Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 595 din 5 noiembrie 2024  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (4) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 595 din 5 noiembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (4) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 485 din 26 mai 2025

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (4) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, excepţie ridicată de Georgian Ionuţ Stan în Dosarul nr. 22.731/3/2018* al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.048D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus la dosar note scrise, prin care solicită admiterea acesteia.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece este opţiunea legiuitorului de a stabili încadrarea poliţiştilor în funcţie de gradele obţinute.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Sentinţa civilă nr. 4.761 din 23 decembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 22.731/3/2018*, Tribunalul Ilfov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (4) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. Excepţia a fost ridicată de Georgian Ionuţ Stan într-o cauză având ca obiect un litigiu privind funcţionarii publici.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că pe toata durata raporturilor de muncă cu Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Giurgiu, deşi a ocupat posturi prevăzute cu funcţii superioare, a fost încadrat potrivit art. 22 alin. (4) din Legea nr. 360/2002, în funcţii inferioare celor prevăzute de fişele posturilor, aşa încât, deşi a prestat o muncă ce presupunea o remuneraţie superioară, conform atribuţiilor şi sarcinilor prevăzute de fişele posturilor, a fost plătit corespunzător unor funcţii inferioare, în mod total nejustificat.
    6. Se arată că principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite, iar un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice în mod raţional şi obiectiv.
    7. Chiar dacă actuala formă a reglementării a revenit la forma de dinainte de anul 2016, când limitarea era „cu cel mult 3 trepte“, şi nu trecerea din treaptă în treaptă aşa cum a fost până la apariţia Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 53/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, limitarea nu s-ar impune nici măcar cu o treaptă, întrucât legiuitorul nu explică sub nicio formă această limitare a încadrării în funcţie.
    8. Se apreciază că lipsa obiectivităţii şi a justificării instituirii acestui mecanism de încadrare în funcţii este reliefată de modificările pompieristice operate asupra dispoziţiilor legale criticate începând cu anul 2016 şi până în anul 2018, respectiv prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, Legea nr. 118/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 53/2018.
    9. Se mai arată că, în urma abrogării alin. (4^1) al art. 22 din Legea nr. 360/2002, a dispărut mecanismul de trecere în funcţia imediat următoare în cadrul postului ocupat, prin efectul legii.
    10. Se afirmă că din analiza art. 22 alin. (4) din Legea nr. 360/2002 se pare că intenţia legiuitorului a fost de a lăsa în responsabilitatea Ministerului Afacerilor Interne (a unităţilor sale) încadrarea în funcţie prin sintagma „egale sau mai mari“ fără niciun criteriu obiectiv, rezonabil şi justificat, iar norma nu respectă cerinţele de previzibilitate.
    11. Se menţionează că, la momentul apariţiei Legii nr. 360/2002, art. 22 alin. (4) lipsea şi, în mod sigur, în lipsa acestei prevederi nu apărea această limitare de încadrare în funcţie raportată la gradul profesional deţinut şi, în continuare, nu putea să apară o plată diferenţiată prin salariul funcţiei pentru exercitarea aceloraşi atribuţii.
    12. Se consideră că art. 22 alin. (4) din Legea nr. 360/2002 nu creează o condiţie de ocupare a postului prin raportare la gradul profesional deţinut, iar în acest caz se lasă la latitudinea unităţii de poliţie stabilirea condiţiilor de ocupare a postului prin fişa postului, în conformitate cu prevederile art. 27^33 din Legea nr. 360/2002.
    13. Se mai susţine că, dacă legiuitorul ar fi dorit să limiteze ocuparea posturilor prevăzute cu funcţii superioare prin raportare la gradul profesional deţinut, ar fi făcut-o în mod explicit, şi anume în cadrul reglementărilor specifice care vizează ocuparea posturilor vacante, lucru ce nu reiese din prevederile legale invocate mai sus.
    14. Tribunalul Ilfov - Secţia civilă apreciază că dispoziţiile contestate nu contravin normelor constituţionale invocate, întrucât limitarea la cel mult 3 trepte face parte din viziunea legiuitorului asupra organizării şi dezvoltării carierei poliţistului adoptată începând cu anul 2003 şi menţinută până în prezent cu un singur amendament.
    15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar de autorul excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 22 alin. (4) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora: „Poliţiştii se încadrează în funcţii de execuţie prevăzute în statele de organizare cu grade profesionale egale sau mai mari cu cel mult 3 trepte faţă de cele pe care le au.“
    19. Autorul consideră că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor şi ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi.
    20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate fac parte din secţiunea a 2-a: Obţinerea gradelor profesionale şi încadrarea poliţiştilor în categorii şi grade profesionale din capitolul I: Dispoziţii generale al Legii nr. 360/2002 şi stabilesc că poliţiştii se încadrează în funcţii de execuţie prevăzute în statele de organizare cu grade profesionale egale sau mai mari cu cel mult 3 trepte faţă de cele pe care le au.
    21. Autorul excepţiei susţine, în esenţă, că, deşi a ocupat posturi prevăzute cu funcţii superioare, a fost încadrat, potrivit art. 22 alin. (4) din Legea nr. 360/2002, în funcţii inferioare celor prevăzute de fişele posturilor şi, deşi a prestat o muncă ce presupunea o remuneraţie superioară, conform atribuţiilor şi sarcinilor prevăzute de fişele posturilor, a fost plătit corespunzător unor funcţii inferioare, în mod total nejustificat.
    22. Analizând aceste susţineri, Curtea reţine că, în realitate, autorul excepţiei este nemulţumit de modalitatea de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor de lege criticate la cazul său concret, şi anume de modul în care s-a realizat încadrarea sa în funcţiile deţinute, aspect ce nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, ci a instanţelor judecătoreşti.
    23. Astfel, interpretarea normelor de lege este operaţiunea de stabilire a conţinutului şi a sensului la care acestea se referă şi este o etapă absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii la situaţia de fapt concretă din cauză, instanţa de judecată fiind ţinută să aplice în acest scop metodele de interpretare a normelor juridice. Aşa cum a stabilit Curtea, în mod constant, în jurisprudenţa sa, interpretarea legilor este o operaţiune raţională, utilizată de orice subiect de drept în vederea aplicării şi respectării legii, având ca scop clarificarea înţelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanţele judecătoreşti interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluţionării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii. Oricât de clar ar fi textul unei dispoziţii legale - se arată în Hotărârea din 22 noiembrie 1995, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în Cauza C.R. împotriva Regatului Unit, paragraful 34 -, în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 600 din 14 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 11 iunie 2009, sau Decizia nr. 360 din 25 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 14 mai 2010).
    24. Ca atare, problema de drept invocată de autorul excepţiei referitoare la modul în care s-a realizat încadrarea sa în funcţiile deţinute şi dedusă spre soluţionare Curţii Constituţionale este, în realitate, una de interpretare şi de aplicare a legii la cazul concret dedus judecăţii instanţei care a sesizat Curtea Constituţională. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (4) din Legea nr. 360/2002, astfel cum a fost formulată, urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.
    25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (4) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, excepţie ridicată de Georgian Ionuţ Stan în Dosarul nr. 22.731/3/2018* al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Ilfov - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 5 noiembrie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Bianca Drăghici


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016