Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 591 din 5 noiembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), ale art. 3 alin. (1), ale art. 17 şi ale art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 591 din 5 noiembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), ale art. 3 alin. (1), ale art. 17 şi ale art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 556 din 16 iunie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────┬──────────────────────┐
│Marian Enache  │- preşedinte          │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela        │- judecător           │
│Ciochină       │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian       │- judecător           │
│Deliorga       │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan│- judecător           │
│Licu           │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Laura-Iuliana  │- judecător           │
│Scântei        │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan  │- judecător           │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina    │- judecător           │
│Stanciu        │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina   │- judecător           │
│Tănăsescu      │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila   │- judecător           │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela Senia  │-                     │
│Costinescu     │magistrat-asistent-şef│
└───────────────┴──────────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1), ale art. 3 alin. (1), ale art. 17 şi ale art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, excepţie ridicată de Societatea Grup Feroviar Român - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 4.461/256/2022 al Judecătoriei Medgidia, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.120D/2022.
    2. La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepţiei, avocat Ştefan Deaconu. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de înştiinţare este în mod legal îndeplinită.
    3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 2.157D/2022-nr. 2.160D/2022, nr. 2.239D/2022, nr. 2.267D/2022- nr. 2.271D/2022, nr. 2.351D/2022-nr. 2.357D/2022, nr. 2.412D/2022- nr. 2.414D/2022, nr. 2.676D/2022-nr. 2.682D/2022, nr. 2.789D/2022, nr. 1D/2023, nr. 2D/2023, nr. 68D/2023, nr. 192D/2023, nr. 215D/2023-nr. 221D/2023, nr. 413D/2023-nr. 415D/2023, nr. 623D/2023, nr. 624D/2023, nr. 707D/2023, nr. 773D/2023, nr. 838D/2023-nr. 842D/2023, nr. 1.013D/2023, nr. 1.305D/2023, nr. 1.447D/2023, nr. 1.448D/2023, nr. 1.512D/2023-nr. 1.514D/2023, nr. 1.603D/2023-nr. 1.609D/2023, nr. 1.736D/2023- nr. 1.743D/2023, nr. 2.358D/2023, nr. 2.404D/2023, nr. 2.405D/2023, nr. 2.471D/2023, nr. 2.472D/2023, nr. 2.489D/2023-nr. 2.491D/2023, nr. 2.960D/2023 şi nr. 2.961D/2023, care vizează excepţii de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), ale art. 3 alin. (1), ale art. 17 şi ale art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, excepţii ridicate de Societatea Grup Feroviar Român - S.A. din Bucureşti.
    4. La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepţiilor, avocat Ştefan Deaconu. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de înştiinţare este în mod legal îndeplinită.
    5. Având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea acestora. Avocatul autoarei excepţiei şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.157D/2022-nr. 2.160D/2022, nr. 2.239D/2022, nr. 2.267D/2022-nr. 2.271D/2022, nr. 2.351D/2022-nr. 2.357D/2022, nr. 2.412D/2022- nr. 2.414D/2022, nr. 2.676D/2022-nr. 2.682D/2022, nr. 2.789D/2022, nr. 1D/2023, nr. 2D/2023, nr. 68D/2023, nr. 192D/2023, nr. 215D/2023-nr. 221D/2023, nr. 413D/2023-nr. 415D/2023, nr. 623D/2023, nr. 624D/2023, nr. 707D/2023, nr. 773D/2023, nr. 838D/2023-nr. 842D/2023, nr. 1.013D/2023, nr. 1.305D/2023, nr. 1.447D/2023, nr. 1.448D/2023, nr. 1.512D/2023-nr. 1.514D/2023, nr. 1.603D/2023-nr. 1.609D/2023, nr. 1.736D/2023- nr. 1.743D/2023, nr. 2.358D/2023, nr. 2.404D/2023, nr. 2.405D/2023, nr. 2.471D/2023, nr. 2.472D/2023, nr. 2.489D/2023-nr. 2.491D/2023, nr. 2.960D/2023 şi nr. 2.961D/2023 la Dosarul nr. 2.120D/2022, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul avocatului prezent, care solicită admiterea excepţiilor formulate, motivând că textele de lege criticate sunt neclare, întrucât obligă operatorul feroviar să asigure paza obiectivelor aflate sub autoritatea unei alte instituţii. Susţine că dispoziţiile Legii nr. 333/2003 nu sunt coroborate cu prevederile Legii nr. 289/2005 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional în domeniul transportului pe calea ferată şi nici cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 203/1994 pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele privind transporturile pe căile ferate române, astfel că nu se determină în mod cert care subiect de drept este responsabil să asigure paza bunurilor aflate în staţiile feroviare. Reiterează argumentele din notele scrise depuse în prealabil la dosarele cauzei.
