Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 59 din 25 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 44-45^1 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 59 din 25 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 44-45^1 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 752 din 12 august 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena     │-                 │
│Chiorean           │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 44-45^1 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepţie ridicată de Gheorghe Bădiţă în Dosarul nr. 7.357/2/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.240D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 88D/2021 şi nr. 1.695D/2021, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 44 alin. (3) şi (6), ale art. 45 şi ale art. 45^1 din Legea nr. 317/2004, respectiv a dispoziţiilor art. 44-45^1 din Legea nr. 317/2004, ridicată de acelaşi autor în dosarele nr. 1.641/2/2020 şi nr. 1.671/2/2020 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
    4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea parţială de obiect al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 88D/2021 şi nr. 1.695D/2021 la Dosarul nr. 2.240D/2020, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, în esenţă, pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece autorul acesteia nu indică textele constituţionale pretins încălcate şi nici legătura dintre acestea şi cauza în cadrul căreia a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    7. Prin Sentinţa civilă nr. 688 din 3 august 2020, pronunţată în Dosarul nr. 7.357/2/2019, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 44-45^1 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
    8. Prin Sentinţa civilă nr. 938 din 5 octombrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 1.641/2/2020, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 44 alin. (3) şi (6), ale art. 45 şi ale art. 45^1 din Legea nr. 317/2004.
    9. Prin Încheierea din 9 februarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 1.671/2/2020, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 44-45^1 din Legea nr. 317/2004.
    10. Excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată de Gheorghe Bădiţă în cauze având ca obiect soluţionarea cererilor de anulare a rezoluţiilor de clasare şi a rezoluţiilor de respingere a plângerilor, emise de Inspecţia Judiciară.
    11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că înfiinţarea Inspecţiei Judiciare ar fi trebuit să fie făcută prin lege organică şi că, oricum, această instituţie nu este prevăzută de Constituţie. Dispoziţiile criticate stabilesc modul de soluţionare a plângerilor adresate Consiliului Superior al Magistraturii, instituind competenţa de soluţionare a acestora de către Inspecţia Judiciară, eludând dispoziţiile constituţionale.
    12. Astfel, având în vedere importanţa de rang constituţional a domeniului reglementat - exercitarea atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii -, se impune o reglementare clară, indubitabilă, atât a condiţiilor, cât şi a procedurii aplicate în soluţionarea litigiilor dintre justiţiabili şi magistraţi, cu respectarea principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat.
    13. Se mai susţine că legiuitorul trebuie să reglementeze condiţiile şi procedura de urmat, cu respectarea cadrului constituţional care configurează atribuţiile Parlamentului şi ale Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi a principiilor de separaţie, echilibru şi cooperare loială între autorităţile publice. Procedura astfel contestată, a litigiilor dintre justiţiabili şi magistraţi, deschide posibilitatea unor interpretări diametral opuse, creând insecuritate juridică.
    14. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt în concordanţă cu dispoziţiile invocate din Constituţie.
    15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 44-45^1 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii care stabilesc procedura de soluţionare a plângerilor/sesizărilor formulate în legătură cu abaterile disciplinare săvârşite de judecători şi procurori, instituind competenţa de soluţionare a acestora de către Inspecţia Judiciară şi prevăzând rolul Consiliului Superior al Magistraturii, prin secţiile sale, de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor.
    19. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, Legea nr. 317/2004 a fost abrogată integral de Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1105 din 16 noiembrie 2022. Chiar dacă textele criticate nu mai sunt în prezent în vigoare, în considerarea Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în baza căreia Curtea Constituţională analizează dispoziţii din legi sau ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, obiectul prezentei excepţii îl reprezintă art. 44-45^1 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
    20. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 1 alin. (4) privind separaţia şi echilibrul puterilor în cadrul democraţiei constituţionale, art. 1 alin. (5) privind calitatea legii, art. 15 privind universalitatea, art. 73 alin. (3) lit. l) privind reglementarea numai prin lege organică a organizării şi funcţionării Consiliului Superior al Magistraturii, art. 133 privind rolul şi structura Consiliului Superior al Magistraturii şi în art. 134 privind atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii.
