitivă la 6 aprilie 2023, a Judecătoriei Sălişte, Încheierea nr. 445 din 1 noiembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 10.200/1.748/2022, şi Încheierea de şedinţă din 1 februarie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 10.200/1.748/2022/a2, ale Judecătoriei Cornetu şi Încheierea nr. 6.380/2023 din 19 mai 2023, pronunţată de Judecătoria Constanţa în Dosarul nr. 985/212/2023, Sentinţa civilă nr. 1.512/2023 din 27 aprilie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 13.862/320/2022, şi Încheierea civilă nr. 1.749/2022 din 20 februarie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 14.965/320/2022, ale Judecătoriei Târgu Mureş - Secţia civilă; – puncte de vedere teoretice ale Secţiei I civile a Tribunalului Alba (majoritar), Judecătoriei Aiud, judecătoriilor Bicaz, Buhuşi, Oneşti, Moineşti, Bacău, Roman, Piatra-Neamţ, Tribunalului Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, Judecătoriei Braşov, Tribunalului Bucureşti (opinie majoritară), Tribunalului Giurgiu, Tribunalului Ilfov, Tribunalului Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal, Judecătoriei Videle, Judecătoriei Constanţa, Curţii de Apel Craiova (opinie minoritară), Curţii de Apel Cluj - Secţia a II-a civilă, Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia I civilă, Judecătoriei Năsăud (opinie majoritară), Judecătoriei Jibou, Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă, Judecătoriei Iaşi, Judecătoriei Paşcani (opinie minoritară), Judecătoriei Răducăneni, Curţii de Apel Oradea - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Bihor - Secţia I civilă, Curţii de Apel Piteşti (opinie majoritară), Judecătoriei Câmpina, Judecătoriei Oraviţa, Tribunalului Caraş-Severin, Tribunalului Timiş - Secţia a II-a civilă, Tribunalului Timiş - Secţia I civilă, Judecătoriei Deta, Judecătoriei Făget şi Judecătoriei Lugoj. 36. Prin Încheierea nr. 50/2023 de la 23 martie 2023, pronunţată de Tribunalul Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 477/110/2023, sa reţinut că termenul de 10 zile de la comunicare, stabilit pentru îndeplinirea obligaţiilor, trebuie respectat şi în ipoteza exercitării dreptului de reexaminare a cuantumului taxei de timbru, formularea căii de atac neconducând la instituirea unui nou termen de 10 zile, din momentul definitivării modalităţii de stabilire a obligaţiei procedurale putând fi aplicată sancţiunea nulităţii cererii, partea având obligaţia de plată în termenul de decădere de 10 zile de la comunicarea lipsurilor, şi nu de la comunicarea încheierii de reexaminare; în acelaşi sens s-a exprimat şi Curtea de Apel Galaţi - Secţia pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal. 37. Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia I civilă a apreciat că formularea unei cereri de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru are ca efect suspendarea curgerii termenului de 10 zile prevăzut de art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă, iar după soluţionarea definitivă a cererii se acordă un termen rezonabil, apreciat ca suficient de instanţă, pentru complinirea lipsurilor. 38. Prin Încheierea nr. 163/D din 10 septembrie 2020, Tribunalul Satu Mare a apreciat că formularea unei cereri de reexaminare nu temporizează în niciun fel desfăşurarea procedurii de regularizare a cererii de chemare în judecată şi nici nu determină curgerea unui nou termen procedural de 10 zile, de natura celui reglementat prin art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă. S-a apreciat că viziunea legiuitorului român a fost aceea a timbrării cererii de chemare în judecată de către titularul acesteia, independent de formularea sau neformularea unei cereri de reexaminare, după care, în ipoteza admiterii, urmează a-i fi restituită taxa achitată, cu menţiunea că situaţia de fapt ce a dus la pronunţarea acestor hotărâri diferă de cea din cauza ce face obiectul prezentei sesizări prin faptul că în etapa regularizării cererii fusese formulată o cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, nu o cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, însă problema de natură juridică este una similară. 39. Ministerul Public a arătat că, la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară, în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul prezentei sesizări. VIII. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a Curţii Constituţionale 40. Pot prezenta relevanţă Decizia nr. 46 din 19 iunie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 382/1/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 19 septembrie 2017, şi Decizia nr. 55/2017 din 3 iulie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 683/1/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 943 din 29 noiembrie 2017, ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. 41. Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 510 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 5 decembrie 2014, a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art. 200 alin. (1)-(3) şi (6) raportat la art. 194 şi 195 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate, iar prin Decizia nr. 372 din 14 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 506 din 8 iulie 2015, s-a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că dispoziţiile art. 200 alin. (7) din Codul de procedură civilă şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. IX. Raportul asupra chestiunii de drept 42. Prin raportul întocmit, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile de admisibilitate pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile de dezlegare a unor chestiuni de drept, astfel încât se impune respingerea ca inadmisibilă a sesizării. X. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Asupra admisibilităţii sesizării 43. Prealabil analizării în fond a problemei de drept supuse dezbaterii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este ţinută să verifice dacă, în raport cu întrebarea formulată de titularul sesizării, sunt îndeplinite cumulativ condiţiile de admisibilitate pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile în conformitate cu dispoziţiile art. 519 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, este nouă şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putea solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. 44. Din cuprinsul prevederilor legale enunţate anterior rezultă că legiuitorul a instituit o serie de condiţii de admisibilitate pentru declanşarea procedurii sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile - astfel cum au fost acestea decelate în jurisprudenţa instanţei supreme dezvoltată pe marginea mecanismului procedural în discuţie -, condiţii care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, respectiv: existenţa unei cauze aflate în curs de judecată, în ultimă instanţă; cauza care face obiectul judecăţii să se afle în competenţa legală a unui complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului învestit să soluţioneze cauza; ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată; chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită să prezinte caracter de noutate; chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. 45. Prin prezenta sesizare se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare a prevederilor art. 200 alin. (4) din Codul de procedură civilă, în corelare cu prevederile art. 33 alin. (1) şi art. 42-44 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, în privinţa momentului de la care se calculează termenul procedural de 10 zile pentru complinirea lipsei dovezii achitării taxei judiciare de timbru, în situaţia în care a fost formulată o cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru. 46. Raportând sesizarea privind pronunţarea hotărârii prealabile la condiţiile impuse de dispoziţiile art. 519 din Codul de procedură civilă, se constată, sub un prim aspect, că nu este îndeplinită condiţia privind existenţa unei cauze aflate în curs de judecată, în ultimă instanţă. 47. Astfel, instanţa de trimitere este Tribunalul Specializat Cluj, care este învestit cu soluţionarea cererii de reexaminare formulate împotriva încheierii prin care a fost anulată cererea de chemare în judecată, în procedura prealabilă prevăzută de art. 200 din Codul de procedură civilă. 48. Potrivit acestor dispoziţii legale: "Verificarea cererii şi regularizarea acesteia. ART. 200 (1) Completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică, de îndată, dacă cererea de chemare în judecată este de competenţa sa şi dacă aceasta îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 194-197. (2) În cazul în care cauza nu este de competenţa sa, completul căruia i-a fost repartizată cererea dispune, prin încheiere dată fără citarea părţilor, trimiterea dosarului completului specializat competent sau, după caz, secţiei specializate competente din cadrul instanţei sesizate. Dispoziţiile privitoare la necompetenţă şi conflictele de competenţă se aplică prin asemănare. (3) Când cererea nu îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 194-197, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu menţiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancţiunea anulării cererii. Se exceptează de la această sancţiune obligaţia de a se desemna un reprezentant comun, caz în care sunt aplicabile dispoziţiile art. 202 alin. (3). (4) Dacă obligaţiile privind completarea sau modificarea cererii prevăzute la art. 194 lit. a)-c), d) numai