    7. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibile, a excepţiilor formulate, întrucât vizează probleme de interpretare şi aplicare a legii, criticile întemeindu-se pe pretinse neconcordanţe între mai multe acte normative.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    8. Prin Încheierea din 13 septembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 2.463/256/2022, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), ale art. 3 alin. (1), ale art. 17 şi ale art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.
    9. Prin Încheierea din 15 septembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 4.461/256/2022, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), ale art. 3 alin. (1), ale art. 17 şi ale art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003.
    10. Prin încheierile din 19 septembrie 2022, pronunţate în dosarele nr. 3.241/256/2022, nr. 3.950/256/2022 şi nr. 4.614/256/2022, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), ale art. 3 alin. (1), ale art. 17 şi ale art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003.
    11. Prin Încheierea nr. 12.207 din 21 septembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 14.217/212/2022/a1, Judecătoria Constanţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), ale art. 3 alin. (1), ale art. 17 şi ale art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003.
    12. Prin încheierile din 27 septembrie 2022, pronunţate în dosarele nr. 5.036/256/2022, nr. 4.615/256/2022, nr. 4.616/256/2022, nr. 4.702/256/2022, nr. 4.703/256/2022, nr. 4.704/256/2022 şi nr. 5.242/256/2022, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), ale art. 3 alin. (1), ale art. 17 şi ale art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003.
    13. Prin încheierile din 3 octombrie 2022, pronunţate în dosarele nr. 4.462/256/2022, nr. 5.035/256/2022, nr. 5.243/256/2022, nr. 5.244/256/2022 şi nr. 5.245/256/2022, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), ale art. 3 alin. (1), ale art. 17 şi ale art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003.
    14. Prin sentinţele civile nr. 1.389 şi nr. 1.390 din 21 octombrie 2022, pronunţate în dosarele nr. 3.243/256/2022 şi nr. 3.244/256/2022, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), ale art. 3 alin. (1), ale art. 17 şi ale art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003.
    15. Prin Sentinţa civilă nr. 1.405 din 28 octombrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 5.241/256/2022, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), ale art. 3 alin. (1), ale art. 17 şi ale art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003.
    16. Prin încheierile din 7 noiembrie 2022, pronunţate în dosarele nr. 6.466/256/2022, nr. 6.893/256/2022, nr. 6.894/256/2022, nr. 6.896/256/2022, nr. 6.898/256/2022 şi nr. 6.901/256/2022, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), ale art. 3 alin. (1), ale art. 17 şi ale art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003.
    17. Prin Decizia civilă nr. 20 din 15 noiembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 3.240/256/2022, Tribunalul Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), ale art. 3 alin. (1), ale art. 17 şi ale art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003.
    18. Prin Încheierea din 16 noiembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 6.892/256/2022, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), ale art. 3 alin. (1), ale art. 17 şi ale art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003.
    19. Prin Încheierea din 25 noiembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 7.347/256/2022, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), ale art. 3 alin. (1), ale art. 17 şi ale art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003.
    20. Prin Sentinţa civilă nr. 1.714 din 19 decembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 7.665/256/2022, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), ale art. 3 alin. (1), ale art. 17 şi ale art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003.
    21. Prin Sentinţa civilă nr. 1.749 din 22 decembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 7.666/256/2022, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), ale art. 3 alin. (1), ale art. 17 şi ale art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003.
    22. Prin Încheierea din 6 ianuarie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 6.900/256/2022, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), ale art. 3 alin. (1), ale art. 17 şi ale art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003.
    23. Prin încheierile din 19 ianuarie 2023, pronunţate în dosarele nr. 6.899/256/2022, nr. 7.662/256/2022, nr. 7.670/256/2022, nr. 8.065/256/2022, nr. 8.421/256/2022, nr. 8.423/256/2022 şi nr. 9.206/256/2022, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), ale art. 3 alin. (1), ale art. 17 şi ale art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003.
    24. Prin încheierile din 16 februarie 2023, pronunţate în dosarele nr. 8.422/256/2022, nr. 9.203/256/2022 şi nr. 9.204/256/2022, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), ale art. 3 alin. (1), ale art. 17 şi ale art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003.
    25. Prin încheierile din 2 martie 2023, pronunţate în dosarele nr. 7.660/256/2022, nr. 7.669/256/2022, nr. 9.528/256/2022 şi nr. 339/256/2023, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), ale art. 3 alin. (1), ale art. 17 şi ale art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003.
