Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 59 din 24 februarie 2025 referitoare la modalitatea de aplicare a majorării salariale de 5% prevăzute de art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţia funcţionarilor publici din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 59 din 24 februarie 2025 referitoare la modalitatea de aplicare a majorării salariale de 5% prevăzute de art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţia funcţionarilor publici din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

EMITENT: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 421 din 8 mai 2025

Comenteaza legea

Dosar nr. 2.428/1/2024


┌──────────────┬───────────────────────┐
│              │- vicepreşedintele     │
│Mariana       │Înaltei Curţi de       │
│Constantinescu│Casaţie şi Justiţie -  │
│              │preşedintele           │
│              │completului            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Carmen Elena  │- preşedintele Secţiei │
│Popoiag       │I civile               │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Oana    │- preşedintele Secţiei │
│Surdu         │a II-a civile          │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Elena Diana   │- preşedintele Secţiei │
│Tămagă        │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Andreia Liana │- judecător la Secţia I│
│Constanda     │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Simona Lala   │- judecător la Secţia I│
│Cristescu     │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Lavinia       │- judecător la Secţia I│
│Dascălu       │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Diana Florea  │- judecător la Secţia I│
│Burgazli      │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Liviu Eugen   │- judecător la Secţia I│
│Făget         │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mărioara      │- judecător la Secţia a│
│Isailă        │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mirela        │- judecător la Secţia a│
│Poliţeanu     │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ruxandra      │- judecător la Secţia a│
│Monica Duţă   │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Rodica Zaharia│- judecător la Secţia a│
│              │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Diana Manole  │- judecător la Secţia a│
│              │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Maria Hrudei  │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adriana       │- judecător la Secţia  │
│Florina       │de contencios          │
│Secreţeanu    │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Andreea       │- judecător la Secţia  │
│Marchidan     │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Cristinel     │- judecător la Secţia  │
│Grosu         │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ramona-Maria  │- judecător la Secţia  │
│Gliga         │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
└──────────────┴───────────────────────┘

    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este legal constituit, conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare („Regulamentul“).
    2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă doamna magistrat-asistent Elena-Mădălina Ivănescu, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 36 din Regulament.
    4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Covasna - Secţia civilă, Completul de fond specializat în soluţionarea cauzelor în materia contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 810/119/2024.
    5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părţilor, conform dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, nefiind formulate puncte de vedere asupra chestiunii de drept de către părţi.
    6. De asemenea, referă asupra faptului că au fost transmise de către instanţele naţionale hotărâri judecătoreşti şi opinii teoretice exprimate de judecători în materia ce face obiectul sesizării, iar Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la această problemă de drept.
    7. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
    ÎNALTA CURTE,
    deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:
    I. Titularul şi obiectul sesizării
    8. Prin Încheierea din 18 octombrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 810/119/2024, Tribunalul Covasna - Secţia civilă, Completul de fond specializat în soluţionarea cauzelor în materia contencios administrativ şi fiscal, a dispus, în temeiul dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale („Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024“), sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile prin care să se dea o rezolvare de principiu cu privire la următoarea chestiune de drept:
    Modalitatea de aplicare a majorării salariale de 5% prevăzute de art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţia funcţionarilor publici din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală care având drepturile salariale la nivel maxim pentru funcţia, gradul, treapta şi gradaţia pe care le ocupau înainte de intrarea în vigoare a dispoziţiilor art. XI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 81/2023 privind consolidarea capacităţii instituţionale a Ministerului Finanţelor, exercitarea controlului financiar de specialitate al statului, pentru unele reglementări specifice, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu completările ulterioare (act normativ care nu prevede o majorare, ci o procedură de egalizare a drepturilor salariale), şi care nu au beneficiat de nicio egalizare/majorare, respectiv dacă aceştia mai sunt beneficiari ai acestui drept?
    Modalitatea de aplicare a majorării salariale de 5% prevăzute de art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţia funcţionarilor publici din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală care au drepturile salariale la nivel maxim pentru funcţia, gradul, treapta şi gradaţia pe care le ocupă în raport cu dispoziţiile art. I pct. 1 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri bugetare, cu modificările şi completările ulterioare.

