Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 DECIZIA nr. 589 din 8 octombrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (4) din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 589 din 8 octombrie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (4) din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 589 din 8 octombrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (4) din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 939 din 22 noiembrie 2019

┌───────────────┬──────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Benke Károly │- │
│ │magistrat-asistent-şef│
└───────────────┴──────────────────────┘


    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (4) din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, excepţie ridicată de Constantin Graure în Dosarul nr. 45.687/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.219D/2017.
    2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 17 septembrie 2019, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă, şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, în temeiul prevederilor art. 57 şi ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, pentru o mai bună studiere a problemelor ce au format obiectul dezbaterii, a amânat pronunţarea pentru data de 8 octombrie 2019, când a pronunţat prezenta decizie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    3. Prin Încheierea din 6 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 45.687/3/2016, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 35 alin. (4) din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, excepţie ridicată de Constantin Graure într-o cauză având ca obiect obligarea Casei de Asigurări a Avocaţilor la recalcularea pensiei de avocat pentru limită de vârstă prin valorificarea veniturilor şi a stagiului de cotizare realizate după pensionarea pentru limită de vârstă.
    4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se apreciază că textul legal criticat este neconstituţional, întrucât consacră o discriminare între modul de calcul al pensiei avocaţilor pensionari pentru limită de vârstă care îşi continuă activitatea şi cel al pensiei persoanelor din sistemul public de pensii aflate în aceeaşi situaţie. Astfel, spre deosebire de art. 107 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aplicabil persoanelor din sistemul public de pensii, în cazul avocaţilor recalcularea pensiei se face numai după trecerea a cel puţin 15 ani de la data deciziei de pensionare pentru limită de vârstă, ceea ce constituie o discriminare şi o inechitate în raport cu pensionarii din sistemul public de pensii.
    5. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. În acest sens, se arată că textul criticat este discriminatoriu în raport cu art. 107 din Legea nr. 263/2010, care prevede pentru pensionarii din sistemul public de pensii că au dreptul la revizuirea pensiei, la cererea acestora, dacă după data înscrierii la pensie realizează stagiu de cotizare, fără nicio altă condiţie.
    6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    7. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu a motivat în ce constă pretinsa contrarietate a dispoziţiilor de lege criticate cu prevederile Constituţiei, contrar art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.
    8. Avocatul Poporului apreciază că textele legale criticate sunt constituţionale. Cu privire la principiul egalităţii în drepturi, este invocată jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi se arată că dispoziţiile legale criticate nu sunt discriminatorii în raport cu art. 107 din Legea nr. 263/2010, întrucât acestea vizează persoane aflate în situaţii juridice diferite, respectiv asiguraţii avocaţi şi asiguraţii sistemului public de pensii. Întrucât egalitatea nu înseamnă uniformitate, situaţiile diferite sub aspect obiectiv şi rezonabil impun diferenţe de tratament juridic. Se mai menţionează că textul criticat se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza sa normativă, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă art. 35 alin. (4) din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 5 mai 2016, care au următorul conţinut: „(4) Pensia pentru limită de vârstă nu va mai putea fi recalculată prin luarea în considerare a perioadei în care a fost exercitată profesia după pensionare decât prin transformarea acesteia în pensie pentru retragere definitivă din profesie.“
    12. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi şi ale art. 44 - Dreptul de proprietate privată. Totodată, sunt invocate prevederile art. 14 - Interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi ale art. 1 - Protecţia proprietăţii din Protocolul nr. 1 la Convenţie.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, iniţial, potrivit Decretului Consiliului de Stat nr. 251/1978 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, avocaţii beneficiau de pensia pentru munca depusă şi limită de vârstă, pensia pentru pierderea capacităţii de muncă din cauză de accident survenit în timpul îndeplinirii îndatoririlor profesionale, pensia pentru pierderea capacităţii de muncă din cauză de accident survenit în afara îndeplinirii îndatoririlor profesionale şi pensia de urmaş. Conform art. 51^1 din decret, introdus prin Decretul-lege nr. 129/1990 pentru modificarea şi completarea Decretului nr. 251/1978 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, avocaţii pensionari pentru limita de vârstă care şi-au continuat activitatea în barouri pot cere recalcularea pensiei de asigurări sociale prin adăugarea timpului lucrat după pensionare, iar recalcularea se poate face o singură dată, la încetarea activităţii.
    14. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 28 noiembrie 2000, a reglementat pensia pentru limită de vârstă; pensia de retragere definitivă din profesie; pensia de retragere anticipată definitivă din profesie; pensia de invaliditate; pensia de urmaş. Potrivit art. 138 alin. (2) din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor din România în forma publicată în Buletinul Informativ al Uniunii Avocaţilor din România [devenită Uniunea Naţională a Barourilor din România] nr. 9/5 mai 2001, „Drepturile prevăzute de art. 51^1 din Decretul 251/1978 se exercită în condiţiile prevăzute de art. 36 din prezentul statut. Pensiile astfel stabilite devin pensii de retragere definitivă din profesie şi se determina conform prevederilor din Statut aplicabile acestor pensii“. Avocaţii care exercită profesia şi beneficiază de pensie pentru limită de vârstă pot solicita, la încetarea activităţii, pensia de retragere definitivă din profesie [art. 36 din statut].