    26. Prin Încheierea din 10 martie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 10.101/256/2022, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), ale art. 3 alin. (1), ale art. 17 şi ale art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003.
    27. Prin Încheierea din 22 martie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 3.242/256/2022, Judecătoria Constanţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), ale art. 3 alin. (1), ale art. 17 şi ale art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003.
    28. Prin sentinţele civile nr. 419, nr. 418, nr. 420 şi nr. 404 din 27 martie 2023, pronunţate în dosarele nr. 9.200/256/2022, nr. 9.196/256/2022, nr. 9.209/256/2022 şi nr. 7.663/256/2022, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), ale art. 3 alin. (1), ale art. 17 şi ale art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003.
    29. Prin Sentinţa civilă nr. 596 din 24 aprilie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 88/256/2023, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), ale art. 3 alin. (1), ale art. 17 şi ale art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003.
    30. Prin încheierile din 5 mai 2023, pronunţate în dosarele nr. 7.668/256/2022, nr. 9.195/256/2022, nr. 9.201/256/2022, nr. 9.202/256/2022, nr. 9.533/256/2022, nr. 6.891/256/2022, nr. 6.897/256/2002 şi nr. 7.667/256/2022, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), ale art. 3 alin. (1), ale art. 17 şi ale art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003.
    31. Prin sentinţele civile nr. 771 şi nr. 770 din 31 mai 2023, pronunţate în dosarele nr. 84/256/2023 şi nr. 86/256/2023, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), ale art. 3 alin. (1), ale art. 17 şi ale art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003.
    32. Prin încheierile din 7 iunie 2023, pronunţate în dosarele nr. 4.459/256/2022, nr. 4.460/256/2022 şi nr. 9.198/256/2022, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), ale art. 3 alin. (1), ale art. 17 şi ale art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003.
    33. Prin deciziile nr. 23 şi nr. 24 din 14 iunie 2023, pronunţate în dosarele nr. 7.664/256/2022 şi nr. 9.199/256/2022, Tribunalul Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), ale art. 3 alin. (1), ale art. 17 şi ale art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003.
    34. Prin încheierile din 21 iunie 2023, pronunţate în dosarele nr. 9.197/256/2022, nr. 9.535/256/2022, nr. 9.536/256/2022, nr. 9.537/256/2022 şi nr. 9.538/256/2022, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), ale art. 3 alin. (1), ale art. 17 şi ale art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003.
    35. Prin deciziile civile nr. 25 şi nr. 26 din 6 septembrie 2023, pronunţate în dosarele nr. 9.205/256/2022 şi nr. 9.210/256/2022, Tribunalul Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), ale art. 3 alin. (1), ale art. 17 şi ale art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003.
    36. Prin încheierile din 8 septembrie 2023, pronunţate în dosarele nr. 7.661/256/2022, nr. 10.102/256/2022 şi nr. 10.103/256/2022, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), ale art. 3 alin. (1), ale art. 17 şi ale art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003.
    37. Prin Încheierea din 13 septembrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 3.515/256/2023, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), ale art. 3 alin. (1), ale art. 17 şi ale art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003.
    38. Prin deciziile nr. 33 şi nr. 32 din 26 septembrie 2023, pronunţate în dosarele nr. 9.208/256/2022/a1 şi nr. 85/256/2023/a1, Tribunalul Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), ale art. 3 alin. (1), ale art. 17 şi ale art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003.
    39. Prin încheierile din 20 octombrie 2023, pronunţate în dosarele nr. 87/256/2023 şi nr. 89/256/2023, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), ale art. 3 alin. (1), ale art. 17 şi ale art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003.
    40. Excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate de Societatea Grup Feroviar Român - S.A. din Bucureşti în cauze având ca obiect soluţionarea unor plângeri contravenţionale privind anularea unor procese-verbale prin care autoarea excepţiei a fost sancţionată contravenţional în temeiul art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003. Excepţiile formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 2.120D/2022, nr. 2.157D/2022- nr. 2.160D/2022, nr. 2.239D/2022, nr. 2.267D/2022-nr. 2.271D/2022, nr. 2.351D/2022-nr. 2.357D/2022, nr. 2.412D/2022-nr. 2.414D/2022, nr. 2.676D/2022-nr. 2.682D/2022, nr. 2.789D/2022, nr. 1D/2023, nr. 2D/2023, nr. 68D/2023, nr. 192D/2023, nr. 215D/2023-nr. 221D/2023, nr. 413D/2023-nr. 415D/2023, nr. 623D/2023, nr. 624D/2023, nr. 707D/2023, nr. 773D/2023, nr. 838D/2023-nr. 842D/2023, nr. 1.013D/2023, nr. 1.305D/2023, nr. 1.447D/2023, nr. 1.448D/2023, nr. 1.512D/2023-nr. 1.514D/2023, nr. 1.603D/2023-nr. 1.609D/2023, nr. 1.736D/2023-nr. 1.743D/2023, nr. 2.358D/2023, nr. 2.404D/2023, nr. 2.405D/2023, nr. 2.471D/2023, nr. 2.472D/2023, nr. 2.489D/2023- nr. 2.491D/2023, nr. 2.960D/2023 şi nr. 2.961D/2023.