    9. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept la 30 octombrie 2024, cu nr. 2.428/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 24 februarie 2025.

    II. Dispoziţiile legale supuse interpretării
    10. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare („Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023“)
    "ART. I
    (1) Prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2024, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/ indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice potrivit prevederilor legale în vigoare se majorează cu 5% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023. (...)"

    11. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 81/2023 privind consolidarea capacităţii instituţionale a Ministerului Finanţelor, exercitarea controlului financiar de specialitate al statului, pentru unele reglementări specifice, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu completările ulterioare („Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 81/2023“)
    "ART. XI
    (1) Având în vedere prevederile art. 6 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, prin derogare de la prevederile art. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, se elimină inechităţile, discriminările şi/sau discrepanţele de ordin salarial existente la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă în sistemul finanţelor publice ca urmare a punerii în executare a hotărârilor judecătoreşti.
    (2) În înţelesul alin. (1), prin sistemul finanţelor publice se înţelege Ministerul Finanţelor, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi structurile subordonate acesteia şi Autoritatea Vamală Română.
    (3) Metodologia şi criteriile care stau la baza stabilirii drepturilor salariale luând în considerare hotărârile judecătoreşti potrivit prevederilor alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor, pe baza unei analize realizate de către Ministerul Finanţelor împreună cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, structurile subordonate acesteia şi Autoritatea Vamală Română, cu respectarea principiilor şi a sistemului ierarhizării funcţiilor publice, între instituţii publice, potrivit Legii-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare.
    (4) După punerea în aplicare a prevederilor alin. (1) nu se mai plătesc alte categorii de drepturi salariale care nu sunt prevăzute prin acte normative în vigoare."

    12. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri bugetare, aprobată cu completări prin Legea nr. 153/2024, cu completările ulterioare („Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2023“)
    "ART. I
    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1139 din 15 decembrie 2023, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1. La articolul I, după alineatul (5) se introduc două noi alineate, alin. (6) şi (7), cu următorul cuprins: (...)
    "(7) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pentru personalul care a beneficiat de majorarea salariilor de bază prin aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2023 privind consolidarea capacităţii instituţionale a Ministerului Finanţelor, exercitarea controlului financiar de specialitate al statului, pentru unele reglementări specifice, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv aplicarea Legii nr. 371/2023 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact în domeniul sănătăţii, precum şi pentru personalul din sistemul de justiţie pentru care în cursul anului 2023, prin acte administrative ale ordonatorilor de credite, au fost stabilite majorări ale salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare, în anul 2024, începând cu data de 1 ianuarie, nivelul salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare se menţine la nivelul stabilit pentru luna decembrie 2023."
"

