Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 60 din 25 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (7) raportat la art. 38^1 din Legea farmaciei nr. 266/2008, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 243/2020 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 4/2018 pentru modificarea şi completarea Legii farmaciei nr. 266/2008

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 60 din 25 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (7) raportat la art. 38^1 din Legea farmaciei nr. 266/2008, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 243/2020 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 4/2018 pentru modificarea şi completarea Legii farmaciei nr. 266/2008

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 703 din 29 iulie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena     │-                 │
│Chiorean           │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (7) raportat la art. 38^1 din Legea farmaciei nr. 266/2008, excepţie ridicată de Farmacia Precizia S.R.L. din Braşov în Dosarul nr. 29.094/197/2018 al Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.281D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, în esenţă, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece din lecturarea tuturor dispoziţiilor care vizează noţiunile angro şi en détail se poate stabili în ce situaţii se pot aplica sancţiuni contravenţionale pentru desfăşurarea activităţilor de distribuţie angro, respectiv prin eliminarea celorlalte situaţii prevăzute de art. 2 alin. (7) din Legea nr. 266/2008, astfel că textul criticat este clar şi previzibil, fiind aplicat în manieră unitară tuturor persoanelor care se află în aceeaşi situaţie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 20 noiembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 29.094/197/2018, Tribunalul Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (7) raportat la art. 38^1 din Legea farmaciei nr. 266/2008. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Farmacia Precizia S.R.L. din Braşov într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului declarat de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate împotriva unei sentinţe civile pronunţate de Judecătoria Braşov prin care s-a respins cererea de anulare a procesului-verbal de contravenţie întocmit de Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că Legea nr. 266/2008, care constituie temeiul sancţionării sale, nu cuprinde o definiţie (cu caracter de reglementare) a noţiunilor „en détail“ şi „angro“. Or, pentru a putea constitui temei al sancţionării, legea contravenţională incriminatorie trebuie în mod obligatoriu să fie precisă sau cel puţin previzibilă, aspect neîntrunit în cauză. Astfel, definirea de către legiuitor a celor două noţiuni în cuprinsul Legii nr. 266/2008 era una imperativă, atât prin prisma reglementării persoanelor care efectuează operaţiunile juridice de vânzare şi eliberare a medicamentelor, cât, mai ales, prin prisma reglementării pragului cantitativ care delimitează vânzarea angro de cea en détail. Este de neconceput ca, în lipsa unor astfel de elemente, instanţele care analizează conţinutul constitutiv al contravenţiei reglementate de art. 2 alin. (7) din Legea nr. 266/2008 să se raporteze la sintagme vădit subiective şi lipsite de concreteţe juridică, precum cantităţi „mai ridicate“.
    6. Se mai susţine că Legea nr. 266/2008 nu interzice distribuţia en détail către persoane juridice, ci doar o exclude pe cea angro de către farmaciile care nu au circuit închis. Or, nici textul de lege criticat şi nici Legea nr. 266/2008, în ansamblul său, nu prevăd un prag cantitativ în funcţie de care să fie calificată o operaţiune realizată de un profesionist ca fiind angro sau en détail. Or, unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie să distingem. Este inadmisibil ca actul normativ care incriminează contravenţia reţinută în procesul-verbal de sancţionare, respectiv Legea nr. 266/2008, să nu ofere o definiţie a acestor noţiuni, cel puţin prin instituirea unui prag cantitativ. Pentru a califica o operaţiune comercială ca fiind angro sau en détail este necesar să se aibă în vedere nu numai persoanele implicate în operaţiunea juridică, ci şi cantitatea vândută şi preţul de vânzare al produselor. Or, aceste elemente esenţiale nu sunt oferite de niciun text de lege, fiind total ignorate de legiuitor în cuprinsul actului normativ incriminator.
    7. Potrivit principiului latin de drept nulla poena sine lege (nicio pedeapsă fără lege), atât timp cât legea este neclară, aplicarea unei sancţiuni, precum amenda de 50.000 lei şi retragerea autorizaţiei de funcţionare, este lipsită de orice fundament. În mod evident, îi revine legiuitorului sarcina de a reglementa valoarea prag cantitativă pentru a delimita noţiunile „angro“ şi „en détail“ şi gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptei contravenţionale. Astfel, dispoziţiile de lege criticate sunt în mod evident neprevizibile şi nepredictibile, conducând la incidenţa lor cu privire la unele situaţii ce nu pot fi anticipate de persoanele acuzate de comiterea lor, cu consecinţa directă a aplicării unor sancţiuni abuzive, pe criterii neobiective şi arbitrarii.