    41. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale prin care s-a statuat că o dispoziţie legală trebuie să fie precisă, neechivocă şi să instituie norme clare, previzibile şi accesibile, a căror aplicare să nu permită arbitrarul. Susţine că norma juridică trebuie să reglementeze în mod unitar, uniform şi să stabilească cerinţe minimale aplicabile tuturor destinatarilor săi. Legea nu este un simplu act emis de Parlament în exercitarea atribuţiilor sale de autoritate legiuitoare, ci trebuie să răspundă unor cerinţe extrinseci şi intrinseci de calitate. Aceste cerinţe derivă dintr-un plan constituţional definit de trei principii intercorelate: principiul statului de drept, principiul legalităţii şi principiul stabilităţii raporturilor juridice. Referitor la exigenţele constituţionale impuse de art. 1 alin. (1) şi (5) din Constituţie, Curtea Constituţională s-a pronunţat în mai multe cazuri în sensul că respectarea normelor de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative instituie o garanţie a calităţii legii de a cuprinde norme clare, predictibile, care să fie înţelese şi aplicate corect de destinatarii săi. Curtea Constituţională a statuat că, deşi normele de tehnică legislativă nu au valoare constituţională, prin reglementarea acestora legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru orice act normativ, a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea şi coordonarea legislaţiei, precum şi conţinutul şi forma juridică adecvate fiecărui act normativ.
    42. În situaţia dedusă judecăţii, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile criticate nu sunt coordonate cu prevederile Legii nr. 289/2005 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional în domeniul transportului pe calea ferată şi nici cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 203/1994 pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele privind transporturile pe căile ferate române, fiindcă nu determină în mod clar care subiect de drept şi pentru ce anume este acesta responsabil să asigure paza staţiilor feroviare. În opinia autoarei excepţiei, obligaţia de pază a staţiilor feroviare revine administratorului infrastructurii, conform legislaţiei speciale aplicabile, astfel că nu mai este nevoie de asigurarea unei paze suplimentare din partea operatorului feroviar, în conformitate cu Legea nr. 333/2003. Cu toate acestea, operatorul este sancţionat tocmai pentru pretinsa încălcare a obligaţiei de pază a zonei de siguranţă a căii feroviare, care revine administratorului acesteia şi care este exercitată de lucrătorii din staţia feroviară. Astfel, doar anumite persoane abilitate conform legii au dreptul să constate faptele considerate contravenţii în raport cu infrastructura feroviară, ceea ce reiese şi din art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 203/1994, toate aceste persoane fiind angajaţi şi responsabili ai staţiei feroviare, respective, iar nu şi angajaţi ai operatorilor feroviari ale căror bunuri sunt în tranzit prin respectiva locaţie.
    43. Mai mult, situaţiile pe care le reglementează dispoziţiile legale criticate nu sunt suficient descrise astfel încât să asigure o bună înţelegere a acestora. În acest sens, dispoziţiile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 333/2003 nu detaliază în vreun fel care ar putea fi modalităţile prin care subiectele de drept enumerate pot să îşi protejeze efectiv proprietăţile. Reglementările legislative sunt vagi, lăsând la latitudinea conducătorilor entităţilor enumerate modalitatea prin care aleg să îşi protejeze bunurile.