    III. Expunerea succintă a proceselor în cadrul cărora s-au invocat chestiunile de drept
    13. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Covasna - Secţia civilă la 10 mai 2024 cu nr. dosar 810/119/2024, reclamanţii AA şi BB, în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov („DGRFP Braşov“), au solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună obligarea pârâtei la: emiterea unor decizii de stabilire a drepturilor salariale, pe numele reclamanţilor, prin care să fie majorat cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară, începând cu 1.01.2024 şi în continuare, având în vedere majorarea/creşterea salarială de 5% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023, conform art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023; recalcularea şi plata tuturor drepturilor salariale reprezentând diferenţa dintre drepturile salariale care să includă majorarea de 5% a salariului de bază, faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023, şi drepturile salariale achitate efectiv, de la 1.01.2024 şi în continuare şi pentru viitor; plata diferenţelor salariale reprezentând diferenţa dintre drepturile acordate efectiv şi cele care s-ar fi cuvenit prin majorarea salarială de 5%, începând cu data de 1.01.2024 şi până la data punerii în plată, actualizate cu indicele de inflaţie, precum şi plata dobânzii legale calculate pe zi, până la data plăţii efective.
    14. În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanţii au susţinut, în esenţă, că, printr-o interpretare în vădită contradicţie cu spiritul legii a dispoziţiilor art. I alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, aceştia au fost privaţi de majorarea/creşterea salarială reglementată prin art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, pârâta considerând în mod eronat că nu se aplică dispoziţiile legale invocate în susţinerea acţiunii, întrucât reclamanţii au beneficiat în anul 2023 de majorarea salarială reglementată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 81/2023, şi nu a emis acte administrative de majorare a drepturilor salariale cu procentul de 5%.
    15. Se apreciază că prevederile art. I alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 nu sunt aplicabile reclamanţilor din acest dosar, întrucât, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 81/2023, reclamanţii au beneficiat de egalizarea salariului de bază la nivel maxim în cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale de funcţii bugetare, stabilit prin raportare la aceleaşi funcţie, grad, gradaţie, vechime în muncă şi în specialitate, aceleaşi condiţii de studii, astfel încât să se includă şi drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive, şi nicidecum de o majorare/creştere salarială. Nu trebuie confundată noţiunea de „majorare salarială“ de 5% la care se referă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 cu noţiunea de „egalizare“ reglementată de dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2023, având în vedere că ipotezele normative sunt diferite.
    16. În drept au fost invocate prevederile art. 6 lit. b) şi c) şi art. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare („Legea-cadru nr. 153/2017“), ale art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, ale art. XI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 81/2023, ale art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 5 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 41 alin. (2) şi ale art. 53 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 41 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    17. DGRFP Braşov a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii, ca netemeinică şi nelegală, invocând prevederile art. I pct. 1 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2023, precum şi faptul că întregul personal din cadrul DGRFP Braşov şi al unităţii subordonate a beneficiat, începând cu 6.10.2023, de majorarea salariilor de bază prin aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2023.
    18. În drept au fost invocate prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 şi ale art. I pct. 1 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2023.
    19. Tribunalul judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

    IV. Motivele reţinute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii
    20. Prin Încheierea de şedinţă din 18 octombrie 2024, instanţa de trimitere a reţinut, prin raportare la dispoziţiile art. 2 alin. (1) şi art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, că, deşi dispoziţiile ordonanţei de urgenţă se completează cu cele ale Codului de procedură civilă, faţă de scopul declarat al legiuitorului avut în vedere la adoptarea actului normativ, precum şi faţă de modalitatea de reglementare, în concepţia Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, singura condiţie de admisibilitate a unei astfel de sesizări, în materia litigiilor privind stabilirea şi/sau plata drepturilor de natură salarială sau de pensie ale personalului plătit din fonduri publice, este ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat asupra chestiunii de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea procesului, iar această chestiune de drept să nici nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. Odată confirmată îndeplinirea acestei condiţii, sesizarea devine obligatorie.
    21. Tribunalul a apreciat că nu se mai impune stabilirea existenţei unei chestiuni de drept reale, veritabile, susceptibile să dea naştere unor interpretări diferite pentru care să fie necesară o rezolvare de principiu, astfel cum a statuat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie că este necesar potrivit dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, iar sesizarea se impune cu titlu imperativ.
    22. Totodată, s-a reţinut că din analiza centralizatoarelor privind hotărârile prealabile şi recursurile în interesul legii pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în materia contenciosului administrativ şi a litigiilor de muncă nu a fost identificată nicio hotărâre privind exact chestiunile de drept care formează obiectul cauzei.

    V. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept
    23. Pârâta, prin reprezentant convenţional, a apreciat că se impune sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu problemele de drept în discuţie.
    24. Părţile nu au formulat puncte de vedere cu privire la modul de dezlegare a problemelor de drept ce formează obiectul sesizării.

    VI. Punctul de vedere al completului care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept
    25. Instanţa de trimitere nu a prezentat punctul său de vedere cu privire la chestiunile de drept ce formează obiectul sesizării.

    VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie
    26. Tribunalul Covasna - Secţia civilă a comunicat Sentinţa civilă nr. 690/2024 din 29 august 2024, pronunţată în Dosarul nr. 952/119/2024 (împotriva căreia nu a fost formulată cale de atac până la data raportului), prin care a fost respinsă acţiunea reclamanţilor având calitatea de funcţionari publici în cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean X („A.P.I.A. - Centrul Judeţean X“).
    27. În motivarea soluţiei sus-menţionate au fost invocate prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, ale art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, ale art. III pct. 3, ale art. V alin. (1) şi ale art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 pentru unele măsuri referitoare la salarizarea personalului din învăţământ şi alte sectoare de activitate bugetară, arătându-se că din analiza coroborată a acestora rezultă că dispoziţiile art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 au caracter special, inclusiv faţă de cele ale art. V alin. (1) din acelaşi act normativ.
    28. Astfel, legiuitorul, prevăzând la art. V alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 categoria reclamanţilor care beneficiază de majorarea de 5% în două tranşe, fără a depăşi salariile în plată ale structurii supraordonate, prevede, totodată, la art. VI din acelaşi act normativ, că reclamanţilor li se aplică majorarea salarială de 5% doar în situaţia excepţională în care, aplicând la 1.01.2024 majorarea de 2,5% la salariul de bază al lunii decembrie 2023, majorarea este totuşi mai mică decât procentul prevăzut de art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, situaţie ce nu s-a regăsit în cazul reclamanţilor din speţă.
    29. Curtea de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi tribunalele Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, Teleorman, Iaşi, Vaslui şi Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal au comunicat puncte de vedere teoretice, nesusţinute de practică judiciară, prin care au apreciat că, în cazul funcţionarilor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală („A.N.A.F.“) care aveau drepturile salariale la nivel maxim pentru funcţia, gradul, treapta şi gradaţia pe care le ocupau înainte de intrarea în vigoare a dispoziţiilor art. XI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 81/2023 (act normativ care nu prevede o majorare, ci o egalizare a drepturilor salariale) şi care nu au beneficiat de nicio egalizare/majorare, nu se aplică majorarea de 5% prevăzută de art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, având în vedere prevederile legale ale art. I pct. 1 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2023.
    30. Potrivit punctului de vedere teoretic, nesusţinut de practică judiciară, comunicat de Tribunalul Ilfov, funcţionarii publici din cadrul A.N.A.F. care aveau drepturi salariale la nivel maxim pentru funcţia, gradul, treapta şi gradaţia pe care le ocupau înainte de intrarea în vigoare a art. XI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 81/2023 şi care nu au beneficiat de nicio egalizare/majorare sunt în continuare beneficiarii majorării de 5% prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023.
    31. Alinierea unor venituri salariale la nivel „maxim în plată“ nu reprezintă o majorare salarială propriu-zisă, ci o punere în executare a obligaţiei oricărui angajator de a respecta unul dintre principiile sistemului de salarizare, respectiv principiul egalităţii, prin asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală.
    32. Celelalte curţi de apel nu au identificat practică judiciară în materie şi nici nu au comunicat opinii teoretice.
    33. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat faptul că, la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problemele de drept ce formează obiectul sesizării.

    VIII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale
    34. Curtea Constituţională a României nu s-a pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. I alin. (1) şi (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 sau ale art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2023, prin care a fost introdus alin. (7) al art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023.

    IX. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
    35. În mecanismele de unificare a practicii judiciare a fost identificată drept relevantă Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 70 din 11 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1275 din 18 decembrie 2024 („Decizia nr. 70 din 11 noiembrie 2024“), prin care, printre altele, au fost admise sesizările formulate de Tribunalul Vâlcea - Secţia a II-a civilă în Dosarul nr. 1.325/90/2024, de Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 2.618/102/2024, de Tribunalul Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă în dosarele nr. 1.766/107/2024, nr. 1.778/107/2024, nr. 1.771/107/2024, nr. 1.772/107/2024, nr. 1.777/107/2024 şi nr. 1.768/107/2024 şi de Tribunalul Mureş - Secţia contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 2.952/102/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, şi s-a stabilit că:
    "În interpretarea şi aplicarea art. III pct. 3 şi art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, cu trimitere la art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, structurile subordonate ale A.P.I.A. şi Inspecţiei Muncii nu beneficiază de dreptul la majorare cu 5% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023 a salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare brute lunare cuvenite de la 1 ianuarie 2024, cu excepţia situaţiei în care din aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 ar rezulta o majorare a salariilor de bază mai mică decât procentul prevăzut la art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, situaţie în care se aplică procentul de 5% la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023."

    X. Raportul asupra chestiunii de drept
    36. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

    XI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    Asupra admisibilităţii sesizării
    37. Sesizarea de faţă a fost formulată pe temeiul dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    38. Domeniul de reglementare al acestui act normativ, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024, rezultă din dispoziţiile art. 1, ordonanţa de urgenţă aplicându-se în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal, precum şi în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/şi cele privind alte prestaţii de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura şi obiectul proceselor, de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze.
    39. Prin acest act normativ s-a instituit o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sens în care art. 2 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă prevede următoarele: „Dacă în cursul judecăţii proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac, verificând şi constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“
    40. Aceste prevederi cu caracter derogatoriu se aplică cu prioritate în raport cu dispoziţiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, ce reprezintă dreptul comun în materie, potrivit principiului specialia generalibus derogant.
    41. În privinţa aspectelor ce nu sunt în mod expres reglementate, continuă să se aplice dreptul comun, art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 statuând în mod explicit că „Dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, (...) precum şi cu celelalte reglementări aplicabile în materie“.
    42. Din cele expuse anterior rezultă că sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, pe temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii de admisibilitate:
    - existenţa unei cauze dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura şi obiectul proceselor, de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze;
    – cauza să fie în curs de judecată, în primă instanţă sau în calea de atac;
    – existenţa unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei;
    – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

    43. Prima condiţie este îndeplinită, întrucât cauza în care s-a formulat sesizarea de faţă are ca obiect drepturi salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, încadrându-se în domeniul de aplicare al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    44. Este întrunită şi cea de-a doua cerinţă de admisibilitate, întrucât cauza se află pe rolul Tribunalului Covasna, iar această instanţă este învestită cu soluţionarea cauzei în primă instanţă.
    45. Celelalte condiţii de admisibilitate decurg din existenţa unei chestiuni de drept, în sensul că impun legătura acesteia cu soluţionarea cauzei pendinte pe rolul instanţei de trimitere, respectiv absenţa unei dezlegări a acesteia într-un mecanism de unificare jurisprudenţială ori a unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare care să aibă ca obiect aceeaşi chestiune de drept.
    46. Aşadar, pentru ca aceste condiţii de admisibilitate să fie întrunite, este necesară existenţa unei chestiuni de drept.
    47. În legătură cu acest din urmă aspect se observă că art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 coincide în conţinut cu art. 519 din Codul de procedură civilă, astfel încât nu instituie vreo derogare de la dreptul comun.
    48. Prin urmare, văzând şi norma de trimitere la prevederile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, din cuprinsul art. 4 al ordonanţei de urgenţă (citat la paragraful 41 din prezenta decizie) se constată că şi în cazul mecanismului instituit în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 este pe deplin operantă noţiunea autonomă de „chestiune de drept“, prevăzută de Codul de procedură civilă şi a cărei semnificaţie a fost conturată în jurisprudenţa constantă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie referitoare la procedura prevăzută de dispoziţiile art. 519 şi 520 din Codul de procedură civilă.
    49. Astfel, chestiunea de drept supusă dezlegării trebuie să fie veritabilă, în sensul ca întrebarea adresată instanţei supreme să vizeze o problemă de drept reală, care să privească interpretarea diferită sau contradictorie a unui text de lege, a unei reguli cutumiare neclare, incomplete sau, după caz, incerte ori incidenţa unor principii generale ale dreptului al căror conţinut sau a căror sferă de acţiune sunt discutabile.
    50. Mai mult decât atât, expunerea de motive din preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 evocă nevoia clarificării, încă dintr-o fază incipientă (cea a judecării cauzelor în fond), a unor „chestiuni dificile de drept“, ceea ce consolidează concluzia necesităţii existenţei unei chestiuni de drept veritabile, a cărei lămurire reclamă intervenţia instanţei supreme, în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept şi al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securităţii raporturilor deduse judecăţii.
    51. În consecinţă, nu orice chestiune dedusă judecăţii instanţei de trimitere poate face obiect al unei sesizări formulate în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, iar completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac are obligaţia, prevăzută în mod expres la art. 2 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă, de a verifica şi constata dacă sunt întrunite toate condiţiile de admisibilitate pentru sesizarea Înaltei Curţi, preocupându-se, în acest context, de stabilirea existenţei unei chestiuni de drept veritabile.
    52. În acest context trebuie integrată şi statuarea anterioară a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în mecanismele de unificare a practicii judiciare, asupra unor chestiuni de drept asemănătoare, dezlegări ce permit identificarea unui răspuns adecvat şi problemei de drept ce face obiectul unei alte sesizări.
    53. Chiar dacă nu a fost dezlegată o chestiune de drept identică celei ce face obiectul sesizării de faţă - caz în care ar fi fost întrunită cerinţa de admisibilitate distinctă, ce se referă tocmai la acest aspect -, existenţa unor dezlegări anterioare are relevanţă pentru condiţia de admisibilitate a existenţei unei chestiuni de drept (a cărei trăsătură definitorie este caracterul său veritabil, potrivit celor deja expuse).
    54. În contextul celor arătate anterior, sesizarea formulată de către Tribunalul Covasna nu vizează o chestiune de drept veritabilă.
    55. Întrebarea adresată Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se referă, în esenţă, la aplicarea art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, ce prevede majorarea cu 5% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023 a salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare brute lunare cuvenite de la 1 ianuarie 2024, în situaţia anumitor funcţionari publici din cadrul A.N.A.F., anume cei care nu se află în situaţia de excepţie prevăzută de art. I alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023.
    56. Or, cu privire la aplicarea majorării salariale prevăzute de art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 în cazul funcţionarilor publici din alte agenţii naţionale ori organe de specialitate ale administraţiei publice, s-a pronunţat deja Decizia nr. 70 din 11 noiembrie 2024 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1275 din 18 decembrie 2024.
    57. Prin această decizie, soluţionându-se sesizări conexe, s-a statuat că, „În interpretarea şi aplicarea art. III pct. 3 şi art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, cu trimitere la art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, structurile subordonate ale A.P.I.A. şi Inspecţiei Muncii nu beneficiază de dreptul la majorare cu 5% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023 a salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare brute lunare cuvenite de la 1 ianuarie 2024, cu excepţia situaţiei în care din aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 ar rezulta o majorare a salariilor de bază mai mică decât procentul prevăzut la art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, situaţie în care se aplică procentul de 5% la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023“.
    58. În considerentele Deciziei nr. 70 din 11 noiembrie 2024 s-a arătat că sesizările conexe vizează problema posibilităţii recunoaşterii dreptului la majorarea cu 5% a salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare lunare, începând cu 1 ianuarie 2024, majorare prevăzută prin art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, în ceea ce îi priveşte pe funcţionarii publici din structurile judeţene ale A.P.I.A. sau Inspecţiei Muncii (paragraful 244 din decizie).
    59. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a mai arătat că, în ceea ce priveşte aceste categorii de personal plătit din fonduri publice, sunt incidente prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, act normativ adoptat la scurt timp ulterior Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 şi care păstrează aceeaşi linie de legiferare din actul normativ iniţial, la care de altfel îşi raportează propriile reglementări, potrivit expunerii sale de motive (paragraful 245).
    60. Se cuvin a fi menţionate, de asemenea, următoarele considerente relevante din cuprinsul Deciziei nr. 70 din 11 noiembrie 2024 anterior evocate:
    "246. În esenţă, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 acordă o serie de majorări la salariile de bază pentru anumite categorii de personal plătit din fonduri publice, majorări acordate fie în mod explicit prin stabilirea unor procente determinate în limita cărora urmează să crească nivelul salariilor de bază (ca în cazul reglementării cuprinse în art. II şi art. III pct. 1 din ordonanţa de urgenţă sus-menţionată), fie în mod implicit, prin operarea de modificări în anexele Legii-cadru nr. 153/2017 şi reîncadrarea funcţiei publice teritoriale la funcţia publică de stat în cazul structurilor teritoriale ale mai multor autorităţi publice centrale (ca în cazul art. III pct. 3 şi 4 din ordonanţa de urgenţă sus-menţionată) ori, de asemenea, prin stabilirea salariilor aferente lunii ianuarie 2024 la nivelul celor prevăzute pentru Secretariatul General al Guvernului, pentru alte categorii de salariaţi (cazul art. IV din ordonanţa de urgenţă sus-menţionată). (...)
248. În sfârşit, cu titlu general aplicabil şi comun tuturor cazurilor de majorare pe care le instituie Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, art. VI din acelaşi act normativ stabileşte - menţinând aceeaşi voinţă în legiferare ca aceea avută în vedere la edictarea art. I alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 - că «Personalul bugetar care beneficiază de majorările prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă nu intră sub incidenţa prevederilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 (...), cu excepţia situaţiei în care din aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă rezultă o majorare a salariilor de bază mai mică decât procentul prevăzut la art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, situaţie în care se aplică procentul de 5% la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023"

    61. Aşadar, prin Decizia nr. 70 din 11 noiembrie 2024 s-a dezlegat că, în privinţa funcţionarilor publici din cadrul unor autorităţi publice, este aplicabilă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, ce prevede majorări ale salariilor de bază, inclusiv în cazul celor vizaţi de art. III pct. 3 şi 4 din ordonanţa de urgenţă sus-menţionată, pentru care va avea loc, prin modificări operate în anexele Legii-cadru nr. 153/2017, reîncadrarea funcţiei publice teritoriale la funcţia publică de stat în cazul structurilor teritoriale ale mai multor autorităţi publice centrale.
    62. Potrivit Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru aceste categorii de beneficiari nu sunt aplicabile, ca regulă, prevederile art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, astfel cum se arată în art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, în care se indică, totodată, ipoteza de excepţie de la această regulă.
    63. Or, trebuie constatat că funcţionarii publici din cadrul A.N.A.F., la care se referă prezenta sesizare adresată de către Tribunalul Covasna, se află în aceeaşi situaţie cu funcţionarii publici din structurile judeţene ale A.P.I.A. sau Inspecţiei Muncii, vizaţi de Decizia nr. 70 din 11 noiembrie 2024 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, întrucât se încadrează în enumerarea limitativă a beneficiarilor din art. III pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023.
    64. În condiţiile în care prin Decizia nr. 70 din 11 noiembrie 2024 s-a statuat asupra aplicării majorării salariale prevăzute de art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, dezlegarea din acea decizie şi considerentele pe care se sprijină sunt aplicabile mutatis mutandis şi în privinţa categoriilor de funcţionari publici din sesizarea de faţă.
    65. Prin urmare, revine instanţei de trimitere sarcina de a aplica în mod corespunzător Decizia nr. 70 din 11 noiembrie 2024 în circumstanţele particulare ale cauzei, demers ce relevă absenţa unei chestiuni de drept veritabile în sesizarea de faţă, care să impună o dezlegare din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    66. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,

    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Covasna - Secţia civilă în Dosarul nr. 810/119/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:
    Modalitatea de aplicare a majorării salariale de 5% prevăzute de art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţia funcţionarilor publici din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală care având drepturile salariale la nivel maxim pentru funcţia, gradul, treapta şi gradaţia pe care le ocupau înainte de intrarea în vigoare a dispoziţiilor art. XI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 81/2023 privind consolidarea capacităţii instituţionale a Ministerului Finanţelor, exercitarea controlului financiar de specialitate al statului, pentru unele reglementări specifice, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu completările ulterioare (act normativ care nu prevede o majorare, ci o procedură de egalizare a drepturilor salariale), şi care nu au beneficiat de nicio egalizare/majorare, respectiv dacă aceştia mai sunt beneficiari ai acestui drept?
    Modalitatea de aplicare a majorării salariale de 5% prevăzute de art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţia funcţionarilor publici din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală care au drepturile salariale la nivel maxim pentru funcţia, gradul, treapta şi gradaţia pe care le ocupă în raport cu dispoziţiile art. I pct. 1 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri bugetare, cu modificările şi completările ulterioare.
    Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 februarie 2025.

                    VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
                    MARIANA CONSTANTINESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Elena-Mădălina Ivănescu

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 59 din 24 februarie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"