Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 DECIZIA nr. 601 din 28 septembrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 335 alin. (2) şi (4) din Codul de procedură penală
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 601 din 28 septembrie 2017  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 335 alin. (2) şi (4) din Codul de procedură penală     Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 601 din 28 septembrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 335 alin. (2) şi (4) din Codul de procedură penală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 876 din 7 noiembrie 2017

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia-Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Oana Cristina Puică│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor „art. 335 alin. (2) şi (4) - mai puţin soluţia legislativă potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară hotărăşte «fără participarea procurorului şi a suspectului sau, după caz, a inculpatului» - din Codul de procedură penală“, excepţie ridicată de Gheorghe Vasile Zaha şi Marius Felician Fărcaş în Dosarul nr. 974/337/2016 al Judecătoriei Zalău şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 823D/2016.
    2. La apelul nominal, pentru părţile Ioan Galiş şi Ioana Malvina Galiş, răspunde avocatul Radu Chiriţă, cu împuternicire avocaţială la dosar. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul avocatului părţilor Ioan Galiş şi Ioana Malvina Galiş, care arată că dispoziţiile alin. (4) al art. 335 din Codul de procedură penală sunt constituţionale, dar solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor alin. (2) al aceluiaşi text de lege, întrucât permit procurorului să revoce oricând o soluţie de clasare a unei cauze penale. Invocă, în acest sens, jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, care a stabilit că se bucură de autoritate de lucru judecat şi o hotărâre prin care s-a dispus stingerea acţiunii penale de către Ministerul Public, fără intervenţia unei instanţe de judecată (Hotărârea din 11 februarie 2003, pronunţată în cauzele conexate C-187/01 şi C-385/01 - Acţiuni penale împotriva lui Hüseyin Gözütok şi Klaus Brügge, şi Hotărârea din 28 septembrie 2006, pronunţată în Cauza C-150/05 - Jean Leon Van Straaten împotriva Olandei şi Italiei). Consideră că o soluţie de clasare necontestată poate fi repusă în discuţie doar în situaţii excepţionale şi reglementate expres.
    4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. Astfel, arată că, din coroborarea dispoziţiilor de lege criticate cu prevederile care reglementează instituţia prescripţiei răspunderii penale rezultă obligaţia organelor judiciare de a face, în cadrul termenelor de prescripţie, demersurile necesare pentru tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate de săvârşirea infracţiunilor. De asemenea, menţionează că jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi cea a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene permit ca o decizie care a pus capăt urmăririi penale înainte de judecată să fie înlăturată în situaţii excepţionale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    5. Prin Încheierea din 18 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 974/337/2016, Judecătoria Zalău a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor „art. 335 alin. (2) şi (4) - mai puţin soluţia legislativă potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară hotărăşte «fără participarea procurorului şi a suspectului sau, după caz, a inculpatului» - din Codul de procedură penală“. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Vasile Zaha şi Marius Felician Fărcaş cu ocazia soluţionării unei cereri de confirmare a redeschiderii urmăririi penale ca urmare a revocării unei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate încalcă principiile constituţionale privind statul de drept, egalitatea în drepturi şi procesul echitabil, întrucât procurorul poate dispune redeschiderea urmăririi penale oricând, fără nicio limită de timp. Având în vedere că, potrivit dispoziţiilor art. 340 din Codul de procedură penală, plângerea împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată nu poate fi făcută decât în termen de 20 de zile de la comunicare, consideră că regimul juridic diferenţiat reprezintă un privilegiu acordat procurorului. Mai arată că posibilitatea redeschiderii urmăririi penale în orice moment este de natură a aduce grave prejudicii dreptului la un proces echitabil, încălcând, totodată, şi principiul securităţii raporturilor juridice, principiu care protejează cetăţeanul de insecuritatea pe care a creat-o legea sau pe care aceasta riscă să o creeze.