    44. De asemenea, prevederile art. 17 din Legea nr. 333/2003 încalcă în mod evident principiul clarităţii, previzibilităţii şi coordonării cu alte acte normative. Fiecare dintre domeniile enumerate în norma legală are, la rândul său, o lege specială de reglementare a respectivei activităţi. Prin ignorarea acestui specific şi prin lipsa reglementării modalităţii în care acestea se coordonează, se ajunge în situaţia în care aplicarea legii este haotică, neţinând seama de realităţi. Acesta este şi cazul pazei şi protecţiei infrastructurii feroviare şi ale căilor ferate, care revin, conform legislaţiei speciale, administratorului acestora (împreună cu zona de siguranţă şi auxiliarele), însă, ca urmare a interpretării şi aplicării defectuoase a legii, pentru nerespectarea ei sunt sancţionaţi operatorii feroviari. Legiuitorul se dovedeşte a fi evaziv şi atunci când face referire la modalităţile prin care operatorii economici de profil trebuie să asigure paza bunurilor pe care le deţin, menţionând că aceasta trebuie să fie făcută „în formele prevăzute de lege“, şi nu delimitează clar care sunt „operatorii economici de profil“ însărcinaţi cu asigurarea pazei. Or, pentru a respecta exigenţele constituţionale, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate consideră că este imperios ca textele de lege criticate să prevadă cât mai clar şi concret condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru ca destinatarii normelor să fie în legalitate, precum şi maniera în care acestea se integrează în întregul sistem normativ.
    45. În fine, art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003 sporeşte incertitudinea creată de celelalte dispoziţii criticate, legiuitorul reglementând tragerea la răspundere a conducătorilor unităţilor ce au în proprietate anumite bunuri, valori etc. pentru neasigurarea pazei, expunând detaliat sancţiunile ce pot fi aplicate, fără a preciza însă condiţii clare, concise şi previzibile în ceea ce priveşte modalităţile prin care trebuie organizată forma de pază propriu-zisă. Or, în cazul infracţiunilor, legiuitorul trebuie să indice în mod clar şi neechivoc elementul material al acestora în chiar cuprinsul normei legale sau acesta să poată fi identificat cu uşurinţă prin trimiterea la un act normativ cu care textul incriminator se află în conexiune, în vederea stabilirii existenţei/inexistenţei infracţiunii, condiţii pe care însă textul de lege criticat nu le îndeplineşte.
    46. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, autoarea excepţiei apreciază că, din modalitatea ambiguă şi neclară de redactare a legii criticate, care nu ţine cont de existenţa unei legislaţii speciale în materia feroviară, operatorii economici privaţi tind să fie dezavantajaţi de către structurile Serviciului transporturi feroviare din cadrul Poliţiei Române, care interpretează şi aplică Legea nr. 333/2003 într-un mod eronat, creând grave prejudicii financiare operatorilor feroviari pentru nerespectarea unor obligaţii care incumbă de fapt Companiei Naţionale de Căi Ferate „CFR“ - S.A.
    47. Judecătoria Medgidia, Judecătoria Constanţa - Secţia civilă şi Tribunalul Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi-au exprimat opinia în sensul caracterului neîntemeiat al excepţiei de neconstituţionalitate. În ceea ce priveşte critica referitoare la necorelarea dispoziţiilor din Legea nr. 303/2003 cu prevederile Legii nr. 289/2005 şi ale Hotărârii Guvernului nr. 203/1994, instanţele constată că, în jurisprudenţa sa (Decizia nr. 76 din 25 aprilie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 27 iulie 2000), Curtea a reţinut că în exercitarea controlului de constituţionalitate, aceasta are competenţa de a se pronunţa asupra constituţionalităţii legilor şi ordonanţelor criticate prin raportare la dispoziţiile sau principiile consacrate de Legea fundamentală, iar nu de a corobora sau corela diversele acte normative ce fac parte din dreptul intern. Coordonarea legislativă ţine de competenţa puterii legiuitoare, iar aspectele sale tehnice fac parte din atribuţiile Consiliului Legislativ. De asemenea, Curtea nu este competentă să se pronunţe în cazul în care se solicită coroborarea mai multor acte normative prin raportare la o situaţie dată, aceasta ţinând de competenţa instanţei de judecată (interpretarea şi aplicarea legii).
    48. Cu privire la exigenţele de calitate pe care trebuie să le respecte dispoziţiile criticate, instanţa apreciază că acestea nu sunt încălcate, deoarece normele indică persoanele responsabile să asigure paza şi protecţia bunurilor şi valorilor deţinute, fiind suficient de precise şi de clare pentru a putea fi aplicate, permiţând totodată destinatarilor să prevadă într-o măsură rezonabilă consecinţele nerespectării lor.
    49. Instanţele de judecată apreciază că nici dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie nu sunt încălcate, nefiind relevate eventuale discriminări nejustificate sau privilegii în favoarea anumitor categorii de persoane.
