Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 589 din 31 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 589 din 31 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 584 din 23 iunie 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Teodora   │-                 │
│Pop                │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal privind sintagma „cursul termenului de prescripţie se întrerupe prin“, excepţie ridicată de Ion Boraciu în Dosarul nr. 476/98/2019 al Tribunalului Ialomiţa - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.096D/2020.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosarul cauzei, autorul excepţiei a depus o cerere de judecată în lipsă.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca devenită inadmisibilă. Se arată în acest sens că încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate este anterioară pronunţării Deciziei nr. 358 din 26 mai 2022, decizie care a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, ulterior sesizării Curţii Constituţionale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Încheierea din 13 noiembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 476/98/2019, Tribunalul Ialomiţa - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal privind sintagma „cursul termenului de prescripţie se întrerupe prin“, excepţie ridicată de Ion Boraciu într-o cauză având ca obiect stabilirea vinovăţiei autorului excepţiei sub aspectul comiterii, în calitate de administrator de fapt al unei societăţi, a infracţiunii de evaziune fiscală.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că, în urma pronunţării de către Curtea Constituţională a Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018, prin care s-a constatat că soluţia legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripţiei răspunderii penale prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză“, din cuprinsul dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, este neconstituţională, dispoziţiile art. 155 alin. (1) din Codul penal, în forma rămasă aplicabilă ca efect al deciziei anterior menţionate, sunt lipsite de claritate, precizie şi previzibilitate, fiind contrare standardelor de calitate a legii, prevăzute la art. 1 alin. (1) din Constituţie, dar şi principiului legalităţii incriminării, astfel cum acesta este reglementat la art. 23 alin. (12) din Constituţie şi la art. 7 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    7. Este invocată în acest sens jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul legalităţii incriminării şi a pedepsei, respectiv Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunţată în Cauza Cantoni împotriva Franţei, paragraful 29, Hotărârea din 22 iunie 2000, pronunţată în Cauza Coëme şi alţii împotriva Belgiei, paragraful 145, Hotărârea din 7 februarie 2002, pronunţată în Cauza E.K. împotriva Turciei, paragraful 51, Hotărârea din 29 martie 2006, pronunţată în Cauza Achour împotriva Franţei, paragrafele 41 şi 42, Hotărârea din 24 mai 2007, pronunţată în Cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni împotriva României, paragrafele 33 şi 34, Hotărârea din 12 februarie 2008, pronunţată în Cauza Kafkaris împotriva Ciprului, paragraful 140, Hotărârea din 20 ianuarie 2009, pronunţată în Cauza Sud Fondi - S.R.L. şi alţii împotriva Italiei, paragrafele 107 şi 108, Hotărârea din 17 septembrie 2009, pronunţată în Cauza Scoppola împotriva Italiei (nr. 2), paragrafele 93, 94 şi 99, Hotărârea din 21 octombrie 2013, pronunţată în Cauza Del Rio Prada împotriva Spaniei, paragrafele 78, 79 şi 91.
    8. Totodată, se face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale cu privire la acelaşi principiu, fiind invocate deciziile nr. 1 din 10 ianuarie 2014, nr. 390 din 2 iulie 2014, nr. 363 din 7 mai 2015 şi nr. 637 din 13 octombrie 2015.
    9. Se arată că lipsa de claritate, precizie şi previzibilitate a dispoziţiilor legale criticate a determinat formarea a două opinii diferite ale instanţelor naţionale în interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 155 alin. (1) din Codul penal. Astfel, într-o primă abordare, s-a apreciat că Decizia Curţii Constituţionale nr. 297 din 26 aprilie 2018 este o decizie de admitere simplă, prin care aplicarea sintagmei „îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză“, din cuprinsul textului criticat, a fost suspendată de drept, această sintagmă încetându-şi efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei anterior menţionate în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu consecinţa imposibilităţii întreruperii cursului prescripţiei răspunderii penale. Potrivit celei de-a doua opinii, care este cea majoritară, fiind reţinută şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală prin Decizia nr. 5 din 21 martie 2019, s-a apreciat că Decizia Curţii Constituţionale nr. 297 din 26 aprilie 2018 este una interpretativă, potrivit considerentelor acesteia, cursul prescripţiei răspunderii penale fiind întrerupt prin orice act de procedură efectuat în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului.
    10. Tribunalul Ialomiţa - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se susţine că textul criticat nu poate fi interpretat în sensul că nu mai există instituţia prescripţiei speciale, ca urmare a pronunţării de către Curtea Constituţională a Deciziei nr. 297 din 16 aprilie 2018.
    11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    12. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se face în acest sens trimitere la Decizia Curţii Constituţionale nr. 297 din 26 aprilie 2018, arătându-se că aceasta este una interpretativă, soluţia sa urmând a fi aplicată prin prisma considerentelor din cuprinsul aceleiaşi decizii. Se arată, totodată, că înlăturarea până la o viitoare intervenţie legislativă a instituţiei prescripţiei răspunderii penale ar avea drept consecinţă restrângerea intervalului de timp în care se poate realiza tragerea la răspundere penală a persoanelor care comit infracţiuni, cu consecinţa creării unui dezechilibru, pe de o parte, între dreptul statului de angajare a răspunderii penale şi posibilitatea făptuitorilor de a beneficia de caracterul prescriptibil al răspunderii penale, iar, pe de altă parte, între drepturile persoanelor care săvârşesc infracţiuni şi drepturile persoanelor prejudiciate prin comiterea acestora.