    7. Judecătoria Zalău apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând Decizia Curţii Constituţionale nr. 177 din 29 martie 2016, prin care s-a reţinut că există o limită de timp pentru redeschiderea urmăririi, care este dată de prescripţia răspunderii penale. De asemenea, arată că nu se aduce nicio atingere dreptului la un proces echitabil al părţilor/subiecţilor procesuali/persoanelor cercetate într-un dosar penal prin faptul că procurorul are posibilitatea să redeschidă urmărirea penală într-un termen mai lung decât cel în care se poate formula plângere împotriva soluţiei de neurmărire sau netrimitere în judecată, din moment ce toate aceste persoane pot aduce la cunoştinţa organelor de urmărire penală faptele sau împrejurările noi de care au aflat, procurorul putând să redeschidă în baza acestora urmărirea penală.
    8. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 335 alin. (2) şi (4) din Codul de procedură penală este neîntemeiată, deoarece intervenţia prescripţiei răspunderii penale, ca urmare a împlinirii termenului prevăzut de lege pentru infracţiunea cercetată, împiedică redeschiderea urmăririi penale. Pe de altă parte, redeschiderea urmăririi penale este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară, care verifică nu doar temeinicia, ci şi legalitatea soluţiei procurorului, inclusiv din perspectiva existenţei cazurilor ce împiedică exercitarea acţiunii penale. Invocă, totodată, şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la prevederile similare ale art. 273 din Codul de procedură penală din 1968, şi anume Decizia nr. 841 din 24 iunie 2010, prin care s-a reţinut că: „sensul art. 16 alin. (1) din Constituţie este garantarea egalităţii în drepturi între cetăţeni în faţa legii şi a autorităţilor publice, iar nu între cetăţeni şi autorităţile publice. Or, procurorul care dispune reluarea urmăririi penale, în condiţiile art. 273 din Codul de procedură penală, acţionează în calitate de reprezentant al unei autorităţi publice, şi anume Ministerul Public“. În plus, arată că, atunci când au cunoştinţă despre împrejurări care ar putea justifica revocarea soluţiei de clasare sau de renunţare la urmărirea penală, persoanele interesate pot sesiza aceasta procurorului de caz, în vederea redeschiderii urmăririi penale.
    10. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii, şi anume Decizia nr. 177 din 29 martie 2016.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile „art. 335 alin. (2) şi (4) - mai puţin soluţia legislativă potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară hotărăşte «fără participarea procurorului şi a suspectului sau, după caz, a inculpatului» - din Codul de procedură penală“. Dispoziţiile art. 335 alin. (2) şi (4) din Codul de procedură penală au fost modificate prin Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013. Prin Decizia nr. 496 din 23 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 22 septembrie 2015, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală şi a constatat că soluţia legislativă potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară hotărăşte „fără participarea procurorului şi a suspectului sau, după caz, a inculpatului“ este neconstituţională. Ca urmare a deciziei mai sus menţionate, dispoziţiile art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală au fost modificate - ulterior sesizării Curţii în cauza de faţă - prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din data de 23 mai 2016. Având în vedere însă că, în speţă, a produs efecte norma de procedură prevăzută de art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală în forma în vigoare la data sesizării Curţii, aceasta se va pronunţa asupra dispoziţiilor art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală în redactarea anterioară modificării aduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016. Dispoziţiile de lege criticate au următorul cuprins:

    "(2) În cazul în care au apărut fapte sau împrejurări noi din care rezultă că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia clasarea, procurorul revocă ordonanţa şi dispune redeschiderea urmăririi penale.
    [...]
(4) Redeschiderea urmăririi penale este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară, în termen de cel mult 3 zile, sub sancţiunea nulităţii. Judecătorul de cameră preliminară hotărăşte prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea procurorului şi a suspectului sau, după caz, a inculpatului, asupra legalităţii şi temeiniciei ordonanţei prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale. Încheierea judecătorului de cameră preliminară este definitivă."