    8. Procedura contravenţională este asimilată de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului cu procedura penală, astfel încât celei dintâi îi sunt aplicabile inclusiv prevederile art. 23 alin. (12) din Constituţie şi ale art. 7 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Acestea consacră principiul legalităţii incriminării şi pedepsei (nullum crimen, nulla poena sine lege) şi principiul potrivit căruia legea (penală şi, implicit, contravenţională) nu trebuie interpretată şi aplicată extensiv în defavoarea acuzatului, de exemplu, prin analogie. Legea trebuie să definească în mod clar conţinutul constitutiv al contravenţiilor, această cerinţă fiind îndeplinită atunci când un justiţiabil are posibilitatea de a cunoaşte, din însuşi textul normei juridice pertinente, la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanţe şi în urma obţinerii unei asistenţe judiciare adecvate, care sunt actele şi omisiunile ce pot angaja răspunderea sa şi care este sancţiunea pe care o poate primi.
    9. În accepţiunea Curţii Europene a Drepturilor Omului, semnificaţia noţiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conţinutul textului de lege. Textele de lege criticate nu respectă standardul de claritate şi predictibilitate cerut de Constituţia României şi de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    10. Potrivit art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, actele normative trebuie redactate într-un limbaj şi stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar şi precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale şi de ortografie. Astfel, în elaborarea actelor normative, legiuitorul trebuie să se asigure că folosirea termenilor se realizează într-un mod riguros, prin definirea clară a acestora.
    11. Curtea Constituţională a statuat că o noţiune legală poate avea un conţinut şi înţeles autonome diferite de la o lege la alta, cu condiţia ca legea care utilizează termenul respectiv să îl şi definească, în caz contrar, destinatarul normei este acela care va stabili înţelesul acelei noţiuni, de la caz la caz, printr-o apreciere care nu poate fi decât una subiectivă şi, în consecinţă, discreţionară (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 390 din 2 iulie 2014, paragraful 31).
    12. Aşadar, comportamentul interzis trebuie impus de către legiuitor chiar prin lege, neputând fi dedus, eventual, din raţionamente ale judecătorului de natură să substituie normele juridice. Marja de apreciere a legiuitorului în incriminarea unor fapte de natură contravenţională nu este absolută, fiind limitată de principiile, valorile şi exigenţele constituţionale.
    13. În final, se arată că, potrivit art. 1 alin. (5), respectarea Constituţiei este obligatorie, de unde rezultă că Parlamentul nu îşi poate exercita competenţa de incriminare şi de dezincriminare a unor fapte contravenţionale decât cu respectarea normelor şi principiilor consacrate prin Constituţie (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 2 din 15 ianuarie 2014).
    14. Tribunalul Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.
    15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 2 alin. (7) raportat la art. 38^1 din Legea farmaciei nr. 266/2008, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 2 februarie 2015, dispoziţii modificate prin Ordonanţa Guvernului nr. 4/2018 pentru modificarea şi completarea Legii farmaciei nr. 266/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 24 august 2018, care aveau următorul conţinut:
    - Art. 2 alin. (7): „Vânzarea şi eliberarea medicamentelor se fac numai en détail, cu excepţia medicamentelor eliberate prin farmaciile cu circuit închis, a medicamentelor care, potrivit reglementărilor legale, sunt destinate truselor de urgenţă, precum şi a medicamentelor destinate unei unităţi medicale autorizate care nu deţine în structură o farmacie cu circuit închis. Excepţie fac farmaciile şi oficinele locale de distribuţie din sistemul penitenciar unde, conform reglementărilor interne, se realizează eliberarea medicamentelor, produselor parafarmaceutice, consumabilelor şi a altor produse destinate asigurării asistenţei medicale pentru deţinuţi, conform legislaţiei execuţional penale.“;
    – Art. 38^1: „Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei şi anularea autorizaţiei de funcţionare desfăşurarea de către unitatea farmaceutică a activităţilor de distribuţie angro, altele decât cele prevăzute la art. 2 alin. (7)“.