    50. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    51. Guvernul a transmis punctul său de vedere în dosarele Curţii Constituţionale nr. 2.239D/2022 şi nr. 2.267D/2022-nr. 2.271D/2022. Apreciază că, în raport cu criticile de neconstituţionalitate formulate prin raportare la art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, sesizarea este inadmisibilă, problemele care vizează modul de interpretare a dispoziţiilor legale analizate şi neconcordanţa lor cu legislaţia în vigoare neputând forma obiect al controlului de constituţionalitate. În ceea ce priveşte invocarea art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, arată că aceste dispoziţii nu sunt incidente în speţă, având în vedere că principiul egalităţii în faţa legii vizează cetăţenii, în calitate de persoane fizice. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut că principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor, prevăzut de art. 16 din Constituţie, nu este aplicabil şi persoanelor juridice în mod direct, ci numai în măsura în care, prin intermediul persoanei juridice, cetăţenii îşi exercită un drept sau o libertate constituţională. Or, nu este cazul în speţă, nefiind în discuţie exercitarea unui drept cetăţenesc, astfel că susţinerile autoarei excepţiei de neconstituţionalitate sunt neîntemeiate.
    52. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul, în celelalte dosare decât cele menţionate în prealabil, şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    53. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    54. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit actelor de sesizare, dispoziţiile art. 2 alin. (1), ale art. 3 alin. (1), ale art. 17 şi ale art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 18 martie 2014. Prevederile criticate au următorul conţinut:
    - Art. 2 alin. (1): „Ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, regiile autonome, companiile şi societăţile naţionale, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de natura capitalului social, precum şi alte organizaţii care deţin bunuri ori valori cu orice titlu, denumite în prezenta lege unităţi, sunt obligate să asigure paza acestora.“;
    – Art. 3 alin. (1): „În funcţie de importanţa, specificul şi valoarea bunurilor pe care le deţin, conducătorii unităţilor prevăzute la art. 2 alin. (1), cu sprijinul de specialitate al poliţiei, pentru sistemele civile de pază, sau al jandarmeriei, pentru cele militare, stabilesc modalităţi concrete de organizare şi de executare a pazei, după caz, cu efective de jandarmi, pază cu poliţişti locali, pază proprie sau pază prin societăţi specializate.“;
    – Art. 17: „Paza căilor ferate, a pădurilor, a terenurilor forestiere, a fondurilor de vânătoare şi de pescuit, a conductelor pentru transportul hidrocarburilor şi al produselor petroliere, a sistemelor de irigaţii, a reţelelor telefonice şi de transport al energiei electrice se asigură de către operatorii economici de profil, în formele prevăzute de lege.“;
    – Art. 50 lit. a):
    "Conducătorii unităţilor prevăzute la art. 2 alin. (1), în care funcţionează sisteme de pază, au următoarele obligaţii:
    a) răspund de organizarea şi funcţionarea pazei unităţilor, bunurilor şi valorilor pe care le deţin, cu orice titlu;"

    55. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalităţii, sub aspectul exigenţelor de calitate ale actelor normative, şi în art. 16 alin. (1) şi (2) referitor la principiul egalităţii în drepturi.
    56. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 333/2003, unităţile prevăzute de lege (ministere şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, regiile autonome, companiile şi societăţile naţionale, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, societăţile reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1066 din 17 noiembrie 2004, precum şi alte organizaţii) sunt obligate să asigure paza bunurilor ori valorilor pe care le deţin cu orice titlu. Răspunderea pentru luarea măsurilor de asigurare a pazei revine conducătorilor unităţilor (art. 4), care au obligaţii exprese stabilite de lege (art. 50). Îndeplinirea obligaţiilor se realizează, după caz, cu sprijinul de specialitate al unităţilor de poliţie sau jandarmi competente teritorial (art. 51). Astfel, modalităţile concrete de organizare şi de executare a pazei se stabilesc, potrivit art. 3 alin. (1) din lege, de către conducătorii unităţilor, cu sprijinul de specialitate al poliţiei, pentru sistemele civile de pază, sau al jandarmeriei, pentru cele militare. Criteriile pe baza cărora sunt stabilite aceste modalităţi sunt importanţa, specificul şi valoarea bunurilor deţinute, iar executarea pazei se realizează în mai multe forme, după caz: cu efective de jandarmi, pază cu poliţişti locali, pază proprie sau pază prin societăţi specializate.
