Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 602 din 11 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (1) raportat la art. 64 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 602 din 11 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (1) raportat la art. 64 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 265 din 2 aprilie 2026
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ionescu    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (1) raportat la art. 64 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Casian Adrian Bârlea în Dosarul nr. 11.744/296/2020/a1 al Tribunalului Satu Mare - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.022D/2021.
    2. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens Decizia nr. 663 din 28 noiembrie 2023.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 29 septembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 11.744/296/2020/a1, Tribunalul Satu Mare - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (1) raportat la art. 64 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Casian Adrian Bârlea într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate împotriva încheierii prin care au fost respinse cererile şi excepţiile invocate în camera preliminară, s-a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecăţii cauzei cu privire la săvârşirea infracţiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice, săvârşită de către autorul excepţiei. Prin contestaţia formulată, autorul excepţiei a solicitat să se constate nulitatea procesului-verbal de constatare a infracţiunii flagrante şi a procesului-verbal de sesizare, din oficiu, a ordonanţei de începere a urmării penale, a ordonanţei de efectuare în continuare a urmăririi penale faţă de suspect, a ordonanţei de schimbare a încadrării juridice şi a ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale. Totodată, a solicitat să se dispună excluderea tuturor mijloacelor de probă administrate în cauză ca urmare a nulităţii principalelor acte procesuale şi, în consecinţă, să se dispună restituirea cauzei la parchet în condiţiile art. 346 alin. (3) lit. b) din Codul de procedură penală. Potrivit susţinerilor autorului excepţiei de neconstituţionalitate, în cauză, organul de constatare a efectuat acte de cercetare, dispunând începerea urmăririi penale cu privire la fapte constatate cu propriile simţuri.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că normele procesual penale criticate sunt constituţionale numai în măsura în care este reglementat, drept cauză de incompatibilitate, cumulul calităţilor de organ de cercetare penală, respectiv organ de constatare în aceeaşi cauză. Arată că, atunci când un organ de constatare, precum cel prevăzut la art. 61 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală (poliţie/jandarmerie), constată în mod nemijlocit săvârşirea unei infracţiuni, devin incidente prevederile art. 293 din acelaşi act normativ, care reglementează constatarea infracţiunilor flagrante. În acest sens, atât art. 61 alin. (4) din Codul de procedură penală, care se adresează organelor de constatare, care au suspiciuni rezonabile privind săvârşirea unei infracţiuni, cât şi art. 293 alin. (4) din acelaşi act normativ, care se adresează aceloraşi organe de constatare, care însă au perceput nemijlocit săvârşirea faptei, prevăd că au obligaţia de a încheia un proces-verbal de constatare a infracţiunii (flagrante), sens în care calitatea acestor organe de constatare, în dosarul format ca urmare a sesizării lor, se rezumă doar la calitatea de martor, neputând efectua acte de urmărire penală în cauză sau să li se atribuie calitatea de organ de cercetare penală. Potrivit susţinerilor autorului excepţiei de neconstituţionalitate, în cauză, organul de constatare a efectuat acte de cercetare, dispunând începerea urmăririi penale cu privire la fapte constatate cu propriile simţuri.
