Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 595 din 11 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 110 alin. (5) din Codul de procedură penală Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 595 din 11 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 110 alin. (5) din Codul de procedură penală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 208 din 17 martie 2026
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ionescu    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 110 alin. (5) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Adrian Soare în Dosarul nr. 22.154/197/2020/a1 al Tribunalului Braşov - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.208D/2021.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul a depus la dosar note scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate şi, totodată, extinde criticile formulate, arătând că dispoziţiile art. 110 alin. (5) din Codul de procedură penală sunt discriminatorii şi neclare.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care apreciază că instanţa de control constituţional nu poate hotărî asupra excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate direct în faţa sa, întrucât ar încălca art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. Totodată, pune concluzii, în principal, de respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât autorul invocă aspecte de interpretare şi aplicare a normelor procesual penale criticate, iar, în subsidiar, de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, Decizia nr. 223 din 4 aprilie 2017.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Încheierea din 18 iunie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 22.154/197/2020/a1, Tribunalul Braşov - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 110 alin. (5) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Adrian Soare într-o cauză în care acesta a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj. Astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, în cauză, situaţia de fapt a fost stabilită de procuror pe baza mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale, fiind avute în vedere inclusiv declaraţiile de recunoaştere ale inculpatului - autor al excepţiei de neconstituţionalitate, declaraţii în cuprinsul cărora s-a menţionat că nu au fost înregistrate cu mijloace tehnice audio sau audiovideo, întrucât unitatea de parchet nu dispune de echipamentul necesar pentru fiecare birou.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că lipsa înregistrării cu mijloace tehnice audio sau audiovideo a declaraţiei din cursul urmăririi penale îl pune în imposibilitatea de a proba împrejurarea că organele de urmărire penală au uzat de mijloace de constrângere în scopul de a obţine probe, fiind astfel încălcat principiul loialităţii administrării probelor şi, în consecinţă, dreptul la un proces echitabil, o eventuală admitere a excepţiei putând avea consecinţe directe cu privire la soluţionarea cauzei, determinând excluderea declaraţiilor inculpatului.
    7. Tribunalul Braşov - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, reţine că dispoziţiile art. 110 alin. (5) din Codul de procedură penală impun organelor de urmărire penală obligaţia înregistrării cu mijloace tehnice audio sau audiovideo a audierii suspectului sau inculpatului. De la această regulă, legiuitorul a instituit o excepţie, respectiv că nu se va proceda la înregistrarea cu mijloace tehnice audio sau audiovideo a audierii suspectului sau inculpatului, atunci când aceasta nu este posibilă. Instanţa subliniază că excepţia de la regula înregistrării operează doar în situaţiile obiective ce împiedică organul de urmărire penală să asigure înregistrarea audierii, când organul de urmărire penală nu a fost dotat cu mijloace tehnice audio sau audiovideo. De asemenea, reţine că, pentru a exclude o eventuală decizie arbitrară a organului de urmărire penală şi o aplicare abuzivă a dispoziţiilor de lege criticate, ce reglementează excepţia de la regula generală a înregistrării cu mijloace tehnice audio sau audiovideo a audierii suspectului sau inculpatului, legiuitorul a prevăzut expres obligaţia organului de urmărire penală de a indica în mod concret, în declaraţia suspectului sau inculpatului, motivul pentru care înregistrarea nu a fost posibilă. Totodată, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 749 din 13 decembrie 2016.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise ale autorului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 110 alin. (5) din Codul de procedură penală, care au următorul conţinut: „(5) În cursul urmăririi penale, audierea suspectului sau inculpatului se înregistrează cu mijloace tehnice audio sau audiovideo. Atunci când înregistrarea nu este posibilă, acest lucru se consemnează în declaraţia suspectului sau inculpatului, cu indicarea concretă a motivului pentru care înregistrarea nu a fost posibilă.“
    12. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că normele procesual penale criticate sunt contrare dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 749 din 13 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 16 martie 2017, Decizia nr. 777 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 din 25 aprilie 2017, şi Decizia nr. 223 din 4 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 6 iulie 2017, răspunzând unor critici similare celor formulate în prezenta cauză, a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate.
    14. Cu acel prilej, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 110 alin. (5) din Codul de procedură penală aduc un element de noutate în legislaţia procesual penală, impunând organelor de urmărire penală obligaţia înregistrării cu mijloace tehnice audio sau audiovideo a audierii suspectului sau inculpatului. De la această regulă, legiuitorul a instituit o excepţie, şi anume că nu se va proceda la înregistrarea cu mijloace tehnice audio sau audiovideo a audierii suspectului sau inculpatului, atunci când aceasta nu este posibilă. Instanţa de control constituţional a apreciat că excepţia mai sus arătată va opera, exclusiv, în situaţiile obiective ce împiedică organul de urmărire penală să asigure înregistrarea audierii, cum este şi situaţia din prezenta cauză, când organul de urmărire penală nu a fost dotat cu mijloace tehnice audio sau audiovideo.
    15. Totodată, Curtea a constatat că, pentru a exclude o eventuală decizie arbitrară a organului de urmărire penală şi o aplicare abuzivă a dispoziţiilor de lege criticate ce reglementează excepţia de la regula generală a înregistrării cu mijloace tehnice audio sau audiovideo a audierii suspectului sau inculpatului, legiuitorul a prevăzut expres obligaţia organului de urmărire penală de a indica în mod concret, în declaraţia suspectului sau inculpatului, motivul pentru care înregistrarea nu a fost posibilă. Astfel, lipsa motivării sau insuficienta motivare a imposibilităţii înregistrării poate pune sub semnul întrebării exactitatea celor declarate, cu consecinţa înlăturării acestui mijloc de probă din ansamblul materialului probator. Chiar şi în ipoteza aplicării abuzive a dispoziţiilor de lege criticate, Curtea a reţinut că, dacă prin nerespectarea cerinţei legale în discuţie s-a adus o vătămare inculpatului, acesta are posibilitatea, până la închiderea procedurii de cameră preliminară, să solicite înlăturarea acestui mijloc de probă, potrivit art. 282 alin. (1) şi alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală.
    16. Neintervenind elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    17. Referitor la criticile autorului excepţiei cuprinse în notele scrise depuse la dosar, prin care şi-a extins motivele de neconstituţionalitate, arătând că dispoziţiile art. 110 alin. (5) din Codul de procedură penală sunt discriminatorii şi neclare, Curtea constată că nu poate primi aceste motive de neconstituţionalitate, întrucât ele au fost invocate ulterior sesizării instanţei de control constituţional în prezenta cauză. Instanţa de contencios constituţional nu poate hotărî asupra excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate direct în faţa sa, întrucât ar încălca art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, conform căruia părţile trebuie să îşi exprime punctele de vedere în legătură cu excepţia de neconstituţionalitate în faţa instanţei judecătoreşti, depunând dovezile pe care le consideră necesare, iar instanţa de judecată este obligată să îşi exprime opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată. Aşadar, litigiul constituţional se desfăşoară numai în limitele determinate prin încheierea de sesizare, fără ca acestea să poată fi modificate de vreuna dintre părţi (în acelaşi sens, a se vedea Decizia nr. 476 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 725 din 7 septembrie 2017, paragraful 24).
    18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Adrian Soare în Dosarul nr. 22.154/197/2020/a1 al Tribunalului Braşov - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 110 alin. (5) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Braşov - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 11 noiembrie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Mihaela Ionescu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 595 din 11 noiembrie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
" 5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016