Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 6 din 28 ianuarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (3), (4) şi (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 6 din 28 ianuarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (3), (4) şi (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 635 din 7 iulie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia-Marilena  │-                 │
│Ionea              │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (3), (4) şi (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii. Excepţia a fost ridicată de Ciprian Cosmin Bulumac, prin Sindicatul Liber Independent din Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală - I.D.S.A. din Bucureşti, în Dosarul nr. 23.950/3/2020 al Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.467D/2021.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 3.124D/2021, nr. 3.510D/2021, nr. 3.559D/2021, nr. 380D/2022 şi nr. 407D/2022, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege, excepţie ridicată de Sindicatul Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Giurgiu, în numele şi pentru membrii Mina Alexa, Vena Badea, Cristina Barbu, Daniela Cazacu, Dumitru Nae şi Niculina Neagu, în Dosarul nr. 1.544/122/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Sindicatul Veterinarilor din Administraţia Centrală - ESCULAP, în numele şi pentru membrii Daniel-Alexandru Culea, Eugenia Mircea, Andrei Ionuţ Gogoescu, Mihai Cosmin Bârla, Angel Dobrinescu şi Cristian Viorel Banu, în Dosarul nr. 16.758/3/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, de Cristina Gabriela Dumitrescu, Delia Anca Constantinescu, Carmen Andreea Uta Bagdasaru, Florica Elena Tintaveanu, Luminiţa Pancescu, Cristina Sulea, Valeria Rodica Popovici, Stela Ciocea şi Valerica Balosin, respectiv de Ovidiu Remus Branca, Alina Chiriţă, Soniea Ciocîlteu, Maria Georgescu, Ionela Simona Munteanu, Aida Marilena Pasata, Marius Mugurel Sapoiu, Ana Ghinea, Petruţa Ursachi, Amalia Georgiana Vasile, Geanina Georgeta Vlase, Anişoara Buzatu, Izabela Păduroiu, Florin Simon, Constantin Doru Iordache, Viorica Anton şi Garoafa Dobre în dosarele nr. 13.395/3/2018 şi nr. 13.394/3/2018 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi de Sindicatul Liber Independent din Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală - I.D.S.A. din Bucureşti, în numele şi pentru membra Petruţa Iuliana Obretin, în Dosarul nr. 1.492/93/2020 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă.
    4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 3.124D/2021, nr. 3.510D/2021, nr. 3.559D/2021, nr. 380D/2022 şi nr. 407D/2022 la Dosarul nr. 2.467D/2021, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    7. Prin Încheierea din 29 iunie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 23.950/3/2020, Tribunalul Giurgiu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (3), (4) şi (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii. Excepţia a fost ridicată de Ciprian Cosmin Bulumac, prin Sindicatul Liber Independent din Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală - I.D.S.A. din Bucureşti, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unui litigiu privind drepturi salariale ale funcţionarilor publici.
    8. Prin Încheierea din 7 octombrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 1.544/122/2018, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (3), (4) şi (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, în interpretarea dată prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii. Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Giurgiu, în numele şi pentru membrii Mina Alexa, Vena Badea, Cristina Barbu, Daniela Cazacu, Dumitru Nae şi Niculina Neagu, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unui litigiu privind drepturi salariale ale funcţionarilor publici, aflată în etapa procesuală a apelului.
    9. Prin Încheierea din 11 noiembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 16.758/3/2018, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (3), (4) şi (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, în interpretarea dată prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii. Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Veterinarilor din Administraţia Centrală - ESCULAP, în numele şi pentru membrii Daniel-Alexandru Culea, Eugenia Mircea, Andrei Ionuţ Gogoescu, Mihai Cosmin Bârla, Angel Dobrinescu şi Cristian Viorel Banu, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unui litigiu privind drepturi salariale ale funcţionarilor publici, aflată în etapa procesuală a recursului.