    57. În temeiul art. 5 din lege, paza se organizează şi se efectuează potrivit unui plan de pază. Acesta este întocmit de unitatea ale cărei bunuri sau valori se păzesc, cu avizul de specialitate al poliţiei [art. 5 alin. (1)]. În cazul unităţilor în care paza se asigură cu efective ale jandarmeriei, ale societăţilor specializate de pază şi protecţie, ale poliţiştilor locali sau combinat, întocmirea planului de pază se face de către conducătorii unităţilor beneficiare împreună cu comandanţii/şefii acestor efective [art. 5 alin. (4)]. Potrivit dispoziţiilor art. 5 alin. (3), prin planul de pază se stabilesc, în principal, caracteristicile obiectivului păzit, numărul de posturi şi amplasarea acestora, necesarul de personal pentru pază, amenajările, instalaţiile şi mijloacele tehnice de pază şi de alarmare, consemnul posturilor, legătura şi cooperarea cu alte organe cu atribuţii de pază, regulile de acces, potrivit dispoziţiilor conducătorului unităţii, precum şi documentele specifice serviciului de pază. Documentele specifice necesare executării şi evidenţei serviciului de pază, cu excepţia celui executat cu efective de jandarmi, şi modelele acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului [art. 5 alin. (5)].
    58. La unităţile unde nu este posibilă realizarea unui sistem de pază organizat, în temeiul art. 3 alin. (3) din lege, conducătorii acestora sunt obligaţi să execute împrejmuiri, grilaje, obloane, încuietori sigure, iluminat de securitate, sisteme de alarmă sau alte asemenea mijloace necesare asigurării pazei şi integrităţii bunurilor.
    59. De asemenea, legea prevede, în cuprinsul dispoziţiilor art. 27, obligaţia conducătorilor unităţilor care deţin bunuri, valori, suporturi de stocare a documentelor, a datelor şi informaţiilor cu caracter secret de stat de a asigura paza, mijloacele mecano-fizice de protecţie şi sistemele de alarmare împotriva efracţiei în locurile de păstrare, depozitare şi manipulare a acestora, precum şi în locurile unde se desfăşoară activităţi care au un asemenea caracter. Sistemele de alarmare sunt avizate de Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti ori de inspectoratul de poliţie judeţean pe raza căruia se află obiectivul, sub aspectul respectării cerinţelor minime de securitate împotriva efracţiei.
    60. Cu privire la paza căilor ferate, a pădurilor, a terenurilor forestiere, a fondurilor de vânătoare şi de pescuit, a conductelor pentru transportul hidrocarburilor şi al produselor petroliere, a sistemelor de irigaţii, a reţelelor telefonice şi de transport al energiei electrice, art. 17 din lege prevede că se asigură de către operatorii economici de profil, în formele prevăzute de lege, respectiv cu efective de jandarmi, pază cu poliţişti locali, pază proprie sau pază prin societăţi specializate, după caz.
    61. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, Societatea Grup Feroviar Român - S.A. din Bucureşti, companie de transport feroviar de marfă şi de produse petroliere, susţine că dispoziţiile criticate nu sunt coordonate cu prevederile Legii nr. 289/2005 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional în domeniul transportului pe calea ferată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 922 din 17 octombrie 2005, şi nici cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 203/1994 pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele privind transporturile pe căile ferate române, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 14 februarie 1997, fiindcă nu determină în mod clar care subiect de drept şi pentru ce anume este acesta responsabil să asigure paza staţiilor feroviare.
    62. Analizând dispoziţiile Legii nr. 289/2005, Curtea reţine că aceasta reglementează măsurile pentru prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional în domeniul transportului pe calea ferată. Printre infracţiunile reglementate se regăseşte intrarea sau staţionarea persoanelor neautorizate în zonele unde accesul este interzis prin afişe ori semne corespunzătoare din perimetrul staţiilor de cale ferată, reviziilor, depourilor şi triajelor de reţea, distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuinţare a căii ferate, a materialului rulant, precum şi a instalaţiilor, accesoriilor sau a altor componente ale acestora, precum şi sustragerea de componente ale căii ferate, de bunuri din vagoanele care sunt în compunerea unui tren aflat în circulaţie sau programat pentru circulaţie. Cât priveşte Hotărârea Guvernului nr. 203/1994, aceasta stabileşte faptele care constituie contravenţii la normele privind transporturile pe căile ferate române, sancţiunile care se aplică şi organele împuternicite să constate şi să sancţioneze aceste fapte. Aşa fiind, spre deosebire de Legea nr. 333/2003, care consacră răspunderea pentru luarea măsurilor de asigurare a pazei bunurilor ori valorilor pe care unităţile le deţin cu orice titlu, cele două acte normative invocate de autoarea excepţiei consacră răspunderea juridică penală, respectiv contravenţională a persoanelor care încălcă normele privind transporturile pe căile ferate române, deci au o sferă de reglementare diferită de cea supusă controlului de constituţionalitate. În consecinţă, nu se poate reţine nicio confuzie sau neclaritate cu privire la destinatarii normelor, sub aspectul stabilirii răspunderii lor juridice, chestiunea în cauză reprezentând o problemă de aplicare a legilor în funcţie de faptele săvârşite.