    6. Tribunalul Satu Mare - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens reţine că prin reglementarea cazului de incompatibilitate prevăzut la art. 65 alin. (1) din Codul de procedură penală s-a urmărit ca martorul, care şi-a exprimat părerea în legătură cu anumite aspecte ale cauzei penale, să nu poată, ulterior, să evalueze probele astfel obţinute în calitate de organ de cercetare penală. Reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 114 alin. (4) din Codul de procedură penală, pot fi audiate în calitate de martor şi persoanele care au întocmit procese-verbale în temeiul art. 61 şi 62 din acelaşi act normativ. De asemenea, arată că, potrivit art. 61 din Codul de procedură penală, ori de câte ori există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârşirea unei infracţiuni, organele de ordine publică şi siguranţă naţională sunt obligate să întocmească un proces-verbal despre împrejurările constatate. Aceste procese-verbale constituie act de sesizare a organelor de urmărire penală, iar cazul de incompatibilitate reglementat de art. 65 alin. (1) raportat la art. 64 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală vizează eventualele acte efectuate de către organele de cercetare penală ulterior dobândirii calităţii de martor într-o cauză penală.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este, în principal, inadmisibilă, întrucât autorul acesteia solicită, în realitate, modificarea reglementării criticate, în sensul extinderii cazurilor de incompatibilitate ale organului de cercetare penală şi la situaţia în care acesta a avut anterior calitatea de organ de constatare, iar, în subsidiar, neîntemeiată, având în vedere considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 243 din 19 aprilie 2018.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 65 alin. (1) raportat la art. 64 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală, având următorul conţinut:
    - Art. 64 alin. (1) lit. c): „Judecătorul este incompatibil dacă: (...) c) a fost expert sau martor, în cauză;“;
    – Art. 65 alin. (1): „Dispoziţiile art. 64 alin. (1) lit. a)-d) şi f) se aplică procurorului şi organului de cercetare penală.“

    12. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că normele procesual penale criticate sunt contrare atât dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalităţii, ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi şi ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, astfel cum acestea sunt interpretate, în temeiul art. 20 alin. (1), şi prin prisma exigenţelor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit art. 61 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală, ori de câte ori există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârşirea unei infracţiuni, sunt obligate să întocmească un proces-verbal despre împrejurările constatate, printre alţii, organele de ordine publică şi siguranţă naţională, pentru infracţiunile constatate în timpul exercitării atribuţiilor prevăzute de lege. De asemenea, Curtea reţine că, potrivit alin. (5) alart. 61 din Codul de procedură penală, procesul-verbal încheiat în conformitate cu prevederile alin. (1) al aceluiaşi articol constituie act de sesizare a organelor de urmărire penală şi nu poate fi supus controlului pe calea contenciosului administrativ, alin. (4) stabilind că: „Actele încheiate împreună cu mijloacele materiale de probă se înaintează, de îndată, organelor de urmărire penală.“ Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 198 alin. (2) şi ale art. 288 alin. (1) din Codul de procedură penală, „procesele-verbale întocmite de organele prevăzute la art. 61 alin. (1) lit. a)-c) constituie acte de sesizare a organului de urmărire penală şi nu au valoarea unor constatări de specialitate în procesul penal“, respectiv „organul de urmărire penală este sesizat [...] prin actele încheiate de alte organe de constatare prevăzute de lege [...]“.
    14. Având în vedere cadrul legal menţionat anterior, Curtea constată că procesul-verbal întocmit potrivit art. 61 alin. (1) din Codul de procedură penală de către organele de ordine publică constituie un act de sesizare a organului de urmărire penală. Obligaţia instituită în sarcina organelor de constatare reprezintă, în fapt, o reglementare particulară a obligaţiei de a încunoştinţa organele judiciare competente atunci când se constată săvârşirea unor infracţiuni, obligaţie ce incumbă unui număr mare de persoane/organe. De pildă, art. 291 din Codul de procedură penală reglementează obligaţia oricărei persoane cu funcţie de conducere în cadrul unei autorităţi a administraţiei publice sau în cadrul altor autorităţi publice, instituţii publice ori al altor persoane juridice de drept public, precum şi a oricărei persoane cu atribuţii de control, care, în exercitarea atribuţiilor lor, au luat cunoştinţă de săvârşirea unei infracţiuni pentru care acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu, de a sesiza de îndată organul de urmărire penală şi de a lua măsuri pentru ca urmele infracţiunii, corpurile delicte şi orice alte mijloace de probă să nu dispară (în acest sens a se vedea Decizia nr. 725 din 5 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 23 martie 2020, paragraful 27).
    15. Totodată, având în vedere dispoziţiile art. 114 alin. (1) din Codul de procedură penală, potrivit cărora poate fi audiată în calitate de martor orice persoană care are cunoştinţă despre fapte sau împrejurări de fapt ce constituie probă în cauza penală, alin. (4) al aceluiaşi articol stabilind că pot fi audiate în calitate de martori şi persoanele care au întocmit procese-verbale în temeiul art. 61 şi 62 din Codul de procedură penală, Curtea reţine că procesul-verbal reprezintă un înscris cu caracter oficial prin care se consemnează anumite fapte sau acte juridice. Organele prevăzute de art. 61 alin. (1) lit. a)-c) din Codul de procedură penală, întocmind procesul-verbal, consemnează în mod detaliat faptele, cu enumerarea elementelor pe care se întemeiază (constatări personale, declaraţii, documente etc.). Aplicând jurisprudenţa de principiu în materie a instanţei de la Strasbourg, Curtea Constituţională a apreciat că procesul-verbal întocmit în condiţiile prevăzute de art. 61 din Codul de procedură penală poate constitui „mărturie în acuzare“, organele enumerate în cuprinsul normei căpătând calitatea de „martori“ în sensul Convenţiei. Curtea Constituţională a constatat, astfel, că posibilitatea conferită de textul criticat, de a fi audiate în calitate de martori şi persoanele care au întocmit procese-verbale în temeiul art. 61 din Codul de procedură penală, se constituie într-o garanţie a respectării dreptului la un proces echitabil, iar nu într-o încălcare a acestuia (Decizia nr. 463 din 5 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 930 din 5 noiembrie 2018, paragraful 17). Aşa încât, Curtea reţine că procesul-verbal întocmit potrivit art. 61 alin. (1) lit. a)-c) din Codul de procedură penală de către organul de constatare constituie un act de sesizare a organului de urmărire penală, având şi natura juridică a unei „mărturii în acuzare“.