    14. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorii excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, ale art. 16 alin. (2) referitor la egalitatea în drepturi şi ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 335 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituţionalitate prin raportare la prevederile art. 16 şi ale art. 21 alin. (3) din Constituţie - invocate şi în prezenta cauză - şi faţă de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 177 din 29 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 9 mai 2016, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală ca neîntemeiată, reţinând că lipsa prevederii în cuprinsul art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală a unui termen legal în care poate fi dispusă redeschiderea urmăririi penale echivalează cu dreptul organelor judiciare de a proceda la reluarea urmăririi penale, prin redeschiderea acesteia, până la împlinirea termenului legal de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunile săvârşite. În acest sens, dispoziţiile art. 153 alin. (1) din Codul penal prevăd că prescripţia înlătură răspunderea penală. Prin urmare, scopul instituţiei prescripţiei răspunderii penale constă în înlăturarea răspunderii penale, prin stingerea dreptului statului de a sancţiona şi a obligaţiei infractorului de a suporta consecinţele infracţiunii comise, după trecerea unui anumit interval de timp, prevăzut de lege, de la data săvârşirii faptei, indiferent dacă infracţiunea a fost sau nu descoperită ori infractorul identificat. Prin dispoziţiile art. 154 din Codul penal, legiuitorul a stabilit, în mod expres, atât durata termenelor de prescripţie, cât şi data la care acestea încep să curgă. Totodată, referitor la prescripţia răspunderii penale, legiuitorul a prevăzut, la art. 155 din Codul penal, întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale. Potrivit alin. (1) al articolului anterior referit, cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză, iar, conform alin. (2) al aceluiaşi articol, după fiecare întrerupere începe să curgă un nou termen de prescripţie. De asemenea, art. 155 alin. (5) din Codul penal prevede că admiterea în principiu a cererii de redeschidere a procesului penal face să curgă un nou termen de prescripţie a răspunderii penale (paragrafele 15 şi 16).
    16. Astfel, Curtea a reţinut că, având în vedere modul de reglementare a prescripţiei răspunderii penale, dreptul organelor judiciare de a relua urmărirea penală, prin redeschiderea acesteia, conform art. 335 din Codul de procedură penală, apare ca fiind consecinţa juridică a acestei instituţii, respectiv consecinţa dreptului statului de a trage la răspundere penală persoanele care săvârşesc infracţiuni, în termenele de prescripţie stabilite prin lege. Curtea a constatat că aceste termene sunt, în mod expres, determinate de către legiuitor, atât sub aspectul întinderii, cât şi sub aspectul momentului la care încep să curgă, motiv pentru care nu se poate susţine că legea procesual penală este lipsită de claritate, precizie sau previzibilitate sub aspectul intervalului de timp în care poate fi dispusă redeschiderea urmăririi penale şi nici că redeschiderea urmăririi penale se poate face sine die, creând o stare de incertitudine pentru autorul faptelor prevăzute de legea penală. De altfel, dispoziţiile art. 335 alin. (1)-(3) şi (5) din Codul de procedură penală prevăd că redeschiderea urmăririi penale se face în următoarele situaţii: dacă procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluţia constată, ulterior, că nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea [art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală], în cazul în care au apărut fapte sau împrejurări noi, din care rezultă că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia clasarea [art. 335 alin. (2) din Codul de procedură penală], când constată că suspectul sau inculpatul nu şi-a îndeplinit cu rea-credinţă obligaţiile stabilite în cazul renunţării la urmărirea penală [art. 335 alin. (3) din Codul de procedură penală] şi atunci când judecătorul de cameră preliminară a admis plângerea împotriva soluţiei de neurmărire sau netrimitere în judecată şi a trimis cauza la procuror în vederea completării urmăririi penale [art. 335 alin. (5) din Codul de procedură penală]. Astfel reglementate, motivele de redeschidere a urmăririi penale nu reprezintă altceva decât cauze de întrerupere a cursului prescripţiei răspunderii penale, ele reprezentând o aplicare directă a dispoziţiilor art. 155 din Codul penal (paragrafele 17 şi 18).
    17. În aceste condiţii, Curtea a reţinut că instituţia redeschiderii urmăririi penale, sub aspectul termenelor în care ea poate fi dispusă este, în mod corect, corelată de către legiuitor cu instituţia prescripţiei răspunderii penale, fiind o consecinţă directă a acesteia. De asemenea, Curtea a mai observat că, aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 335 din Codul de procedură penală, redeschiderea urmăririi penale nu se face în mod arbitrar de către organele judiciare, ci doar în condiţiile expres reglementate la art. 335 alin. (1)-(3) din Codul de procedură penală. Totodată, spre deosebire de reglementarea anterioară, instituţia redeschiderii urmăririi penale nu mai este prerogativa exclusivă a procurorului, ci, în trei dintre cele patru situaţii prevăzute la art. 335 din Codul de procedură penală, este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară care, cu această ocazie, verifică legalitatea şi temeinicia ordonanţei prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale (paragrafele 19, 20 şi 25).