    10. Prin Încheierea din 28 septembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 13.395/3/2018, şi prin Decizia civilă nr. 2.434 din 18 noiembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 13.394/3/2018, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (3), (4) şi (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, în interpretarea dată prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii. Excepţia fost ridicată de Cristina Gabriela Dumitrescu, Delia Anca Constantinescu, Carmen Andreea Uta Bagdasaru, Florica Elena Tintaveanu, Luminiţa Pancescu, Cristina Sulea, Valeria Rodica Popovici, Stela Ciocea şi Valerica Balosin, respectiv de Ovidiu Remus Branca, Alina Chiriţă, Soniea Ciocîlteu, Maria Georgescu, Ionela Simona Munteanu, Aida Marilena Pasata, Marius Mugurel Sapoiu, Ana Ghinea, Petruţa Ursachi, Amalia Georgiana Vasile, Geanina Georgeta Vlase, Anişoara Buzatu, Izabela Păduroiu, Florin Simon, Constantin Doru Iordache, Viorica Anton şi Garoafa Dobre în cauze având ca obiect soluţionarea unor litigii privind drepturi salariale ale funcţionarilor publici, aflate în etapa procesuală a recursului.
    11. Prin Încheierea din 20 decembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 1.492/93/2020, Tribunalul Ilfov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (3), (4) şi (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, în interpretarea dată prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii. Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Liber Independent din Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală - I.D.S.A. din Bucureşti, în numele şi pentru membra Petruţa Iuliana Obretin, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unui litigiu privind drepturi salariale ale funcţionarilor publici.
    12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că principiul egalităţii în faţa legii presupune ca, în cazul unor situaţii egale, tratamentul să fie egal, fără discriminare. A diferenţia sau a trata diferit două persoane sau situaţii atunci când nu există o distincţie relevantă sau a trata într-o manieră identică două sau mai multe persoane sau situaţii care sunt în fapt diferite încalcă principiul egalităţii şi sunt de natură să creeze discriminare.
    13. În materia drepturilor salariale, atunci când doi sau mai mulţi angajaţi se află într-o situaţie identică, salariile lor nu pot fi diferite. Aceasta nu înseamnă că principiul plăţii egale este un obstacol în calea puterii angajatorului de individualizare a salariilor, care este justificată dacă diferenţa dintre salariile angajaţilor este fundamentată pe motive obiective, şi nu pe condiţionări fără suport legal.
    14. Pentru fiecare salariat, cuantumul salariului este stabilit în funcţie de calificarea sa, de importanţa şi complexitatea activităţii prestate, de pregătirea profesională şi competenţă, iar pentru activitatea efectuată în condiţii similare de muncă deosebit de periculoase compensaţia financiară a riscurilor trebuie plătită tuturor salariaţilor care îşi desfăşoară activitatea în aceste condiţii.
    15. Deşi întregul personal sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor îşi desfăşoară activitatea în condiţii similare de muncă deosebit de periculoase, confirmate prin buletinele de expertizare, art. 38 alin. (3), (4) şi (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 condiţionează acordarea compensaţiei financiare pentru aceste condiţii de muncă de cuantumul salariului de bază. Aşa se ajunge în situaţia în care persoane aflate în situaţii identice sunt tratate şi remunerate diferit, deşi îndeplinesc atribuţii comparabile şi îşi desfăşoară activitatea în cadrul aceleiaşi structuri organizatorice sau al aceluiaşi compartiment din cadrul aceluiaşi angajator, în condiţii identice de muncă periculoase/deosebit de periculoase.
    16. Acordarea sporului pentru condiţii de muncă vătămătoare/periculoase doar pentru personalul al cărui salariu, începând cu data de 1 ianuarie 2018, este mai mare decât cel prevăzut pentru anul 2022 sau devine ulterior mai mare ca urmare a majorărilor conduce la o recunoaştere formală, pur iluzorie a dreptului, provocând în mod artificial diferenţe bazate pe criterii discriminatorii, precum cel al valorii salariului de bază. Practic, dreptul nu mai este acordat prin raportare la criteriile obiective instituite de legiuitor, ci prin raportare la criterii care nu au nicio legătură cu riscurile profesionale.