în cazul motivării în fapt şi f), precum şi art. 195-197 nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (3), prin încheiere se dispune anularea cererii. (4^1) Reclamantului nu i se poate cere să completeze sau să modifice cererea de chemare în judecată cu date sau informaţii de care acesta nu dispune personal şi pentru obţinerea cărora este necesară intervenţia instanţei. (5) Împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând motivat să se revină asupra măsurii anulării. (6) Cererea de reexaminare se face în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii. (7) Cererea se soluţionează prin încheiere definitivă dată în camera de consiliu, cu citarea reclamantului, de către un alt complet al instanţei respective, desemnat prin repartizare aleatorie, care va putea reveni asupra măsurii anulării dacă aceasta a fost dispusă eronat sau dacă neregularităţile au fost înlăturate în termenul acordat potrivit alin. (3). (8) În caz de admitere, cauza se retrimite completului iniţial învestit." 49. Prin art. 200 din Codul de procedură civilă a fost reglementată o etapă prealabilă judecăţii propriu-zise, aceea a verificării şi regularizării cererii de chemare în judecată de către completul căruia i s-a repartizat aleatoriu acţiunea. Este vorba de o procedură judiciară, specială şi obligatorie pentru învestirea corectă, sub aspect formal, a instanţei în vederea soluţionării litigiului. 50. Procedura regularizării cererii de chemare în judecată este justificată prin prisma finalităţii legitime urmărite de către legiuitor, şi anume pregătirea judecăţii, prin fixarea corectă a cadrului procesual, în vederea evitării acordării de noi termene de judecată pentru complinirea lipsurilor, ceea ce conduce atât la asigurarea dreptului de apărare al pârâtului, aflat în deplină cunoştinţă de cauză cu privire la obiectul cererii, motivele invocate şi probele solicitate, cât şi la asigurarea celerităţii procesului, permiţând astfel o bună desfăşurare a judecăţii într-un termen optim şi previzibil. 51. Că este vorba de o procedură desfăşurată într-o etapă premergătoare judecăţii propriu-zise rezultă atât din topica reglementării, în sensul că procedura regularizării cererii de chemare în judecată este aşezată în capitolul „Sesizarea instanţei de judecată“, înaintea capitolului „Judecata“, cât şi din conţinutul concret al dispoziţiilor legale - potrivit art. 211 din Codul de procedură civilă, „judecata“ constă în „activitatea de cercetare şi dezbaterea fondului procesului, cu respectarea tuturor principiilor şi garanţiilor procesuale, în vederea soluţionării legale şi temeinice a acestuia“. 52. În cadrul acestei proceduri prealabile de verificare şi regularizare este reglementată şi cererea de reexaminare, o cale de atac specifică atât prin obiect, cât şi prin procedură, prin scop şi prin posibilele rezultate. 53. Astfel, completul învestit cu soluţionarea cererii de reexaminare formulate împotriva încheierii prin care a fost anulată cererea de chemare în judecată are o competenţă punctuală şi strict determinată, care exclude rezolvarea unor incidente cu consecinţe asupra prefigurării fondului procesului. În aceste condiţii, chiar dacă încheierea dată asupra cererii de reexaminare este definitivă, ea nu priveşte incidente procedurale apărute în cursul activităţii de „judecată“ a cererii introductive, activitate care, practic, încă nu este începută la momentul soluţionării cererii de reexaminare. 54. În acelaşi sens, şi Curtea Constituţională, examinând excepţia de neconstituţionalitate invocată cu privire la procedura reglementată de art. 200 din Codul de procedură civilă, „a reţinut că procedura prevăzută de dispoziţiile legale criticate are drept scop remedierea unor lipsuri ale acţiunii introductive, astfel încât, la momentul demarării procedurii de fixare a primului termen de judecată, aceasta să cuprindă toate elementele prevăzute de art. 194 din Codul de procedură civilă. Legiuitorul a dorit disciplinarea părţilor din proces şi, în acest fel, respectarea principiului celerităţii şi a dreptului la un proces echitabil. O astfel de procedură nu este de natură să afecteze însăşi esenţa dreptului protejat, având în vedere că este însoţită şi de garanţia conferită de dreptul de a formula o cerere de reexaminare prevăzută de art. 200 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Mai mult, instanţa de judecată se pronunţă asupra unei probleme care priveşte exclusiv buna administrare a justiţiei“ (Decizia nr. 510 din 7 octombrie 2014, paragraful 23). 