    18. Pentru aceste motive, prin Decizia nr. 177 din 29 martie 2016, mai sus citată, Curtea a constatat că nu poate fi reţinută încălcarea, prin dispoziţiile art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală, a dreptului la un proces echitabil (paragraful 21).
    19. De asemenea, prin Decizia nr. 688 din 24 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 17 februarie 2017, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală, Curtea a reţinut că termenul „ulterior“ din cuprinsul textului criticat nu este lipsit de precizie şi previzibilitate, vizând, de fapt, intervalul de timp care începe să curgă de la momentul dispunerii de către procurorul ierarhic inferior a soluţiei de clasare până la data împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale, acest aspect reprezentând o aplicare a principiului aflării adevărului, prevăzut la art. 5 din Codul de procedură penală. În ceea ce priveşte termenul de 20 de zile, de decădere din dreptul de a formula plângere împotriva ordonanţei de clasare, prevăzut la art. 339 alin. (4) din Codul de procedură penală, acesta este un termen procedural de natură diferită de cea a termenului mai sus analizat, reglementat în scopul protejării unor interese individuale, respectiv a intereselor procesuale ale persoanelor care se consideră lezate de soluţia de clasare pronunţată. Reglementarea acestui termen reprezintă o garanţie a dreptului acestora de a beneficia de un proces echitabil. Titularii dreptului de a formula plângere, conform art. 339 alin. (4) din Codul de procedură penală, nu se află, însă, în aceeaşi situaţie juridică cu cea a procurorului ierarhic superior celui care dispune soluţia clasării şi care, constatând că nu a existat împrejurarea pe care s-a întemeiat această soluţie, dispune redeschiderea urmăririi penale (paragrafele 24 şi 25).
    20. Astfel, Curtea a constatat că nu poate fi reţinută discriminarea persoanelor interesate să promoveze plângere împotriva ordonanţei de clasare, potrivit art. 339 alin. (4) din Codul de procedură penală, în raport cu procurorul ierarhic superior care dispune redeschiderea urmăririi penale, conform prevederilor art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală, întrucât aceste două categorii de titulari de drepturi procesuale se află în situaţii juridice diferite, determinate de rolul diferit pe care îl au în cadrul procesului penal. Ca atare, nu poate fi reţinută nici încălcarea, prin textul criticat, a principiului egalităţii armelor, componentă a dreptului la un proces echitabil, prevăzut la art. 21 alin. (3) din Constituţie, reglementarea celor două termene comparate de autorul excepţiei neafectând echilibrul procesual dintre acuzare şi apărare în cadrul procesului penal (paragrafele 26 şi 27).
    21. În acelaşi sens sunt şi Decizia nr. 456 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 902 din 9 noiembrie 2016, şi Decizia nr. 199 din 23 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 429 din 9 iunie 2017. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, pronunţată de Curte prin deciziile mai sus menţionate, cu privire la dispoziţiile art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală, precum şi considerentele care au fundamentat această soluţie îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, în care aceeaşi critică - a inexistenţei unui termen în care procurorul poate dispune redeschiderea urmăririi penale - a fost formulată referitor la dispoziţiile art. 335 alin. (2) şi (4) din Codul de procedură penală.
    22. De altfel, în acelaşi sens este şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la dispoziţiile similare ale art. 273 din Codul de procedură penală din 1968, şi anume Decizia nr. 540 din 7 decembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 15 din 5 ianuarie 2005, Decizia nr. 120 din 19 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 5 martie 2008, şi Decizia nr. 841 din 24 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 12 iulie 2010.
    23. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Vasile Zaha şi Marius Felician Fărcaş în Dosarul nr. 974/337/2016 al Judecătoriei Zalău şi constată că dispoziţiile art. 335 alin. (2) şi (4) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Zalău şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 28 septembrie 2017.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Oana Cristina Puică


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016