    17. Dincolo de nesocotirea principiului egalităţii, sunt generate situaţii injuste şi inechitabile, în care cei cu salarii mari beneficiază de drepturi salariale suplimentare, iar cei cu salarii mici nu beneficiază de aceste drepturi, deşi cu toţii îşi desfăşoară munca în condiţii şi riscuri egale.
    18. Autorii excepţiei consideră că dispoziţiile art. 38 alin. (3), (4) şi (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu satisfac nici cerinţele de restrângere a drepturilor şi libertăţilor constituţionale, reglementate prin art. 53 din Constituţie.
    19. Totodată, autorii excepţiei susţin că efectul discriminatoriu al dispoziţiilor de lege criticate vine în contradicţie cu art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi cu art. 1 din Protocolul adiţional nr. 12 la Convenţie, respectiv cu principiile recunoscute de art. 20 şi 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalităţii de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică şi Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă.
    20. În acest sens arată că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, o discriminare constă în a trata în mod diferit, cu excepţia justificării obiective şi raţionale, persoane aflate în situaţii comparabile. Or, ambele premise sunt îndeplinite în prezenta cauză, fiind important de observat că: a) salariaţii de la nivelul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), respectiv de la nivelul structurilor subordonate ANSVSA îşi desfăşoară activitatea în condiţii identice de muncă, supuse unor riscuri profesionale identice; b) deşi condiţiile de muncă, drept unic criteriu de plată a sporurilor, sunt identice, unii dintre salariaţi beneficiază de spor, iar alţii nu beneficiază de acesta.
    21. De asemenea, arată că Directiva 2000/43/CE şi Directiva 2000/78/CE interzic discriminarea directă şi indirectă în ceea ce priveşte accesul la încadrarea în muncă, la activităţi independente sau la locuri de muncă, la ocuparea forţei de muncă şi la condiţiile de muncă, la educaţie, formare profesională, protecţie socială, avantaje sociale şi accesul la bunuri şi servicii. Potrivit art. 3 alin. (1) lit. (c) din Directiva 2000/43/CE, „în limitele competenţelor conferite Comunităţii, prezenta directivă se aplică tuturor persoanelor, atât din sectorul public, cât şi din cel privat, inclusiv organismelor publice, în ceea ce priveşte: (...) d) condiţiile de angajare şi condiţiile de muncă, inclusiv remunerarea.“
    22. Tribunalul Giurgiu - Secţia civilă apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 16.
    23. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu sunt neconstituţionale, stabilirea principiilor şi a condiţiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intrând în atribuţiile exclusive ale legiuitorului.
    24. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal invocă cele reţinute de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii în paragrafele 82 şi 83 ale Deciziei nr. 27 din 26 octombrie 2020.
    25. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalul Ilfov - Secţia civilă, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-au exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    26. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    27. Avocatul Poporului, invocând Decizia Curţii Constituţionale nr. 110 din 23 februarie 2021, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. Totodată, expune poziţia exprimată de Avocatul Poporului în cadrul recursului în interesul legii soluţionat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020.