    15. Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor prevede următoarele categorii de pensii: pensia pentru limită de vârstă; pensia de retragere definitivă din profesie; pensia anticipată; pensia de invaliditate; pensia de urmaş. Art. 35 alin. (1) prevede că asiguraţii pot continua exercitarea profesiei de avocat, chiar dacă se pensionează pentru limită de vârstă, în condiţiile prevăzute de prezenta lege şi de Statutul profesiei de avocat, iar alin. (4) prevede că pensia pentru limită de vârstă nu va mai putea fi recalculată prin luarea în considerare a perioadei în care a fost exercitată profesia după pensionare decât prin transformarea acesteia în pensie pentru retragere definitivă din profesie.
    16. Din cele expuse, Curtea reţine caracterul coerent şi constant al reglementării recalculării pensiei pentru limită de vârstă la data retragerii definitive din profesie în ipoteza realizării unui stagiu de cotizare ca avocat ulterior momentului ieşirii la pensie pentru limită de vârstă. Ţine de opţiunea legiuitorului să reglementeze recalcularea pensiei pentru limită de vârstă în fiecare lună/an sau, din contră, să nu permită această recalculare decât în situaţia încetării activităţii de avocat, caz în care stagiile de cotizare astfel realizate se vor reflecta în pensia pentru retragere definitivă din profesie. Atât timp cât, potrivit art. 70 alin. (1) din lege, pensia se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, aceasta este cea care va depune cererea de pensionare pentru limită de vârstă, cunoscând faptul că va putea cumula această pensie cu veniturile realizate ca avocat, fără însă a putea solicita recalcularea acesteia până la ieşirea din profesie.
    17. Curtea reţine că în sistemul public de pensii, potrivit art. 107 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, o asemenea recalculare poate fi realizată oricând, însă avocatul nu este în aceeaşi situaţie juridică cu persoana beneficiară a unei pensii publice, având în vedere sistemele de asigurări sociale diferite din care fac parte.
    18. Curtea constată că avocatul pensionar pentru limită de vârstă nu este în aceeaşi situaţie juridică cu pensionarul pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii pentru a putea reclama un tratament juridic identic sau similar, având în vedere specificul şi natura sistemelor de asigurare în discuţie.
    19. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, principiul egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite (Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). De asemenea, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, situaţiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esenţă pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv şi raţional (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006, Decizia nr. 573 din 3 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014, sau Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015, paragraful 23). În consecinţă, Curtea nu poate reţine încălcarea art. 16 din Constituţie, întrucât beneficiarul unei pensii ocupaţionale, aceea de avocat, este într-o situaţie juridică diferită de beneficiarul unei pensii publice, drept care legiuitorul are îndrituirea constituţională să impună condiţii specifice în privinţa recalculării acestora.
    20. De altfel, dacă s-ar accepta argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate, pensia pentru retragere definitivă din profesie şi-ar pierde raţiunea de a fi, în sensul că, recalculându-se pensia pentru limită de vârstă lunar/anual, avocatul pensionar va beneficia de pensia pentru limită de vârstă recalculată continuu şi va cumula sine die calitatea de pensionar pentru limită de vârstă cu cea de avocat activ, fără a putea fi condiţionat într-un fel sau altul să se retragă din calitatea de avocat în schimbul unui beneficiu. Or, tocmai această recalculare a pensiei pentru limită de vârstă, sub forma pensiei de retragere din profesie, este beneficiul pe care îl va dobândi ca urmare a retragerii sale din avocatură. Totodată, susţinerea autorului excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit căreia în cazul avocaţilor recalcularea pensiei se face numai după trecerea a cel puţin 15 ani de la data deciziei de pensionare pentru limită de vârstă, nu rezultă din corpul legii, însă, într-adevăr, art. 24 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor prevede că avocaţii care se regăsesc în situaţiile prevăzute de art. 35 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 72/2016 vor putea beneficia de ajustări periodice, după trecerea a cel puţin 15 ani de la data deciziei de pensionare pentru limită de vârstă, caz în care cererea de ajustare se va putea formula anual, iar ajustarea se acordă pentru viitor, începând cu luna solicitării. Faptul că acest statut nu este în concordanţă cu legea constituie o problemă ce excedează competenţei Curţii Constituţionale.
    21. Curtea mai reţine că art. 44 din Constituţie şi art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţie nu sunt incidente în cauză, sfera lor de protecţie neacoperind şi dobândirea proprietăţii. Curtea Constituţională [a se vedea Decizia nr. 1.284 din 29 septembrie 2011], în acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, hotărârile din 8 decembrie 2009 şi din 31 mai 2011, pronunţate în cauzele Muñoz Díaz împotriva Spaniei, paragraful 44, respectiv Maggio şi alţii împotriva Italiei, paragraful 55, a statuat că drepturile decurgând din sistemul de asigurări sociale sunt drepturi patrimoniale protejate de art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţie, dar acest lucru nu înseamnă că implică un drept la dobândirea proprietăţii sau la o pensie într-un anumit cuantum (a se vedea, în acelaşi sens, şi hotărârile din 12 octombrie 2004 şi 28 septembrie 2004, pronunţate în Cauza Kjartan Ásmundsson împotriva Islandei, paragraful 39, respectiv Kopeck\'fd împotriva Slovaciei, paragraful 35).
    22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Constantin Graure în Dosarul nr. 45.687/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 35 alin. (4) din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 8 octombrie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent-şef,
                    Benke Karoly


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016