Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74^1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, excepţie ridicată de Florin Popa în Dosarul nr. 1.101/119/2019 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.388D/2020. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 291 din 25 mai 2023. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 3 decembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 1.101/119/2019, Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74^1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. Excepţia a fost ridicată de Florin Popa în calea de atac a recursului formulat într-o cauză având ca obiect anularea unor acte administrative emise de Inspectoratul General al Poliţiei Române - Comisia de soluţionare a contestaţiilor, cu ocazia organizării unui concurs pentru ocuparea unui post de conducere vacant. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 306 din 8 mai 2018 s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (5) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. Mutatis mutandis, concursul la care s-a înscris autorul a fost organizat în baza unui act normativ - Ordinul ministrul afacerilor interne nr. 140/2016, inferior Legii nr. 360/2002; aşa cum statuează art. 73 din Constituţie, condiţiile generale de participare la examen/concurs trebuiau reglementate prin lege organică, astfel încât procedura de organizare a acestuia a fost viciată. 6. Se consideră că reglementarea prin ordin a procedurii de organizare a concursurilor şi examenelor este neconstituţională, întrucât, în esenţa sa, evaluarea activităţii şi a conduitei unui funcţionar public ţine de statutul acestuia şi, prin urmare, trebuie reglementată, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, prin lege organică. Mai mult, prin reglementarea aspectelor esenţiale ale concursurilor prin ordin de ministru sunt încălcate şi dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Constituţie, referitoare la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, prin delegarea unei atribuţii ce aparţine în exclusivitate legiuitorului către Guvern, precum şi ale art. 1 alin. (5) din Constituţie, în componenta sa referitoare la previzibilitatea şi accesibilitatea legii. 7. Statutul juridic al funcţionarului public se întemeiază pe un regim juridic statutar reglementat prin lege organică şi care este distinct de regimul juridic contractual, al raporturilor de muncă al celorlalţi salariaţi, întemeiat pe contractul individual de muncă şi reglementat prin Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (a se vedea Decizia Curţii Constituţionale nr. 392 din 2 iulie 2014, paragraful 17, Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, paragraful 24, şi Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, paragraful 17). Aşadar, elementele esenţiale referitoare la naşterea, executarea şi încetarea raporturilor de serviciu ale unui funcţionar public se referă în mod intrinsec la statutul acestuia. 8. Prin urmare, dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât prevăd ca procedura organizării concursurilor şi examenelor să fie stabilită printr-o normă administrativă, cu putere juridică inferioară legii organice, respectiv prin ordin al ministrului afacerilor interne. Astfel, se transmite competenţa constituţională exclusivă a legiuitorului organic de a reglementa în domenii ce ţin de statutul funcţionarului public către puterea executivă (a se vedea, în acelaşi sens, Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, paragraful 26). 9. În final, se menţionează că, prin reglementarea unor instituţii juridice - anularea concursului/ invalidarea concursului -, Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 140/2016 adaugă la textul Legii nr. 360/2002. 10. Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece art. 74^1 din Legea nr. 360/2002 a fost introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 118/2017, prin aceste acte normative punându-se de acord dispoziţiile Legii nr. 360/2002 cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 172 din 24 martie 2016. Or, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 306 din 8 mai 2018 a fost analizată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 360/2002, forma în vigoare anterior completărilor aduse acestui act normativ prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2016. Astfel, dispoziţiile art. 74^1 din Legea nr. 360/2002 reglementează stabilirea prin ordin al ministrului afacerilor interne doar a aspectelor procedurale privind organizarea concursurilor şi examenelor prevăzute de acest act normativ, iar nu a unor aspecte esenţiale privind elementele raporturilor de serviciu ale poliţiştilor, referitoare la statutul poliţistului, statut care este reglementat prin lege organică, astfel că dispoziţiile art. 74^1 din Legea nr. 360/2002 nu contravin prevederilor art. 1 alin. (4) şi (5) şi ale art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, iar art. 16 alin. (1) din Constituţie nu are incidenţă în cauză. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 74^1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora: "Prin ordin al ministrului afacerilor interne se stabilesc aspecte procedurale cu privire la: a) organizarea şi desfăşurarea cursurilor de formare profesională a poliţistului, precum şi a concursurilor şi examenelor prevăzute de prezenta lege; b) naşterea, modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de serviciu." 15. Autorul excepţiei consideră că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale, art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, în componenta privind claritatea şi previzibilitatea legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin lege organică a statutului funcţionarilor publici. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii prevederilor art. 74^1 din Legea nr. 360/2002, din perspectiva unor critici identice, formulate de acelaşi autor, prin Decizia nr. 291 din 25 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 23 august 2023, respingând excepţia ca neîntemeiată. 17. Prin Decizia nr. 291 din 25 mai 2023, paragraful 24, Curtea a reţinut că statutul juridic al unei categorii de personal este reprezentat de dispoziţiile de lege referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea raportului juridic de muncă în care se află respectiva categorie (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 121 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 9 iunie 2020, paragrafele 18 şi 19, şi Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 25 aprilie 2016, paragraful 19). Referitor la statutul poliţistului, Curtea a stabilit că acesta este subiect al unui raport de serviciu, raport care ia naştere, se execută şi încetează în condiţii speciale şi de aceea aspectele esenţiale ce vizează cele trei elemente ale raporturilor de serviciu se referă în mod intrinsec la statutul poliţistului, statut care este reglementat prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, respectiv Legea nr. 360/2002 (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 11 septembrie 2014, paragraful 17, Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, paragraful 24, sau Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, precitată, paragraful 17). Totodată, Curtea a reţinut că aspectele privind ocuparea posturilor de execuţie sau de conducere ţin în mod evident de cariera poliţistului şi presupun o modificare atât a atribuţiilor (a felului muncii), cât şi a salarizării, iar exercitarea raportului de serviciu al poliţistului se realizează de la naşterea acestuia, prin actul de numire, şi până la încetarea lui, în condiţiile legii. Având în vedere că, potrivit dispoziţiilor constituţionale, statutul funcţionarilor publici se reglementează prin lege organică şi ţinând cont de faptul că aspectele esenţiale privind ocuparea posturilor de execuţie şi de conducere vizează o modificare a raporturilor de muncă, aceste aspecte esenţiale - cum sunt, spre exemplu, condiţiile generale de participare la examen/concurs, condiţiile de vechime necesară participării la examen/concurs, tipul probelor de examen/concurs, condiţiile în care candidaţii sunt declaraţi „admişi“ şi posibilitatea de contestare - trebuie reglementate prin lege organică, urmând ca regulile specifice procedurii de ocupare a funcţiilor de conducere să fie explicate şi detaliate prin ordin al ministrului de resort. De asemenea, prin Decizia nr. 306 din 8 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 22 iunie 2018, paragraful 22, Curtea a aplicat mutatis mutandis considerentele Deciziei sale nr. 172 din 24 martie 2016 referitoare la ocuparea posturilor de execuţie de către poliţişti. În concluzie, Curtea a statuat, cu valoare de principiu, în jurisprudenţa sa, că, în cazul tuturor categoriilor de personal al căror statut trebuie reglementat, potrivit Constituţiei, prin lege organică, aspectele esenţiale referitoare la ocuparea posturilor trebuie reglementate prin lege organică, iar nu prin acte administrative cu caracter inferior legii. 