    28. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    29. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    30. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 38 alin. (3), (4) şi (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, în interpretarea dată prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii. Dispoziţiile de lege criticate au următoarea redactare:
    - Art. 38 alin. (3), (4) şi (6):
    "(3) Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creşteri salariale:
    a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul brut al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăşi limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii;
    b) prin excepţie de la lit. a), începând cu 1 martie 2018, salariile de bază ale personalului care ocupă funcţiile de medici, de asistenţi medicali şi ambulanţieri/şoferi autosanitară prevăzute în anexa nr. II cap. 1 se majorează la nivelul salariului de bază stabilit potrivit prezentei legi pentru anul 2022;
    c) prin excepţie de la lit. a), începând cu data de 1 martie 2018, pentru personalul prevăzut în anexa nr. II, cuantumul sporurilor pentru condiţii de muncă se determină conform Regulamentului-cadru de acordare a sporurilor, elaborat de Ministerul Sănătăţii şi aprobat prin hotărâre a Guvernului până la data de 1 martie 2018, fără a depăşi limita prevăzută la art. 25;
    d) prin excepţie de la lit. a), începând cu 1 martie 2018, cuantumul brut al salariilor de bază, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, de care beneficiază personalul didactic din unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar şi universitar de stat, inclusiv unităţile conexe, precum şi personalul din cadrul Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, se majorează cu 20% faţă de nivelul acordat pentru luna februarie 2018, cu respectarea prevederilor alin. (6);
    d^1) prin excepţie de la lit. a), începând cu 1 aprilie 2018, salariile de bază ale personalului care ocupă funcţiile prevăzute la anexa nr. VIII cap. I lit. A pct. I lit. b) se stabilesc la nivelul salariilor de bază prevăzute de prezenta lege pentru anul 2022;
    d^2) de prevederile lit. d) beneficiază începând cu luna mai 2018 şi personalul încadrat pe funcţiile de inspector şcolar general, inspector şcolar general adjunct, inspector şcolar de specialitate şi inspector şcolar;
    e) prin excepţie de la lit. a), salariile lunare ale personalului prevăzut la art. 11 se stabilesc în conformitate cu prevederile acestui articol;
    f) indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică prevăzute în anexa nr. IX se stabilesc pe baza coeficienţilor şi a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată;
    g) pentru personalul încadrat în unităţi sanitare publice aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, influenţele financiare determinate de creşterile salariale prevăzute la lit. a)-c), inclusiv suma compensatorie prevăzută la alin. (6^1), precum şi sumele determinate de aplicarea art. 25 alin. (6), se asigură prin transferuri din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de la o poziţie distinctă;
    h) începând cu luna martie 2018 până la 31 decembrie 2018, drepturile salariale aferente activităţii prestate în linia de gardă, sporul pentru activitatea prestată în ture, sporul acordat pentru munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările legale în vigoare nu se lucrează, sporul pentru munca prestată în timpul nopţii vor fi determinate conform prevederilor legale aplicabile pentru luna ianuarie 2018;
    i) prin excepţie de la lit. a), pentru personalul plătit din fonduri publice care beneficiază de scutire de impozit pe venit din data de 31 decembrie 2017, potrivit prevederilor art. 60 pct. 1-3 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul brut al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 28,5% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăşi limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii;
    j) prin excepţie de la lit. a), cuantumul sporului prevăzut la art. 22 alin. (1) se acordă începând cu drepturile aferente lunii martie, fără a se depăşi limita prevăzută la art. 25.
(4) În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creştere a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, fiecare creştere reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018. Creşterea respectivă şi data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h). (…)
(6) În situaţia în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022."

    31. Prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 22 ianuarie 2021, instanţa supremă a statuat că, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor anexei nr. VIII cap. II lit. A secţiunea II pct. 6 subpct. 6.2 lit. a) pct. 1 din Legea-cadru nr. 153/2017 în corelare cu prevederile art. 38 alin. (3), (4) şi (6) din acelaşi act normativ, personalul din instituţiile publice sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor care este încadrat şi îşi desfăşoară activitatea în specialitatea funcţiilor specifice prevăzute în anexă beneficiază de sporul pentru condiţii de muncă vătămătoare/periculoase, astfel cum este reglementat de Legea-cadru nr. 153/2017, de la data la care salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare devin egale sau mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate.
    32. Autorii excepţiei consideră că aceste dispoziţii de lege sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi. De asemenea, invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului prin raportare la art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind interzicerea discriminării, şi art. 1 din Protocolul adiţional nr. 12 la convenţia mai sus amintită, privind interzicerea generală a discriminării. Sunt invocate şi prevederile art. 148 din Constituţie referitor la integrarea în Uniunea Europeană prin raportare la art. 20 şi 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene privind egalitatea în faţa legii şi nediscriminarea şi dispoziţiile Directivei 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalităţii de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică, şi ale Directivei 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă.
    33. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 98 din 16 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 765 din 23 august 2023, şi Decizia nr. 176 din 21 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 911 din 10 septembrie 2024.