    21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile criticate stabilesc procedura de soluţionare a plângerilor/sesizărilor formulate în legătură cu abaterile disciplinare săvârşite de judecători şi procurori, instituind competenţa de soluţionare a acestora de către Inspecţia Judiciară şi prevăzând rolul Consiliului Superior al Magistraturii, prin secţiile sale, de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, pentru faptele prevăzute în Legea nr. 303/2004 (în vigoare la momentul ridicării excepţiei de neconstituţionalitate), în deplină concordanţă cu dispoziţiile art. 133 şi 134 din Constituţie referitoare la rolul şi atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii.
    22. Curtea reţine că, potrivit Legii fundamentale, Consiliul Superior al Magistraturii este reglementat în secţiunea a 3-a (art. 133 şi 134) din capitolul VI - Autoritatea judecătorească al titlului III - Autorităţile publice. Potrivit art. 133 alin. (1) din Constituţie şi art. 1 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, acesta „este garantul independenţei justiţiei“, iar, potrivit art. 134 alin. (2) din Constituţie, „îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare“ a judecătorilor şi a procurorilor. La nivel infralegal, atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii erau prevăzute în mod clar de dispoziţiile capitolului IV (art. 30-53^1) din Legea nr. 317/2004, lege în vigoare la data invocării excepţiei de neconstituţionalitate.
    23. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate este nemulţumit, în esenţă, de faptul că înfiinţarea Inspecţiei Judiciare ar fi trebuit să fie făcută prin lege organică şi că această instituţie nu este prevăzută de Constituţie. Cu privire la această critică, instanţa de contencios constituţional reţine că, prin Decizia nr. 599 din 10 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 40 din 21 ianuarie 2020, paragraful 21, Curtea a observat că prin Legea nr. 24/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 23 ianuarie 2012, s-a prevăzut înfiinţarea Inspecţiei Judiciare, ca structură cu personalitate juridică în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit art. 65 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 (lege în vigoare la momentul invocării excepţiei de neconstituţionalitate), Inspecţia Judiciară acţionează potrivit principiului independenţei operaţionale în raport cu Consiliul Superior al Magistraturii, instanţele judecătoreşti, parchetele de pe lângă acestea şi în relaţia cu celelalte autorităţi publice, exercitându-şi atribuţiile de analiză, verificare şi control în domeniile specifice de activitate, în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia.
    24. Curtea a mai constatat, la paragraful 22 al Deciziei nr. 599 din 10 octombrie 2019, că, în materie disciplinară a judecătorilor şi procurorilor, Inspecţia Judiciară nu are aceleaşi atribuţii cu cele ale Consiliului Superior al Magistraturii, deşi aceasta este organizată ca structură cu personalitate juridică în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel, inspectorii judiciari dispun şi efectuează cercetarea disciplinară în vederea exercitării acţiunii disciplinare faţă de judecători şi procurori, iar Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul constituţional de instanţă de judecată în materie disciplinară. Prin urmare, rolul şi competenţele celor două instituţii sunt clar delimitate de prevederile legale şi de dispoziţiile Constituţiei referitoare la Consiliul Superior al Magistraturii, astfel încât susţinerile autorului excepţiei cu privire la necesitatea reglementării clare a atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii şi ale Inspecţiei Judiciare sunt neîntemeiate.
    25. De asemenea, prin Decizia nr. 558 din 26 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 989 din 9 decembrie 2019, paragraful 26, Curtea a reţinut că reglementarea verificării prealabile nu încalcă rolul sau atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii, reglementate prin art. 134 alin. (2) din Constituţie, Inspecţia Judiciară fiind parte a acestei autorităţi [structură cu personalitate juridică în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, conform art. 65 alin. (1) din Legea nr. 317/2004], cu competenţe în cercetarea abaterilor disciplinare săvârşite de judecători/procurori.
    26. Ţinând cont de această jurisprudenţă, precum şi de faptul că Legea nr. 24/2012 - care a prevăzut expres înfiinţarea Inspecţiei Judiciare, ca structură cu personalitate juridică în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii - a fost adoptată, aşa cum rezultă din menţiunea finală a legii, cu majoritatea cerută de Constituţie pentru adoptarea unei legi organice, potrivit art. 76 alin. (1) din Legea fundamentală, şi anume cu majoritatea membrilor fiecărei Camere, critica privind încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 73 alin. (3) lit. l) privind reglementarea numai prin lege organică a organizării şi funcţionării Consiliului Superior al Magistraturii este neîntemeiată.