18. Curtea a reţinut că, drept urmare a pronunţării Deciziei sale nr. 172 din 24 martie 2016, au fost adoptate Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 459 din 21 iunie 2016, precum şi Legea nr. 118/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 30 mai 2017, acte normative care au pus de acord dispoziţiile Legii nr. 360/2002 cu decizia sus-menţionată a Curţii Constituţionale. Cu acest prilej a fost completată Legea nr. 360/2002 cu prevederi referitoare atât la ocuparea posturilor de conducere, cât şi la ocuparea posturilor de execuţie, prevederi introduse la secţiunea a 4-a „Ocuparea posturilor vacante“ a capitolului II - „Cariera poliţistului“ din Legea nr. 360/2002. Astfel, potrivit art. 27^34: „Postul de execuţie vacant se ocupă prin: a) numirea absolventului instituţiei de învăţământ a Ministerului Afacerilor Interne sau care pregăteşte personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne; b) mutare, la cerere sau în interesul serviciului; c) concurs sau examen, după caz, în situaţiile prevăzute la art. 9 alin. (2), (2^1), (2^2) şi (3).“ De asemenea, art. 27^36 conţine reglementări cu privire la comisia constituită în vederea ocupării postului vacant prin concurs sau examen, art. 27^39 stabileşte probele concursului sau examenului şi conţine prevederi referitoare la subiectele şi baremele de corectare/apreciere şi notare, în concordanţă cu tematica şi bibliografia stabilite, art. 27^41 şi 27^43 reglementează procedura de evaluare a probelor şi rezultatele finale, iar art. 27^44 stabileşte procedura de contestare a rezultatelor. 19. La paragraful 26 al Deciziei nr. 291 din 25 mai 2023, cu privire la postul de conducere vacant, Curtea a reţinut că Legea nr. 360/2002, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 118/2017 şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 53/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 2 iulie 2018, prevede la art. 27^35 alin. (1) că „Postul de conducere vacant se ocupă prin: a) concurs sau examen, după caz; b) mutare, la cerere sau în interesul serviciului, când funcţia este prevăzută cu coeficient de ierarhizare egal sau inferior celui anterior deţinut; c) numire directă pe acelaşi post sau, cu acordul scris al poliţistului, pe un post prevăzut cu coeficient de ierarhizare egal sau inferior celui anterior deţinut; c^1) numire directă a poliţistului pe o funcţie de demnitate publică ori cu rang de demnitar sau pe o funcţie de conducere la cabinetul demnitarului, prevăzute a fi încadrate cu poliţişti, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, potrivit competenţelor stabilite prin lege; d) alte cazuri prevăzute de lege“. De asemenea, concursul pentru ocuparea postului de conducere vacant constă în susţinerea unui interviu structurat pe subiecte profesionale, care se înregistrează audio şi/sau video, potrivit art. 27^38 din lege. 20. Prin urmare, aplicând jurisprudenţa sa de principiu, Curtea a constatat că aspectele esenţiale privind ocuparea posturilor de conducere vacante sunt reglementate în cuprinsul Legii nr. 360/2002 - lege organică, iar regulile specifice procedurii de ocupare a acestora sunt explicate şi detaliate prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unităţile de poliţie ale Ministerului Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 şi 702 bis din 9 septembrie 2016, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 177/2016 privind activitatea de management resurse umane în unităţile militare ale Ministerului Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 931 şi 931 bis din 18 noiembrie 2016, cu modificările şi completările ulterioare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 291 din 25 mai 2023, paragraful 27). 21. În final, cât priveşte invocarea în susţinerea criticilor de neconstituţionalitate a Deciziei nr. 306 din 8 mai 2018, Curtea a observat că aceasta a vizat o excepţie de neconstituţionalitate ridicată în cadrul soluţionării cererii de anulare a tabelului centralizator al rezultatelor la concursul organizat în data de 12 mai 2016, deci anterior completărilor aduse de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2016Legii nr. 360/2002, cu privire la ocuparea posturilor vacante de execuţie, când aspectele esenţiale nu erau reglementate prin lege (a se vedea Decizia nr. 291 din 25 mai 2023, paragraful 28). 22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea jurisprudenţei mai sus invocate, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor mai sus invocate sunt valabile şi în prezenta cauză. 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Florin Popa în Dosarul nr. 1.101/119/2019 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 74^1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 21 noiembrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Bianca Drăghici -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