    13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, conform încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 155 alin. (1) din Codul penal privind sintagma „cursul termenului de prescripţie se întrerupe prin“. Din analiza excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine însă că autorul critică, în realitate, prevederile art. 155 alin. (1) din Codul penal, care, la data invocării excepţiei, aveau următorul cuprins: „Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză.“
    16. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate, dispoziţiile art. 155 alin. (1) din Codul penal au fost modificate prin articolul unic din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2022 pentru modificarea art. 155 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 531 din 30 mai 2022, având în prezent următorul cuprins: „Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului.“
    17. Având însă în vedere cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care s-a decis că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea reţine ca obiect al prezentei excepţii de neconstituţionalitate dispoziţiile art. 155 alin. (1) din Codul penal în forma acestora în vigoare la data invocării excepţiei.
    18. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitoare la calitatea legii şi ale art. 23 alin. (12) cu privire la principiul legalităţii incriminării şi a pedepsei, precum şi dispoziţiilor art. 7 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ce reglementează acelaşi principiu.
    19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 358 din 26 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 9 iunie 2022, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 155 alin. (1) din Codul penal sunt neconstituţionale. Prin această decizie, Curtea a reţinut, în esenţă, că ansamblul normativ în vigoare nu oferă toate elementele legislative necesare aplicării previzibile a normei sancţionate prin Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 25 iunie 2018. Astfel, deşi Curtea Constituţională a făcut trimitere la vechea reglementare, evidenţiind reperele unui comportament constituţional pe care legiuitorul avea obligaţia să şi-l însuşească, aplicând cele statuate de Curte, acest fapt nu poate fi interpretat ca o permisiune acordată de către instanţa de contencios constituţional organelor judiciare, de a stabili ele însele cazurile de întrerupere a prescripţiei răspunderii penale. În consecinţă, Curtea a constatat că, în condiţiile stabilirii naturii juridice a Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 ca decizie simplă/extremă, în absenţa intervenţiei active a legiuitorului, obligatorie potrivit art. 147 din Constituţie, pe perioada cuprinsă între data publicării respectivei decizii şi până la intrarea în vigoare a unui act normativ care să clarifice norma, prin reglementarea expresă a cazurilor apte să întrerupă cursul termenului prescripţiei răspunderii penale, fondul activ al legislaţiei nu conţine vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale.
    20. Curtea a constatat că o astfel de consecinţă este rezultatul nerespectării de către legiuitor a obligaţiilor ce îi revin potrivit Legii fundamentale şi al pasivităţii sale, chiar şi în ciuda faptului că deciziile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie semnalau încă din anul 2019 practica neunitară rezultată din lipsa intervenţiei legislative. De asemenea, Curtea a subliniat că raţiunea care a stat la baza pronunţării Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 nu a fost înlăturarea termenelor de prescripţie a răspunderii penale sau înlăturarea instituţiei întreruperii cursului acestor termene, ci alinierea dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal la exigenţele constituţionale. Astfel, Curtea a observat că termenele de prescripţie generală reglementate de dispoziţiile art. 154 din Codul penal nu sunt afectate de deciziile Curţii Constituţionale.
    21. În acest context, Curtea a reţinut că situaţia creată prin pasivitatea legiuitorului în urma publicării deciziei de admitere amintite reprezintă o încălcare a prevederilor art. 1 alin. (3) şi (5) din Legea fundamentală, care consacră caracterul de stat de drept al statului român, precum şi supremaţia Constituţiei. Aceasta, deoarece prevalenţa Constituţiei asupra întregului sistem normativ reprezintă principiul crucial al statului de drept. Or, garant al supremaţiei Legii fundamentale este însăşi Curtea Constituţională, prin deciziile pe care le pronunţă, astfel că neglijarea constatărilor şi dispoziţiilor cuprinse în deciziile acesteia determină fragilizarea structurii constituţionale ce trebuie să caracterizeze statul de drept (a se vedea în acelaşi sens Decizia nr. 230 din 28 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 519 din 26 mai 2022).
    22. Aşadar, Curtea a constatat că legiuitorul a nesocotit prevederile art. 147 alin. (4) din Constituţie, ignorând efectele obligatorii ale Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018, cu consecinţa creării unui viciu de neconstituţionalitate mai grav, generat de aplicarea neunitară a textului de lege „cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea“, care, în mod evident, nu prevede niciun caz de întrerupere a cursului prescripţiei răspunderii penale.
    23. Având în vedere că, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale“ şi ţinând cont de faptul că Decizia nr. 358 din 26 mai 2022, precitată, a fost publicată ulterior sesizării instanţei de contencios constituţional în prezenta cauză, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal a devenit inadmisibilă.
    24. Nu în ultimul rând, Curtea reţine că, având în vedere dispoziţiile art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, soluţia de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate, pronunţată prin Decizia nr. 358 din 26 mai 2022, îi va profita şi autorului prezentei excepţii, aceasta putând constitui temei de revizuire, conform dispoziţiei procesual penale anterior menţionate.
    25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, excepţie ridicată de Ion Boraciu în Dosarul nr. 476/98/2019 al Tribunalului Ialomiţa - Secţia penală.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Ialomiţa - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 31 octombrie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Cristina Teodora Pop


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 589 din 31 octombrie 2024

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016