    27. Referitor la critica ce vizează lipsa unei reglementări clare, indubitabile, atât a condiţiilor, cât şi a procedurii aplicate în soluţionarea litigiilor dintre justiţiabili şi magistraţi, cu respectarea principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, Curtea constată că şi aceasta este neîntemeiată. Astfel cum a observat Curtea în jurisprudenţa sa (prin Decizia nr. 611 din 17 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1196 din 9 decembrie 2020, paragrafele 19-22, sau Decizia nr. 815 din 9 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 14 martie 2022, paragrafele 13-17), stabilirea răspunderii disciplinare a magistraţilor presupune o procedură ce implică mai multe etape. Astfel, pentru soluţionarea sesizărilor referitoare la posibila săvârşire a unor abateri disciplinare de către magistraţi, Inspecţia Judiciară procedează, mai întâi, la efectuarea unor verificări prealabile cu privire la aspectele semnalate prin sesizare, a căror finalitate este aceea de a determina dacă există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare. La finalul acestor verificări sunt posibile trei ipoteze, după cum urmează: dacă se constată că sesizarea nu este semnată, nu conţine datele de identificare ale autorului sau indicii concrete cu privire la situaţia de fapt care a determinat sesizarea, aceasta se clasează; dacă se constată că nu există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, sesizarea se clasează; dacă se constată că există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, inspectorul judiciar dispune, prin rezoluţie, începerea cercetării disciplinare, această a treia ipoteză marcând debutul următoarei faze a procedurii disciplinare, şi anume faza cercetării disciplinare, în cadrul căreia se stabilesc faptele şi urmările lor, împrejurările în care au fost săvârşite, precum şi orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existenţei sau inexistenţei vinovăţiei magistratului cu privire la care se desfăşoară procedura disciplinară. Soluţiile la care se poate ajunge în urma cercetării disciplinare sunt fie admiterea sesizării, prin exercitarea acţiunii disciplinare şi sesizarea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, fie respingerea sesizării, în cazul în care se constată, în urma efectuării cercetării disciplinare, că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru exercitarea acţiunii. Aşadar, clasarea sesizării nu este nicidecum rezultatul unei aprecieri subiective şi arbitrare a inspectorului judiciar. Dimpotrivă, la concluzia inexistenţei indiciilor săvârşirii unei abateri disciplinare se ajunge în urma unei analize complexe şi serioase, iar, prin Legea nr. 234/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii s-a reglementat în mod expres, în art. 45^1 din Legea nr. 317/2004, posibilitatea de atacare de către persoana care a formulat sesizarea a rezoluţiei de clasare a sesizării, în ipoteza în care, în urma efectuării verificărilor prealabile, se constată că nu există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare. Prin urmare, deşi nu ajunge să fie analizată de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, rezoluţia de clasare pentru lipsa indiciilor săvârşirii unei abateri disciplinare poate fi totuşi supusă controlului unei instanţe judecătoreşti, eliminându-se astfel orice suspiciune cu privire la corectitudinea soluţiei de clasare dispuse de inspectorul judiciar.
    28. În ceea ce priveşte susţinerea autorului excepţiei de neconstituţionalitate potrivit căreia procedura de soluţionare a litigiilor dintre justiţiabili şi magistraţi deschide posibilitatea unor interpretări diametral opuse, creând insecuritate juridică, instanţa de contencios constituţional constată că aceasta nu constituie o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci, cel mult, vizează aspecte care ţin de aplicarea legii în cazul dedus judecăţii instanţei judecătoreşti şi care nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale.
    29. În final, în ceea ce priveşte raportarea la dispoziţiile art. 15 alin. (1) din Legea fundamentală, referitoare la universalitatea drepturilor şi a obligaţiilor, Curtea observă că acestea conferă fiecărei persoane posibilitatea de a beneficia de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi de a-şi asuma obligaţiile prevăzute de acestea. Textul constituţional menţionat instituie un principiu de largă aplicabilitate şi, ca urmare a formulării sale generice, nu poate fi invocat în sine pentru evidenţierea unor eventuale vicii de neconstituţionalitate (a se vedea în acelaşi sens Decizia nr. 33 din 4 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 449 din 28 mai 2020, paragraful 19).
    30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Bădiţă în Dosarul nr. 7.357/2/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi în dosarele nr. 1.641/2/2020 şi nr. 1.671/2/2020 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 44-45^1 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 25 februarie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Ioana Marilena Chiorean


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 59 din 25 februarie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016