55. Cu privire la cererea de reexaminare reglementată în cadrul acestei proceduri, instanţa de contencios administrativ a reţinut că „faptul că împotriva încheierii de anulare reclamantul poate face numai cerere de reexaminare, aceasta soluţionându-se de către un alt complet decât cel căruia i s-a repartizat cauza, prin încheiere definitivă, nu poate constitui o încălcare a vreunei prevederi constituţionale, întrucât instanţa nu soluţionează fondul litigiului şi există astfel posibilitatea de a reveni asupra măsurii anulării, reexaminarea apărând ca o cale specifică de retractare. Astfel, Curtea a reţinut că instanţa de judecată se pronunţă asupra unei probleme care priveşte exclusiv buna administrare a justiţiei, iar, în măsura în care cererea de reexaminare a fost respinsă, reclamantul are posibilitatea formulării unei noi cereri de chemare în judecată cu respectarea dispoziţiilor legale“ (Decizia nr. 372 din 14 mai 2015, paragraful 14). 56. În consecinţă, în raport cu etapa procesuală în care se află cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul instanţei de trimitere, se apreciază că nu este îndeplinită condiţia existenţei unei cauze aflate în curs de judecată, în ultimă instanţă. 57. De asemenea, câtă vreme cauza în care a fost formulată cererea pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile nu se află în curs de judecată, în mod firesc nu este îndeplinită nici condiţia privind ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei. 58. Aşa cum s-a statuat deja în mod constant în practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sintagma folosită de legiuitor - „de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei“ - impune cu necesitate legătura strânsă dintre chestiunea de drept ce face obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi obiectul acţiunii civile, deoarece numai analizând pretenţia concretă dedusă judecăţii instanţa realizează o judecată pe fond a cauzei. 59. Pe cale de consecinţă, admisibilitatea procedurii prealabile, indiferent dacă priveşte o normă de drept material sau o normă de drept procedural, este condiţionată de împrejurarea ca interpretarea pe care o va da instanţa supremă să producă consecinţe juridice de natură să determine soluţionarea pe fond a cauzei. (Decizia nr. 1 din 18 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 20 ianuarie 2014; Decizia nr. 2 din 17 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 9 aprilie 2014; Decizia nr. 8 din 27 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 17 iunie 2015 etc.) 60. Sub acest aspect, se reţine că, în cauza în care a fost formulată prezenta sesizare, Tribunalul Specializat Cluj a fost sesizat cu o cerere de chemare în judecată prin care reclamanta A a solicitat, în principal, repunerea în termenul de prescripţie conform dispoziţiilor art. 2.522 din Codul civil şi, în subsidiar, repunerea în termenul procedural conform art. 186 din Codul de procedură civilă şi obligarea pârâtului la plata sumei de 20.500.000 EUR, reprezentând împrumut nerestituit, precum şi la plata dobânzii convenţionale şi a dobânzii legale, până la data achitării integrale a sumelor datorate. 61. Prin rezoluţia emisă la 17 octombrie 2022, comunicată reclamantei la 18 octombrie 2022, i s-a pus în vedere acesteia obligaţia de a plăti o taxă judiciară de timbru în cuantum de 613.871,36 lei în termen de 10 zile de la comunicare, sub sancţiunea anulării cererii. 62. În termen legal, reclamanta a formulat o cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, în temeiul art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, respinsă ca neîntemeiată prin Încheierea din 28 noiembrie 2022, constatându-se că aceasta nu a depus niciun fel de înscrisuri din care să rezulte date referitoare la situaţia sa financiar-contabilă, deşi i s-a pus în vedere această obligaţie legală. 63. Împotriva acestei soluţii, reclamanta a formulat cerere de reexaminare, respinsă ca nefondată prin Încheierea definitivă din 17 ianuarie 2023, reţinându-se că reclamanta nu afirmă că societatea este în curs de lichidare ori dizolvare şi nici nu face dovada situaţiei sale financiare, aceasta nedepunând la dosar documentele contabile solicitate de instanţă. Comunicarea acestei încheieri către reclamantă a fost emisă la 18 ianuarie 2023. 64. Prin Încheierea din 19 ianuarie 2023 instanţa, în baza art. 200 alin. (4) raportat la art. 197 din Codul de procedură civilă, a anulat cererea de chemare în judecată, constatând că reclamanta nu a achitat taxa de timbru şi nici nu şi-a manifestat intenţia de a o achita. 65. Împotriva acestei soluţii, reclamanta a formulat cerere de reexaminare, solicitând revenirea asupra măsurii anulării, apreciind că aceasta a fost dispusă în mod eronat şi nelegal. 