Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 lit. l) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, excepţie ridicată de Rosemary Băzăvan în Dosarul nr. 5.616/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 58D/2018. 2. La apelul nominal se prezintă, pentru partea Universitatea Bucureşti, consilier juridic Diana Petrescu, cu împuternicire de reprezentare juridică depusă la dosar. Lipseşte autoarea excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosar, autoarea a depus concluzii scrise, prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului părţii Universitatea Bucureşti, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că dispoziţiile de lege criticate nu contravin principiilor fundamentale invocate de către autoarea excepţiei, aceste norme stabilind condiţiile de studii pentru ocuparea unui post de administrator de patrimoniu. Depune concluzii scrise. 5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, întrucât dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate de către autoarea excepţiei, se aplică în mod nediferenţiat şi stabilesc condiţiile cu privire la ocuparea funcţiei de administrator de patrimoniu. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 6. Prin Încheierea din 6 decembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 5.616/3/2017, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 lit. l) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. Excepţia a fost ridicată de Rosemary Băzăvan într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ, respectiv a unei decizii emise de Universitatea Bucureşti, prin care s-a stabilit că autoarea excepţiei nu îndeplineşte condiţiile legale pentru ocuparea postului de administrator de patrimoniu cu studii superioare. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea apreciază, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece asimilează funcţia de inginer/subinginer cu funcţia de economist, ceea ce creează discriminare, încălcându-se atât art. 1-3 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, cât şi art. 1-3 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. 8. Autoarea afirmă că, potrivit sistemului de credite transferabile, studiile sale absolvite însumează 240 de credite (studiile de licenţă), 120 de credite (studiile de master) şi cel puţin 180 de credite (studiile de doctorat), adică un total de 540 de credite. Or, restul candidaţilor au avut 540 de credite şi 240 de credite. 9. În acest context, autoarea susţine că, având în vedere faptul că, după anul 2004, facultăţile de inginerie au fost trecute pe sistemul Bologna, adică durata studiilor de 4 ani (240 de credite), iar sistemul de studii pentru subingineri (3 ani de studii) a dispărut, luând fiinţă sistemul de scurtă durată, Universitatea din Bucureşti, împreună cu comisia de concurs şi cea de soluţionare a contestaţiei, o tratează în mod discriminatoriu, întrucât sistemul de credite este transferabil, conform prevederilor art. 4 din Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare şi ale art. 148 din Legea nr. 1/2011. 10. De asemenea, autoarea consideră că nu avea obligaţia să cunoască dispoziţiile art. 250 lit. l) din Legea nr. 1/2011, criticat prin prezenta excepţie, atât timp cât era numită o comisie de concurs, iar această comisie trebuia să decidă, la momentul prevăzut de legislaţie şi conform calendarului de concurs, dacă îndeplinea sau nu condiţiile de selecţie. 11. De altfel, se susţine că art. 250 lit. l) din Legea nr. 1/2011 intră în contradicţie cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.352/2010 privind aprobarea structurii Clasificării ocupaţiilor din România - nivel grupă de bază, conform Clasificării internaţionale standard a ocupaţiilor - ISCO 08, deoarece, potrivit art. 6 lit. b), „grupa majoră 2: Specialişti în diverse domenii de activitate“ este grupă majoră atât pentru administrator financiar (patrimoniu) (studii superioare), cât şi pentru fizicieni şi astronomi. Astfel, autoarea arată că prima categorie este definită în anexa Hotărârii Guvernului nr. 1.352/2010 „263 Specialişti în domeniul social şi religios - 2631 Economişti - Grupa majoră 2 - Specialişti în diverse domenii de activitate - Subgrupa majoră 26 - Specialişti în domeniul juridic, social şi cultural - Grupa minoră 263 - Specialişti în domeniul social şi religios - Grupa de bază 2631 - Economişti“, iar cea de a doua se regăseşte la „211 Specialişti în fizică şi ştiinţa pământului - 2111 Fizicieni şi astronomi - Grupa majoră 2 - Specialişti în diverse domenii de activitate - Subgrupa majoră 21 - Specialişti în domeniul ştiinţei şi ingineriei - Grupa minoră 211 - Specialişti în fizică şi ştiinţa pământului - 2111 Fizicieni şi astronomi.“ 12. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu încalcă prevederile art. 16 din Constituţie, având în vedere că acestea se aplică în mod nediferenţiat şi stabilesc o condiţie cu privire la specializarea persoanei care doreşte să ocupe funcţia de administrator de patrimoniu. 13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 14. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, întrucât nu aduc atingere principiului constituţional privind egalitatea în drepturi. 15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 250 lit. l) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii care au următorul cuprins: "Pentru ocuparea funcţiilor didactice auxiliare trebuie îndeplinite următoarele condiţii de studii: […] l) pentru funcţia de administrator de patrimoniu - îndeplinirea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare pentru funcţia de inginer/subinginer, economist.“." 18. În opinia autoarei excepţiei, dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 16 alin. (1) şi (3) privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, şi art. 41 referitor la muncă şi protecţia socială a muncii. De asemenea, sunt invocate şi prevederile art. 7 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. 19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că întreaga motivare a acesteia nu priveşte conţinutul normativ al art. 250 lit. l) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, ci se referă la aspecte ce vizează fondul cauzei cu care a fost învestită instanţa judecătorească, respectiv susţineri ale autoarei în sensul că studiile absolvite şi pregătirea sa profesională o califică pentru ocuparea funcţiei de administrator de patrimoniu. Or, se constată că astfel de susţineri nu constituie aspecte ce ţin de constituţionalitatea textelor de lege criticate, ci constituie chestiuni de interpretare şi aplicare a textului de lege criticat la situaţia dedusă judecăţii. 20. Ca atare, Curtea constată că interpretarea textelor de lege criticate, în vederea aplicării lor la situaţia autoarei excepţiei, constituie aspecte ce intră în competenţa de soluţionare a litigiului dedus instanţei de judecată ce a sesizat Curtea Constituţională. În sensul jurisprudenţei Curţii Constituţionale (cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 19 din 21 ianuarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 18 martie 2003), este atribuţia instanţelor de judecată să interpreteze şi să determine dispoziţiile legale aplicabile în raport cu starea de fapt stabilită. Or, Curtea nu poate modifica sau completa prevederea legală supusă controlului şi nici nu se poate pronunţa asupra modului de interpretare şi aplicare a legii, ci numai asupra înţelesului său contrar Constituţiei, astfel încât, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă (a se vedea, în acelaşi sens, Decizia nr. 618 din 11 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 27 ianuarie 2017, paragraful 32). 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 lit. l) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, excepţie ridicată de Rosemary Băzăvan în Dosarul nr. 5.616/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 27 septembrie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Bianca Drăghici -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