    19. Dispoziţiile criticate au fost modificate prin Legea nr. 243/2020 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 4/2018 pentru modificarea şi completarea Legii farmaciei nr. 266/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.042 din 6 noiembrie 2020. Însă, în considerarea Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în baza căreia Curtea Constituţională analizează dispoziţii din legi sau ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, obiectul prezentei excepţii îl reprezintă dispoziţiile art. 2 alin. (7) raportat la art. 38^1 din Legea nr. 266/2008, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 243/2020, întrucât acestea au fost aplicate în cauza în cadrul căreia a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate.
    20. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor,art. 11 alin. (1) şi (2) privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în faţa legii, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 23 alin. (12) privind legalitatea pedepsei, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi art. 124 alin. (3) privind independenţa justiţiei. De asemenea, se invocă încălcarea dispoziţiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil şi art. 7 privind legalitatea pedepsei din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 2 alin. (7) din Legea nr. 266/2008 instituie regula potrivit căreia vânzarea şi eliberarea medicamentelor se fac numai en détail, prevăzând expres şi limitativ anumite excepţii de la această regulă. Dispoziţiile art. 38^1 din acelaşi act normativ reglementează contravenţia pentru nerespectarea regulii instituite de art. 2 alin. (7) şi sancţiunea acesteia.
    22. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate consideră, în esenţă, că textele criticate sunt neconstituţionale, deoarece nu definesc noţiunea „en détail“ şi nu prevăd cu un prag cantitativ şi valoric de medicamente vândute sau eliberate care să delimiteze această noţiune de cea de „angro“.
    23. Cu privire la aceste critici, Curtea reţine că aspectele invocate de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate reprezintă chestiuni de interpretare şi aplicare a legii de către instanţele judecătoreşti şi nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, asigură controlul de constituţionalitate a legilor, a ordonanţelor Guvernului, a tratatelor internaţionale şi a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispoziţiile şi principiile Constituţiei.
    24. Astfel, interpretarea normelor juridice este operaţiunea de stabilire a conţinutului şi a sensului la care acestea se referă şi este o etapă absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii situaţiei de fapt concrete din cauză, iar instanţa de judecată este ţinută să aplice în acest scop metodele de interpretare a normelor juridice. Aşa cum a reţinut Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa (Decizia nr. 144 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 din 16 aprilie 2019, paragraful 68), în conformitate cu principiile enunţate în teoria generală a dreptului, norma juridică se interpretează în mod sistematic, prin coroborare cu alte dispoziţii normative, care ţin de aceeaşi instituţie juridică sau de aceeaşi ramură de drept. Raţiunea procedeelor sistematice de interpretare se întemeiază pe natura sistemică a ansamblului normelor de drept, în care normele se află într-o legătură funcţională.
    25. În concluzie, dispoziţiile criticate nu pot fi analizate în mod individual, izolat, ci se vor interpreta în mod sistematic, prin coroborare şi cu celelalte acte normative aplicabile domeniului din care fac parte, şi anume distribuţia de medicamente (cum este Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015).
    26. Prin urmare, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte aplicarea şi interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanţei de judecată care judecă fondul cauzei, precum şi al instanţelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie. De altfel, printr-o jurisprudenţă constantă, Curtea Constituţională s-a pronunţat cu privire la competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti de a soluţiona probleme care ţin de interpretarea şi/sau aplicarea legii. Referitor la conţinutul şi întinderea celor două noţiuni cuprinzătoare, interpretarea, respectiv aplicarea legii, Curtea Constituţională a reţinut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conţinutului său şi o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanţa de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009, sau Decizia nr. 164 din 21 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 960 din 25 septembrie 2024, paragraful 20).
    27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (7) raportat la art. 38^1 din Legea farmaciei nr. 266/2008, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 243/2020 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 4/2018 pentru modificarea şi completarea Legii farmaciei nr. 266/2008, excepţie ridicată de Farmacia Precizia S.R.L. din Braşov în Dosarul nr. 29.094/197/2018 al Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 25 februarie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Ioana Marilena Chiorean

    ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 60 din 25 februarie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"