    34. Astfel, în paragrafele 21 şi următoarele din Decizia nr. 98 din 16 martie 2023, precitată, Curtea a reţinut, în esenţă, că, pentru a beneficia de sporul pentru condiţii periculoase/ vătămătoare, este necesar ca salariaţii să îndeplinească două condiţii, respectiv: să îşi desfăşoare activitatea în condiţii de muncă deosebit de periculoase, confirmate prin buletinele de determinare sau, după caz, de expertizare emise de către autorităţile abilitate în acest sens şi să fie salarizaţi la nivelul prevăzut de lege pentru anul 2022.
    35. În ceea ce priveşte această ultimă condiţie, prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, instanţa supremă a reţinut că doar persoanele salarizate la nivelul prevăzut pentru anul 2022 pot avea calitatea de salariaţi potrivit Legii-cadru nr. 153/2017 şi doar acestora le pot fi aplicate în întregime dispoziţiile legii, inclusiv cele referitoare la sporuri. Or, persoanele care nu îndeplinesc cea de-a doua condiţie prevăzută de legiuitor nu se află în aceeaşi situaţie juridică precum restul salariaţilor din domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor care au atins pragul de salarizare prevăzut pentru anul 2022. Prin urmare, Curtea Constituţională a reţinut că salariaţii care încasează sporul pentru condiţii periculoase/vătămătoare şi ceilalţi salariaţi care nu beneficiază de acest spor nu se află în situaţii juridice identice sau comparabile, prima categorie îndeplinind ambele condiţii prevăzute de lege, în timp ce a doua categorie îndeplineşte doar una dintre condiţiile prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 pentru acordarea acestui spor.
    36. Referitor la critica privind caracterul nerezonabil al celei de-a doua condiţii privind salarizarea la nivelul prevăzut de lege pentru anul 2022, Curtea a menţionat jurisprudenţa sa anterioară, potrivit căreia opţiunea legiuitorului în domeniul salarial nu poate fi cenzurată de instanţa constituţională sub aspectul stabilirii unor reguli noi privind acordarea unor drepturi salariale suplimentare ce nu au relevanţă constituţională, deci care nu ţin indisolubil de dreptul la muncă sau la salariu. Acest lucru ar transforma Curtea Constituţională într-un legiuitor pozitiv, iar prin decizia sa ar completa sub aspectul titularilor şi al condiţiilor de acordare drepturile salariale deja existente, contrar dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 92 din 7 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 5 aprilie 2012, precum şi Decizia nr. 581 din 16 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1094 din 17 noiembrie 2021, paragraful 14).
    37. Curtea reaminteşte că sporurile, premiile şi alte stimulente reprezintă drepturi salariale suplimentare, nu drepturi fundamentale, consacrate şi garantate de Constituţie, şi că legiuitorul este în drept să instituie anumite sporuri la indemnizaţiile şi salariile de bază, pe care le poate diferenţia în funcţie de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 329 din 25 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 14 august 2013). De asemenea, legiuitorul are competenţa exclusivă de a stabili conţinutul, condiţiile şi limitele acordării sporurilor, precum şi de a decide cu privire la acordarea acestora (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 108 din 14 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 8 martie 2006, sau Decizia nr. 552 din 24 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 20 iulie 2012).
    38. Referitor la pretinsa încălcare a art. 20 alin. (2) din Legea fundamentală raportat la prevederile art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 1 din Protocolul adiţional nr. 12 la Convenţie, Curtea Constituţională a amintit că, în jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că nu toate diferenţele de tratament constituie discriminare, ci numai cele care nu au „o justificare obiectivă şi rezonabilă“ (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea din 7 februarie 2013, pronunţată în Cauza Fabris împotriva Franţei, paragraful 56, Hotărârea din 13 noiembrie 2007, pronunţată în Cauza D.H. şi alţii împotriva Republicii Cehe, paragraful 175). Curtea Europeană a mai reţinut că statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea şi intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează să fie plătite angajaţilor lor din bugetul de stat (Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunţată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunţată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59). Or, salariaţii care beneficiază de sporul pentru condiţii periculoase/vătămătoare şi ceilalţi salariaţi care nu beneficiază de acest spor nu se află în situaţii juridice identice sau comparabile, întrucât nu toţi îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 pentru acordarea acestui spor.