    63. O altă critică formulată de autoarea excepţiei este aceea conform căreia obligaţia de pază a staţiilor feroviare revine administratorului infrastructurii, conform legislaţiei speciale aplicabile, astfel că nu mai este nevoie de asigurarea unei paze suplimentare din partea operatorului feroviar, în temeiul Legii nr. 333/2003, cu consecinţa că doar o interpretare şi o aplicare defectuoase ale acestei legi pot conduce la sancţionarea operatorilor feroviari pentru nerespectarea ei. Curtea observă că autoarea excepţiei nu formulează veritabile critici de neconstituţionalitate cu privire la dispoziţiile Legii nr. 333/2003, ci este nemulţumită, în realitate, de modul de interpretare şi aplicare a acestor prevederi de lege de către organul administrativ care a aplicat sancţiunea contravenţională. Or, asemenea aspecte nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte, ci sunt de competenţa instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului, respectiv a instanţelor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. A răspunde criticilor autoarei excepţiei în această situaţie ar însemna o ingerinţă a Curţii Constituţionale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituţie, potrivit cărora justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.
    64. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), ale art. 3 alin. (1), ale art. 17 şi ale art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, excepţie ridicată de Societatea Grup Feroviar Român - S.A. din Bucureşti în dosarele nr. 2.463/256/2022, nr. 4.461/256/2022, nr. 3.241/256/2022, nr. 3.950/256/2022, nr. 4.614/256/2022, nr. 5.036/256/2022, nr. 4.615/256/2022, nr. 4.616/256/2022, nr. 4.702/256/2022, nr. 4.703/256/2022, nr. 4.704/256/2022, nr. 5.242/256/2022, nr. 4.462/256/2022, nr. 5.035/256/2022, nr. 5.243/256/2022, nr. 5.244/256/2022, nr. 5.245/256/2022, nr. 3.243/256/2022, nr. 3.244/256/2022, nr. 5.241/256/2022, nr. 6.466/256/2022, nr. 6.893/256/2022, nr. 6.894/256/2022, nr. 6.896/256/2022, nr. 6.898/256/2022, nr. 6.901/256/2022, nr. 6.892/256/2022, nr. 7.347/256/2022, nr. 7.665/256/2022, nr. 7.666/256/2022, nr. 6.900/256/2022, nr. 6.899/256/2022, nr. 7.662/256/2022, nr. 7.670/256/2022, nr. 8.065/256/2022, nr. 8.421/256/2022, nr. 8.423/256/2022, nr. 9.206/256/2022, nr. 8.422/256/2022, nr. 9.203/256/2022, nr. 9.204/256/2022, nr. 7.660/256/2022, nr. 7.669/256/2022, nr. 9.528/256/2022, nr. 339/256/2023, nr. 10.101/256/2022, nr. 9.200/256/2022, nr. 9.196/256/2022, nr. 9.209/256/2022, nr. 7.663/256/2022, nr. 88/256/2023, nr. 7.668/256/2022, nr. 9.195/256/2022, nr. 9.201/256/2022, nr. 9.202/256/2022, nr. 9.533/256/2022, nr. 6.891/256/2022, nr. 6.897/256/2002, nr. 7.667/256/2022, nr. 84/256/2023, nr. 86/256/2023, nr. 4.459/256/2022, nr. 4.460/256/2022, nr. 9.198/256/2022, nr. 9.197/256/2022, nr. 9.535/256/2022, nr. 9.536/256/2022, nr. 9.537/256/2022, nr. 9.538/256/2022, nr. 7.661/256/2022, nr. 10.102/256/2022, nr. 10.103/256/2022, nr. 3.515/256/2023, nr. 87/256/2023 şi nr. 89/256/2023 ale Judecătoriei Medgidia, în dosarele nr. 14.217/212/2022/a1 şi nr. 3.242/256/2022 ale Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă şi în dosarele nr. 3.240/256/2022, nr. 7.664/256/2022, nr. 9.199/256/2022, nr. 9.205/256/2022, nr. 9.210/256/2022, nr. 9.208/256/2022/a1 şi nr. 85/256/2023/a1 ale Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Medgidia, Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă şi Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 5 noiembrie 2024.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent-şef,
                    Mihaela Senia Costinescu

    -------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 591 din 5 noiembrie 2024

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 591 din 5 noiembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), ale art. 3 alin. (1), ale art. 17 şi ale art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 591 din 5 noiembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), ale art. 3 alin. (1), ale art. 17 şi ale art. 50 lit. a) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor