Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- │
│Benke Károly │magistrat-asistent-şef│
│ │delegat │
└───────────────┴──────────────────────┘
1. Pe rol se află soluţionarea sesizării de neconstituţionalitate a Hotărârii Senatului nr. 1/2022 privind validarea unui membru interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, sesizare formulată de Grupul parlamentar al Partidului Uniunea Salvaţi România din Senat. 2. Sesizarea de neconstituţionalitate a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 696 din 19 ianuarie 2022 şi constituie obiectul Dosarului nr. 158L/2/2022. 3. În motivarea sesizării de neconstituţionalitate se arată că, în urma pensionării doamnei Mariana Ghena, membru judecător al Consiliului Superior al Magistraturii (denumit în continuare CSM), ales dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Plenul CSM urma să constate vacantarea unui loc de membru ales în şedinţa sa din 11 ianuarie 2022. La această dată nu s-a putut asigura cvorumul de şedinţă, iar, ulterior, preşedintele interimar al CSM, sub semnătura sa şi a vicepreşedintelui, a trimis către Senat o solicitare de validare a noului membru ales, în condiţiile în care această solicitare nu a fost, în prealabil, supusă discuţiei, dezbaterii şi votului Plenului CSM. În consecinţă, Senatul, în şedinţa sa din 17 ianuarie 2022, l-a validat pe domnul Marian Budă ca membru interimar al CSM. Se menţionează că la alegerile organizate pentru dobândirea calităţii de membru al CSM desfăşurate la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în anul 2016 domnul Marian Budă s-a clasat pe locul al treilea cu 38 de voturi, în urma doamnelor judecător Simona Marcu (60 de voturi) şi Mariana Ghena (52 de voturi), care au şi fost numite membri ai CSM în anul 2016. 4. Se apreciază că, raportat la situaţia prezentată, prin prisma art. 1 alin. (5) din Constituţie, Curtea este competentă să exercite controlul de constituţionalitate a hotărârii Senatului de validare a unui membru interimar al CSM, pentru că au fost încălcate prevederile art. 3, 24 şi 35 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. 5. În dezvoltarea acestor motive se arată că solicitarea transmisă Senatului, sub semnătura preşedintelui şi a vicepreşedintelui CSM, echivalează cu lista transmisă de către CSM, care cuprinde numele judecătorului ce urma a fi validat. Or, această listă se alcătuieşte de Plenul CSM, prin adoptarea unei decizii în acest sens. Nu există echivalenţă între preşedintele interimar al CSM şi CSM, care ia hotărârile în plen. Astfel, Senatul, cu încălcarea textelor legale antereferite, şi-a însuşit propunerea preşedintelui şi vicepreşedintelui CSM, propunere care nu avea acordul Plenului CSM. Se subliniază că blocajul existent la nivelul CSM vine în urma răspunsului a şapte judecători şi procurori la acţiunea de înlocuire a judecătorului care s-a pensionat în timpul mandatului. Or, soluţia legală în acest caz nu este aceea ca validarea membrului interimar să se realizeze la solicitarea preşedintelui interimar al CSM, ci la solicitarea Plenului CSM. 6. Totodată, se apreciază că actualul mandat al preşedintelui CSM încalcă art. 133 alin. (3) din Constituţie cu privire la durata şi la interdicţia reînnoirii mandatului de preşedinte al CSM. Se realizează o prezentare a art. 24 alin. (2) şi (6) şi a art. 57 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 317/2004 şi se trage concluzia că noţiunea de „preşedinte interimar“ este nelegală şi neregulamentară, neputându-se extinde câmpul de aplicare a unei norme speciale şi la alte situaţii pe care legiuitorul nu le-a avut în vedere. Legea nu prevede posibilitatea unui mandat interimar al preşedintelui, în lipsa unui preşedinte. Se menţionează că procedura interimatului privind calitatea de membru al CSM nu poate fi extinsă şi în privinţa preşedintelui. Stabilindu-se un interimat pentru funcţia de preşedinte, se ajunge la situaţia în care mandatul de preşedinte al CSM este prelungit peste durata de un an prevăzută de art. 133 alin. (3) din Constituţie. 7. Se arată că în privinţa funcţiei de preşedinte al CSM nu poate fi aplicată instituţia interimatului sau a delegării, având în vedere existenţa unei reglementări legale explicite şi în condiţiile în care legea prevede procedura de urmat în ipoteza vacantării funcţiei de preşedinte al CSM. Se apreciază că art. 24 alin. (5) din Legea nr. 317/2004 stabileşte că vicepreşedintele CSM este cel care exercită atribuţiile preşedintelui, indiferent dacă funcţia de preşedinte este sau nu ocupată. Aşadar, art. 24 alin. (5) din Legea nr. 317/2004 trebuie interpretat larg, şi nu restrictiv, doar la situaţia în care funcţia de preşedinte al CSM este ocupată. Totuşi, în cauză, Plenul CSM a ales o interpretare restrictivă a textului şi a apreciat, în considerarea principiului continuităţii şi stabilităţii instituţionale, că atunci când funcţia de preşedinte al CSM nu este ocupată devine aplicabilă instituţia interimatului funcţiei. În acest context se menţionează că procedura interimatului este incompatibilă cu ipoteza la care a fost aplicată, principiul continuităţii şi stabilităţii instituţionale intrând în contradicţie cu regula limitării temporale a mandatului preşedintelui CSM şi cu interdicţia reînnoirii acestuia. Se apreciază că mecanismul interimatului funcţiei de preşedinte al CSM nu este prevăzut de lege şi că ipoteza vacanţei funcţiei de preşedinte al CSM cunoaşte o reglementare specială şi expresă care exclude ideea de interimat. În final se subliniază faptul că un asemenea precedent de interpretare poate duce la situaţia în care dacă Plenul CSM, din diverse motive, nu doreşte organizarea unor alegeri pentru „noul“ CSM, noţiunea de „preşedinte interimar“ s-ar extinde dincolo de durata constituţională a mandatului. 8. În conformitate cu dispoziţiile art. 27 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sesizarea a fost comunicată preşedintelui Senatului pentru a comunica punctul de vedere al Biroului permanent al Senatului. 9. Preşedintele Senatului a comunicat punctul de vedere al Biroului permanent al Senatului, prin care se solicită respingerea sesizării de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, se arată că atribuţia Senatului de a valida un membru interimar al CSM a fost reglementată la nivel constituţional şi detaliată în cuprinsul Legii nr. 317/2004 şi în Regulamentul Senatului sub aspect procedural, iar exercitarea acestei atribuţii nu a fost condiţionată de existenţa unei sesizări prealabile din partea CSM şi nici de o decizie a Plenului CSM sau de procedura distinctă de constatare a vacantării unui loc în Plenul CSM. 10. Există situaţii expres reglementate în care legiuitorul constituant a condiţionat exercitarea unei atribuţii - chiar de natură constituţională - de o anumită propunere/sesizare a altei autorităţi/instituţii. Este cazul reglementat prin dispoziţiile art. 91 alin. (2) din Constituţie, care prevăd atribuţia Preşedintelui României de a acredita şi rechema reprezentanţii diplomatici ai României şi de a aproba înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice, atribuţie constituţională care nu poate fi exercitată decât la propunerea Guvernului. Senatul nu putea să invoce necunoaşterea efectelor actului juridic reprezentat de Decretul Preşedintelui României nr. 2 din 3 ianuarie 2022 privind eliberarea din funcţie a doamnei judecător Mariana Ghena prin pensionare, ţinând seama că acesta a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 3 ianuarie 2022. De la data publicării în Monitorul Oficial al României a decretului de eliberare din funcţie, doamna judecător Mariana Ghena a fost eliberată din funcţia de judecător, acesteia i-a încetat totodată calitatea de membru al CSM, iar locul său în cadrul Plenului CSM s-a vacantat de drept. Vacantarea locului unui membru al CSM anterior expirării mandatului activează, pe de o parte, procedura alegerii unui nou membru în condiţiile art. 57 din Legea nr. 317/2004, iar, pe de altă parte, până la alegerea unui nou membru, legiuitorul a prevăzut posibilitatea desemnării unui membru interimar. Interimatul răspunde unei necesităţi reale şi obiective în cazul de faţă, aceea de a asigura justa reprezentare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în cadrul CSM, aceasta fiind o premisă necesară pentru buna funcţionare a CSM, ca autoritate de rang constituţional cu rol de garant al independenţei justiţiei. 11. Prin urmare, în virtutea principiului cooperării loiale, cu 85 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă şi 10 abţineri, Senatul a votat, în cadrul unei sesiuni extraordinare convocate în acest scop la data de 17 ianuarie 2022, validarea domnului judecător Marian Budă în calitate de membru interimar al CSM, ca urmare a încetării calităţii de membru al CSM, prin pensionare, a doamnei judecător Mariana Ghena. 12. Sub aspectul verificării condiţiilor de legalitate necesare validării, Senatul a avut în vedere că: (i) adresa transmisă Senatului în vederea validării membrului interimar a fost semnată şi de vicepreşedintele CSM, domnul procuror Nicolae-Andrei Solomon, ales în această funcţie prin Hotărârea Plenului CSM nr. 211/2021 şi care, potrivit art. 24 alin. (5) din Legea nr. 317/2004, în calitate de vicepreşedinte, poate exercita atribuţia de reprezentare a CSM; (ii) domnul judecător Marian Budă s-a clasat al treilea la alegerile desfăşurate în anul 2016 pentru desemnarea reprezentanţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în cadrul CSM (după primii doi candidaţi aleşi ca membri ai CSM) şi îndeplineşte condiţiile legale pentru a fi validat ca membru interimar, potrivit art. 57 alin. (2) din Legea nr. 317/2004; (iii) Plenul CSM a verificat şi a constatat legalitatea alegerilor membrilor CSM din 2016, inclusiv clasamentul după numărul de voturi, prin Hotărârea Plenului CSM nr. 1.445/2016, nefiind posibilă întocmirea unei noi liste şi a unui nou clasament de actualul Plen al CSM, în funcţie la data vacantării locului de membru; (iv) lista finală cuprinzând magistraţii aleşi la alegerile din 2016 a fost stabilită de Plenul CSM prin Hotărârea nr. 1.445/2016, iar această hotărâre a fost avută în vedere de Senat atât la validarea membrilor CSM aleşi în 2016, cât şi în data de 17 ianuarie 2022, cu prilejul validării unui membru interimar; (v) votul Plenului Senatului a fost dat cu respectarea Regulamentului Senatului pentru o procedură de validare a unui membru al CSM. 13. Deşi legislaţia primară prevede fără echivoc cum se asigură interimatul în cazul încetării calităţii de membru al CSM înainte de expirarea mandatului, nu există dispoziţii legale referitoare la vreo procedură administrativă ce ar trebui derulată la nivelul CSM pentru sesizarea Senatului în vederea validării membrului interimar. Nici Regulamentul Senatului nu conţine dispoziţii care să prevadă sesizarea acestei Camere cu solicitarea de validare a membrilor interimari ai CSM. 14. Cât priveşte atribuţiile Plenului CSM, acestea sunt reglementate prin art. 35-39 din Legea nr. 317/2004 şi nu cuprind o prevedere care să vizeze sesizarea de către plen a Senatului în situaţia menţionată. 15. Potrivit arhivei de corespondenţă instituţională dintre Senat şi CSM, în toate situaţiile similare anterioare, sesizarea Senatului în vederea validării membrului interimar s-a realizat la nivel de conducere a CSM, neexistând nicio hotărâre a Plenului CSM prin care să se fi realizat un astfel de demers. 16. Prin urmare, în lipsa unei dispoziţii normative care să impună sesizarea Senatului de către Plenul CSM, criticile formulate sunt neîntemeiate, solicitarea de validare a domnului judecător Marian Budă, în calitate de membru interimar al CSM, ca simplă operaţiune administrativă, fiind formulată de conducerea acestuia. Astfel, în condiţiile în care nu există nicio dispoziţie constituţională sau la nivelul legislaţiei infraconstituţionale care să prevadă că sesizarea Senatului în vederea validării membrului interimar al CSM se realizează de plenul acestuia sau într-o anumită modalitate ori formă specifică, Senatul era în drept să îşi exercite atribuţia constituţională de validare a unui membru interimar al CSM. 17. Cu privire la critica privind încălcarea dispoziţiilor art. 133 alin. (3) din Constituţie generată de nelegalitatea mandatului actualului preşedinte al CSM, se arată că aceasta este inadmisibilă, în condiţiile în care obiectul acesteia îl constituie Hotărârea Senatului nr. 1/2022, iar nu Hotărârea Plenului CSM nr. 211/2021, care, de altfel, nici nu poate constitui obiectul contenciosului constituţional. Se solicită, în realitate, un control al Curţii Constituţionale cu privire la Hotărârea Plenului CSM nr. 211/2021, referitor la dispoziţiile art. I, prin care s-a decis ca funcţia de preşedinte să fie exercitată ad interim. Or, Curtea Constituţională are competenţa de verificare a constituţionalităţii hotărârilor Senatului, iar nu a hotărârilor Plenului CSM. Dată fiind natura Hotărârii Plenului CSM nr. 211/2021, ca act administrativ, se bucură de prezumţia de legalitate, iar împotriva acesteia poate fi formulată numai o acţiune în contencios administrativ, revenind instanţei judecătoreşti competenţa de a analiza legalitatea şi temeinicia sa. În consecinţă, se apreciază că, sub acest aspect, sesizarea este inadmisibilă. 18. La termenul de judecată fixat pentru data de 9 februarie 2022, Curtea a dispus amânarea începerii deliberărilor asupra cauzei pentru data de 16 februarie 2022, când a pronunţat prezenta decizie. CURTEA, examinând sesizarea de neconstituţionalitate, punctul de vedere al Biroului permanent al Senatului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 19. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. l) din Constituţie şi ale art. 1, 10 şi 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, să soluţioneze sesizarea de neconstituţionalitate. 20. Obiectul controlului de constituţionalitate îl constituie Hotărârea Senatului nr. 1/2022 privind validarea unui membru interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 17 ianuarie 2022, potrivit căreia: "ARTICOL UNIC Senatul îl validează în calitate de membru interimar al Consiliului Superior al Magistraturii pe domnul judecător Marian Budă, ca urmare a încetării calităţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, prin pensionare, a doamnei judecător Mariana Ghena, până la alegerea unui nou membru." 21. Autorul sesizării invocă, în susţinerea acesteia, prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării legii şi ale art. 133 alin. (3) privind mandatul preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Totodată, sunt invocate prevederile art. 3, 24 şi 35 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012. 22. Examinând sesizarea de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 146 lit. l) din Constituţie coroborat cu art. 27 din Legea nr. 47/1992, atât sub aspectul obiectului, fiind vorba lato sensu de o hotărâre adoptată de plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului, cât şi sub cel al titularului dreptului de sesizare, aceasta fiind formulată de Grupul parlamentar al Partidului Uniunea Salvaţi România din Senat, sub semnătura liderului respectivului grup parlamentar. 23. Referitor la obiectul hotărârilor Parlamentului care pot fi supuse controlului de constituţionalitate întemeiat pe art. 146 lit. l) din Constituţie coroborat cu art. 27 din Legea nr. 47/1992, Curtea, în jurisprudenţa sa, a analizat şi alte condiţii de admisibilitate a sesizării, care nu sunt explicit prevăzute de lege, dar care au fost create pe cale jurisprudenţială (Decizia nr. 65 din 23 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 11 aprilie 2019, paragrafele 24-27). Astfel, o condiţie de admisibilitate a sesizărilor privind neconstituţionalitatea hotărârilor Parlamentului o reprezintă relevanţa constituţională a obiectului acestor hotărâri. Curtea a constatat că pot fi supuse controlului de constituţionalitate numai hotărârile Parlamentului care afectează valori, reguli şi principii constituţionale sau, după caz, organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor de rang constituţional (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 53 şi 54 din 25 ianuarie 2011, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011, Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 4 mai 2012, Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 3 octombrie 2012). Prin Decizia nr. 251 din 30 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 21 mai 2014, paragraful 15, Curtea a stabilit că textul art. 27 din Legea nr. 47/1992 nu instituie vreo diferenţiere între hotărârile care pot fi supuse controlului Curţii Constituţionale sub aspectul domeniului în care au fost adoptate sau sub cel al caracterului normativ sau individual, ceea ce înseamnă că toate aceste hotărâri sunt susceptibile a fi supuse controlului de constituţionalitate - ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus. În consecinţă, sesizările de neconstituţionalitate care vizează asemenea hotărâri sunt de plano admisibile. Mai mult, controlul actelor individuale ale Parlamentului este atât o chestiune care ţine de statul de drept, cât şi una care ţine de drepturile omului. Ceea ce este important este faptul că procedura, nu neapărat fondul deciziei (de exemplu, ce persoană este numită pentru a ocupa o anumită funcţie), trebuie să poată fi controlabilă în cadrul procedurii judiciare [a se vedea, în acest sens, Avizul Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) nr. 685/2012, adoptat la cea de-a 93-a sa Sesiune plenară (Veneţia, 14-15 decembrie 2012), pct. 21-23, precum şi Decizia nr. 847 din 18 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.302 din 29 decembrie 2020, paragrafele 24-26]. 24. În cauza de faţă, hotărârea criticată are caracter individual şi vizează validarea unui membru interimar al CSM, instituţie de rang constituţional, astfel că această condiţie de admisibilitate este îndeplinită. 25. Curtea a mai stabilit că, pentru a fi admisibilă sesizarea de neconstituţionalitate întemeiată pe art. 146 lit. l) din Constituţie coroborat cu art. 27 din Legea nr. 47/1992, norma de referinţă trebuie să fie de rang constituţional, pentru a se putea analiza dacă există vreo contradicţie între hotărârile menţionate la art. 27 din Legea nr. 47/1992, pe de o parte, şi exigenţele procedurale şi substanţiale impuse prin Constituţie, pe de altă parte. Aşadar, criticile formulate trebuie să aibă o evidentă relevanţă constituţională, şi nu una legală ori regulamentară. Prin urmare, toate hotărârile plenului Camerei Deputaţilor, ale plenului Senatului şi ale plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului pot fi supuse controlului de constituţionalitate, dacă în susţinerea criticii de neconstituţionalitate sunt invocate dispoziţii cuprinse în Constituţie. Invocarea acestor dispoziţii nu trebuie să fie formală, ci efectivă (Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012, precitate, Decizia nr. 628 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie 2015, paragraful 15, sau Decizia nr. 847 din 18 noiembrie 2020, precitată, paragraful 27). 26. În cauză, criticile formulate sunt raportate la texte constituţionale cu caracter generic [art. 1 alin. (5) - principiul respectării Constituţiei şi a legilor] sau specific [art. 133 alin. (3) - durata mandatului preşedintelui CSM], ambele coroborate cu texte de natură legală. Primul text constituţional este invocat în sensul susţinerii unei critici indirecte în privinţa Hotărârii Senatului nr. 1/2022, considerându-se că propunerea de validare a unui membru al CSM a fost transmisă Senatului cu încălcarea dispoziţiilor procedurale aplicabile la nivelul CSM, iar al doilea text constituţional este invocat ca un argument suplimentar pentru susţinerea criticii precedente pe motiv că cererea de validare a fost transmisă de preşedintele interimar al CSM, care a fost numit în această funcţie (inexistentă în lege, în opinia autorului sesizării) cu încălcarea prevederilor art. 24 din Legea nr. 317/2004. 27. Cu privire la prima critică de neconstituţionalitate formulată, Curtea observă că în anul 2016 au avut loc alegerile pentru funcţiile de membru al CSM, iar prin Hotărârea Plenului CSM nr. 1.445/2016 s-a constatat legalitatea procedurilor de alegere a membrilor CSM (art. 1), s-a aprobat lista separată, pentru fiecare dintre categoriile de instanţe şi parchete, cu indicarea în ordine descrescătoare a numărului de voturi obţinute de fiecare candidat în adunările generale (art. 2 raportat la anexa nr. 1), s-au declarat membrii aleşi ai CSM potrivit anexei nr. 2 (art. 3) şi s-a decis transmiterea listei judecătorilor şi procurorilor aleşi către Biroul permanent al Senatului (art. 6). Conform anexei nr. 1 pct. I - Judecători lit. A) - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la hotărârea antereferită, numărul de voturi obţinute la nivelul acestei instanţe în cadrul alegerilor generale a fost următorul: 1) Marcu Simona Camelia (60 voturi); 2) Ghena Mariana (52 voturi); 3) Budă Marian (38 voturi) şi 4) Trestianu Viorica (36 voturi). Prin Hotărârea Senatului nr. 168 din 27 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.057 din 28 decembrie 2016, Senatul a validat magistraţii aleşi membri ai CSM. Potrivit anexei (poziţiile nr. 1 şi 2) la hotărârea menţionată, din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe cele două locuri alocate acesteia prin lege, au fost validate doamnele judecător Marcu Simona Camelia şi Ghena Mariana. 28. Prin Decretul preşedintelui României nr. 2/2022, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 3 ianuarie 2022, doamna Mariana Ghena, membru ales al CSM, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a fost eliberată din funcţie ca urmare a pensionării. Prin Hotărârea Plenului CSM nr. 211/2021 s-a stabilit că „funcţia de preşedinte (al CSM - s.n.) se exercită ad interim, până la alegerea unui nou preşedinte, dacă până la data de 6 ianuarie 2022, inclusiv, nu se alege un nou preşedinte“ (art. 1). Întrucât până la data menţionată nu sa ales un preşedinte al CSM, domnul Mihai-Bogdan Mateescu, ales preşedinte pentru perioada 7 ianuarie 2021-6 ianuarie 2022, prin Hotărârea nr. 225 din 3 decembrie 2020, exercită ad interim funcţia de preşedinte. Prin aceeaşi hotărâre, domnul Nicolae-Andrei Solomon a fost ales în funcţia de vicepreşedinte al CSM (art. 2). 29. În acest context, prin Adresa nr. 4/744 din 13 ianuarie 2022, semnată de preşedintele ad interim şi de vicepreşedintele CSM, Senatul este rugat să dispună măsurile necesare pentru validarea domnului judecător Marian Budă, din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în calitate de membru interimar, ca urmare a încetării calităţii de membru al CSM a doamnei judecător Mariana Ghena, prin pensionare. Comisa juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări din cadrul Senatului, prin Raportul nr. XIX/173 din 17 ianuarie 2022, propune Plenului Senatului să îl valideze pe domnul judecător Marian Budă ca membru interimar al CSM. Prin Hotărârea Senatului nr. 1/2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 17 ianuarie 2022, Senatul l-a validat pe domnul Marian Budă ca membru interimar al CSM. 30. Cu privire la susţinerea că propunerea de validare a unui membru al CSM a fost transmisă Senatului cu încălcarea dispoziţiilor procedurale aplicabile la nivelul CSM, Curtea constată că aceasta nu pune în discuţie constituţionalitatea Hotărârii Senatului nr. 1/2022, ci aduce în faţa Curţii Constituţionale o problemă ce ţine de exercitarea/modul de exercitare a competenţei înaintării cererii de validare a unui membru interimar al CSM în sensul că fie se înaintează de preşedintele CSM, fie de vicepreşedintele CSM în lipsa preşedintelui, fie de preşedintele CSM ca urmare a unei hotărâri a Plenului CSM, fie de vicepreşedintele CSM, în lipsa preşedintelui, ca urmare a unei hotărâri a Plenului CSM. Cu alte cuvinte, autorul sesizării nu este interesat de modul în care a acţionat Senatul (respectarea procedurii de dezbatere a cererii/a cvorumului/a majorităţii de vot ori respectarea cerinţelor de fond necesare adoptării hotărârii), ci de modul în care CSM a realizat operaţiunea administrativă de înaintare a adresei respective. Or, acest aspect ţine de modul de funcţionare a CSM, şi nu vizează constituţionalitatea hotărârii cu caracter individual adoptate în cauză. Ceea ce este important pentru asigurarea unei colaborări loiale între cele două autorităţi publice de rang constituţional este ca o asemenea comunicare să existe. De altfel, în jurisprudenţa sa, Curtea a subliniat importanţa, pentru buna funcţionare a statului de drept, a colaborării dintre puterile statului, care ar trebui să se manifeste în spiritul normelor de loialitate constituţională, comportamentul loial constituind o garanţie a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat (Decizia nr. 972 din 21 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2012). Curtea a mai statuat că, sub aspectul colaborării loiale între instituţiile/autorităţile statului, „o primă semnificaţie a conceptului de stat de drept o constituie respectarea normelor de drept pozitiv, aflate în vigoare într-o anumită perioadă temporală, care reglementează în mod expres sau implicit competenţe, prerogative, atribuţii, obligaţii sau îndatoriri ale instituţiilor/autorităţilor statului. [... ] loialitatea instituţiilor/autorităţilor statului trebuie manifestată întotdeauna faţă de principii şi valori constituţionale, în vreme ce relaţiile interinstituţionale trebuie guvernate de dialog, de echilibru şi de respect reciproc“ (Decizia nr. 611 din 3 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 7 noiembrie 2017, paragrafele 106 şi 112). Totodată, semnificaţia loialităţii constituţionale nu se reduce la aspecte punctuale şi/sau particulare, privite exclusiv din perspectiva uneia dintre autorităţile aflate în raporturi constituţionale ce impun cooperarea loială, ci la o analiză coerentă şi exhaustivă asupra raporturilor de drept constituţional existente între autorităţile publice (Decizia nr. 240 din 3 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 12 iunie 2020, paragrafele 83 şi 90). 31. Mai mult, Curtea reţine că şi temeiurile de drept invocate raportat la desfăşurarea procedurii din faţa CSM sunt indicate eronat, autorul cererii încercând să acrediteze faptul că în procedura de validare a unui membru interimar [art. 57 alin. (2) din Legea nr. 317/2004] sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la procedura de validare a listei cuprinzând magistraţii aleşi ca membri ai CSM [art. 18 alin. (1)], potrivit cărora „Consiliul Superior al Magistraturii alcătuieşte lista finală cuprinzând magistraţii aleşi potrivit prevederilor art. 8 alin. (3) şi art. 16 alin. (2) şi o transmite Biroului permanent al Senatului“. Or, în realitate, în cazul încetării calităţii de membru al CSM înainte de expirarea mandatului, pentru locul rămas vacant se organizează noi alegeri, potrivit procedurii prevăzute de lege, şi abia după derularea acestor alegeri devine aplicabil art. 18 alin. (1) din Legea nr. 317/2004. Însă, „până la alegerea unui nou membru, interimatul va fi asigurat de judecătorul sau procurorul care a obţinut numărul următor de voturi în cadrul alegerilor desfăşurate potrivit art. 8 alin. (3) sau art. 13 ori, după caz, art. 19“ [art. 57 alin. (2)]. Prin urmare, întrucât funcţia de membru al CSM rămasă vacantă era aferentă celor două locuri alocate, potrivit art. 4 lit. a) din Legea nr. 317/2004, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, interimatul (până la