    39. Aşadar, având în vedere cele prezentate mai sus, Curtea a reţinut că textele criticate nu încalcă dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie şi nici pe cele ale art. 20 alin. (2) din Legea fundamentală raportate la dispoziţiile art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau ale art. 1 din Protocolul adiţional nr. 12 la Convenţie.
    40. În ceea ce priveşte invocarea prevederilor art. 148 alin. (2) din Constituţie raportate la art. 20 şi 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum şi la Directiva 2000/43/CE şi Directiva 2000/78/CE privind interzicerea discriminării, Curtea a reţinut că în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, spre exemplu, Hotărârea din 22 decembrie 2010, pronunţată în Cauza C-279/09 - DEB Deutsche Energiehandels und Beratungsgesellschaft mbH împotriva Bundesrepublik Deutschland, paragraful 35, s-a statuat că, potrivit art. 52 alin. (3) din Cartă, în măsura în care aceasta conţine drepturi ce corespund celor garantate prin Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, înţelesul şi întinderea lor sunt aceleaşi ca şi cele prevăzute de această convenţie. Potrivit explicaţiei aferente acestei dispoziţii, înţelesul şi întinderea drepturilor garantate sunt stabilite nu numai prin textul convenţiei, ci şi, în special, prin jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 46 din 31 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 din 30 mai 2017, paragraful 38). Astfel, având în vedere că în speţa dedusă controlului nu s-a reţinut încălcarea vreunei dispoziţii din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale invocate de autorii excepţiei, nu poate fi primită nici această critică.
    41. Referitor la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 53 din Legea fundamentală, Curtea observă că acestea nu au incidenţă în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale şi, prin urmare, nu este aplicabilă ipoteza prevăzută de norma constituţională invocată.
    42. Distinct de analiza criticilor de neconstituţionalitate, Curtea a observat că, în ceea ce priveşte drepturile salariale ce se cuvin personalului din structura ANSVSA şi a unităţilor din subordinea acesteia, legiuitorul a intervenit şi a adoptat Legea nr. 229/2020 pentru completarea art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1030 din 4 noiembrie 2020. Aşadar, aşa cum a reţinut şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii în cuprinsul Deciziei nr. 27 din 26 octombrie 2020 (paragraful 85), această problemă de legiferare în materia drepturilor salariale cuvenite personalului sanitar-veterinar a fost remediată de legiuitor.
    43. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie, considerentele şi soluţia Deciziei nr. 98 din 16 martie 2023 îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    44. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ciprian Cosmin Bulumac, prin Sindicatul Liber Independent din Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală - I.D.S.A. din Bucureşti, în Dosarul nr. 23.950/3/2020 al Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă, de Sindicatul Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Giurgiu, în numele şi pentru membrii Mina Alexa, Vena Badea, Cristina Barbu, Daniela Cazacu, Dumitru Nae şi Niculina Neagu, în Dosarul nr. 1.544/122/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Sindicatul Veterinarilor din Administraţia Centrală - ESCULAP, în numele şi pentru membrii Daniel-Alexandru Culea, Eugenia Mircea, Andrei Ionuţ Gogoescu, Mihai Cosmin Bârla, Angel Dobrinescu şi Cristian Viorel Banu, în Dosarul nr. 16.758/3/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, de Cristina Gabriela Dumitrescu, Delia Anca Constantinescu, Carmen Andreea Uta Bagdasaru, Florica Elena Tintaveanu, Luminiţa Pancescu, Cristina Sulea, Valeria Rodica Popovici, Stela Ciocea şi Valerica Balosin, respectiv de Ovidiu Remus Branca în dosarele nr. 13.395/3/2018 şi nr. 13.394/3/2018 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi de Sindicatul Liber Independent din Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală - I.D.S.A. din Bucureşti, în numele şi pentru membra Petruţa Iuliana Obretin, în Dosarul nr. 1.492/93/2020 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 38 alin. (3), (4) şi (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă, Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalului Ilfov - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 28 ianuarie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Patricia-Marilena Ionea

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 6 din 28 ianuarie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"