66. Obiectul sesizării instanţei supreme în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile vizează o problemă de drept ce se circumscrie sferei normelor de drept procesual, completul de judecată - titular al sesizării - fiind chemat să se pronunţe definitiv în procedura verificării şi regularizării cererii de chemare în judecată, fără a pune în discuţie şi analiza fondul litigiului, ci doar intervenirea unui incident procedural referitor la sesizarea instanţei de judecată. 67. Având în vedere că titularul sesizării solicită interpretarea unor dispoziţii procedurale în scopul de a determina dacă, în cauză, sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată, se constată că stabilirea îndeplinirii condiţiilor de sesizare a instanţei nu reprezintă o chestiune de care să depindă soluţionarea pe fond a cauzei. 68. În consecinţă, se apreciază că mecanismul de unificare a practicii judiciare reglementat de dispoziţiile art. 519 şi următoarele din Codul de procedură civilă nu poate fi uzitat atât timp cât legiuitorul a limitat, prin condiţia restrictivă de admisibilitate analizată, rolul unificator al instituţiei juridice a hotărârii prealabile numai chestiunilor de drept care conduc la dezlegarea în fond a cauzei sub aspectul statuării în privinţa raportului juridic dedus judecăţii (Decizia nr. 1 din 18 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 20 ianuarie 2014). 69. Tot sub aspectul neîndeplinirii condiţiei referitoare la ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată, în raport cu etapa procesuală în care se află cererea de chemare în judecată, specificul cererii de reexaminare cu care este învestită instanţa de trimitere, precum şi cu situaţia de fapt reţinută de aceasta, se constată că întrebarea formulată de titularul sesizării nu este necesară pentru soluţionarea cererii de reexaminare. 70. Astfel, se reţine că reclamantul nu contestă obligaţia de plată a taxei de timbru în sine, aşa cum a fost stabilită în sarcina sa, ci termenul în care ar fi avut posibilitatea să o achite. 71. Potrivit dispoziţiilor art. 200 alin. (7) din Codul de procedură civilă, completul care soluţionează cererea de reexaminare va putea reveni asupra măsurii anulării, dacă aceasta a fost dispusă eronat. 72. Chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită urmăreşte interpretarea prevederilor art. 200 alin. (4) din Codul de procedură civilă, în corelare cu prevederile art. 33 alin. (1) şi art. 42-44 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, în privinţa momentului de la care se calculează termenul în care partea poate complini lipsa dovezii achitării taxei judiciare de timbru, în situaţia în care a fost formulată o cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru. 73. Pentru a aprecia dacă măsura anulării cererii de chemare în judecată de către completul iniţial învestit a fost dispusă eronat, completul titular al prezentei sesizări ar trebui să analizeze, în cererea de reexaminare, dacă obligaţia de a timbra şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei de timbru a fost îndeplinită de către reclamant în termenul calculat potrivit dezlegării ce se solicită a fi dată în prezenta procedură. 74. În cauză însă, sub aspectul situaţiei de fapt, nu s-a reţinut că taxa de timbru ar fi fost achitată şi, de altfel, nici nu se pretinde că ar fi fost achitată. 75. În consecinţă, câtă vreme în procedura care a determinat formularea prezentei sesizări taxa de timbru nu a fost achitată deloc, rezolvarea chestiunii de drept referitoare la momentul de la care ar curge termenul pentru complinirea obligaţiilor referitoare la plata taxei de timbru nu are aptitudinea de a fi utilă soluţionării cererii de reexaminare. 76. Având în vedere neîndeplinirea cerinţelor de admisibilitate anterior analizate, se apreciază că a devenit inutilă evaluarea condiţiilor vizând dificultatea şi noutatea acesteia. Pentru aceste motive, în temeiul art. 521 cu referire la art. 519 din Codul de procedură civilă, ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE În numele legii DECIDE: Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Specializat Cluj, în Dosarul nr. 941/1.285/2022/a2, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei probleme de drept: "Cum se interpretează prevederile art. 200 alin. (4) din Codul de procedură civilă, în corelare cu prevederile art. 33 alin. (1) şi art. 42-44 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, în privinţa momentului de la care se calculează termenul procedural de 10 zile pentru complinirea lipsei dovezii achitării taxei judiciare de timbru, în situaţia în care a fost formulată o cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru?" Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 2 octombrie 2023. VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE MARIANA CONSTANTINESCU Magistrat-asistent, Ileana Peligrad -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