organizarea alegerilor) se asigură, în considerarea art. 57 alin. (2) raportat la art. 8 alin. (3) din lege, de judecătorul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care a obţinut numărul următor de voturi celor 2 judecători aleşi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv domnul Marian Budă, sens în care acesta a şi fost validat în funcţia de membru interimar al CSM. 32. Curtea Constituţională, în cadrul atribuţiei sale prevăzute de art. 146 lit. l) din Constituţie coroborat cu art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, nu poate fi chemată să verifice modul în care a fost înaintată adresa prin care Senatul a fost sesizat pentru aşi îndeplini competenţa constituţională şi legală de numire a membrilor/membrilor interimari ai CSM. Acest aspect nu ţine de constituţionalitatea hotărârii adoptate, ci de modul în care se desfăşoară activitatea autorităţii sesizatoare (CSM). Curtea nu este competentă să determine dacă sesizarea Senatului pentru validarea unui membru interimar al CSM era de competenţa preşedintelui ad interim, a vicepreşedintelui sau a preşedintelui ad interim/vicepreşedintelui în temeiul unei hotărâri date în acest sens de CSM. Aceste aspecte nu pun în discuţie şi nu vizează constituţionalitatea actului Senatului. 33. Cu privire la cea de-a doua critică, Curtea constată că aceasta vizează neconstituţionalitatea şi nelegalitatea art. 1 din Hotărârea Plenului CSM nr. 211/2021, prin care s-a stabilit că „funcţia de preşedinte (al CSM - s.n.) se exercită ad interim, până la alegerea unui nou preşedinte, dacă până la data de 6 ianuarie 2022, inclusiv, nu se alege un nou preşedinte“. Curtea reţine lipsa de legătură a acestei critici în raport cu Hotărârea Senatului nr. 1/2022, ceea ce duce la concluzia că invocarea art. 1 alin. (5) şi a art. 133 alin. (3) din Constituţie a fost realizată în mod formal în scopul constatării, în realitate, a neconstituţionalităţii Hotărârii Plenului CSM nr. 211/2021 privitoare la exercitarea ad interim a funcţiei de preşedinte al CSM. Or, acest aspect nu priveşte controlul de constituţionalitate a hotărârilor parlamentare, iar conduita CSM, având în vedere locul şi rolul său în arhitectura constituţională, poate fi analizată exclusiv pe calea art. 146 lit. e) din Constituţie. 34. Prin urmare, criticile formulate nu pot fi analizate pe fond, nefiind veritabile critici de neconstituţionalitate, astfel că, pentru motivele expuse, încă din această fază a analizei se poate ajunge la concluzia inadmisibilităţii sesizării pe motiv că aceste critici sunt formale, neavând nici relevanţă şi nici legătură cu constituţionalitatea în sine a Hotărârii Senatului nr. 1/2022 - nici sub aspect procedural, nici sub aspect substanţial (a se vedea, cu privire la soluţia de inadmisibilitate în ipoteza în care invocarea textelor constituţionale este una formală, Decizia nr. 1.094 din 20 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 30 ianuarie 2013, Decizia nr. 335 din 4 iulie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 429 din 15 iulie 2013, Decizia nr. 234 din 2 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 585 din 3 iulie 2020, sau Decizia nr. 18 din 14 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 220 din 4 martie 2021). 35. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. l) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.c), al art. 27 alin. (1) şi al art. 28 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Senatului nr. 1/2022 privind validarea unui membru interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, sesizare formulată de Grupul parlamentar al Partidului Uniunea Salvaţi România din Senat. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică preşedintelui Senatului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 16 februarie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent-şef delegat, Benke Károly -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