    16. În formularea motivelor de neconstituţionalitate autorul arată că organul de constatare a efectuat acte de cercetare penală în cauză, deşi, potrivit normelor procesual penale ale art. 114 alin. (4), singura calitate a acestui organ este aceea de martor. În consecinţă, autorul apreciază că, într-o atare ipoteză, se impune ca instanţa de control constituţional să constate că normele procesual penale criticate sunt constituţionale numai în măsura în care este reglementat, drept cauză de incompatibilitate, cumulul calităţilor de organ de cercetare penală, respectiv organ de constatare în aceeaşi cauză.
    17. Curtea constată că motivele de neconstituţionalitate formulate vizează rezolvarea problemei incompatibilităţii organului de urmărire penală care a întocmit procesul-verbal de constatare de a efectua în continuare acte de urmărire penală, în condiţiile în care dispoziţiile Codului de procedură penală realizează o delimitare clară a funcţiilor judiciare, prin reglementarea, în mod distinct, a etapelor procesului penal şi a competenţei organelor implicate în realizarea lor. Întrucât susţinerile sunt formulate în sensul că normele procesual penale criticate „sunt constituţionale numai în măsura în care este reglementat, drept cauză de incompatibilitate, cumulul calităţilor de organ de cercetare penală, respectiv organ de constatare în aceeaşi cauză“, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate astfel formulată ridică o problemă de admisibilitate prin raportare la limitele de competenţă a instanţei de control constituţional atunci când procedează la soluţionarea excepţiilor de neconstituţionalitate.
    18. Pe de o parte, Curtea reţine că motivele de neconstituţionalitate privesc omisiunea reglementării unui caz de incompatibilitate a organului de constatare de a efectua acte de cercetare în aceeaşi cauză. Or, soluţionarea aspectelor relevate de autor nu ţine de competenţa Curţii Constituţionale, întrucât implică un act de legiferare, care intră în competenţa Parlamentului. Aşadar, având în vedere art. 61 din Constituţie şi art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea nu poate modifica sau completa un text de lege, astfel că, din această perspectivă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (1) raportat la art. 64 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală este inadmisibilă.
    19. Pe de altă parte, Curtea reţine că motivele de neconstituţionalitate privesc interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor criticate, în sensul stabilirii şi delimitării de către Curtea Constituţională, prin pronunţarea unei decizii interpretative, a calităţii de organ de constatare, organ de urmărire penală şi, respectiv, a celei de martor, precum şi modul defectuos de aplicare a legii în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, în condiţiile în care, potrivit susţinerilor autorului excepţiei, organul de constatare a efectuat acte procesuale, contrar dispoziţiilor din Codul de procedură penală, menţionate în paragrafele anterioare ale prezentei decizii. Or, analiza unor astfel de critici de neconstituţionalitate nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată“.
    20. Curtea reaminteşte că modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor criticate nu poate constitui motiv de neconstituţionalitate a textelor de lege criticate şi, prin urmare, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate, ci sunt de competenţa instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului. A răspunde criticilor autorului excepţiei în această situaţie ar însemna o ingerinţă a Curţii Constituţionale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituţie, potrivit cărora justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege. În consecinţă, şi din această perspectivă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (1) raportat la art. 64 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală este inadmisibilă.
    21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (1) raportat la art. 64 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Casian Adrian Bârlea în Dosarul nr. 11.744/296/2020/a1 al Tribunalului Satu Mare - Secţia penală.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Satu Mare - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 11 noiembrie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Mihaela Ionescu


    -------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 602 din 11 noiembrie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
" 5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016