Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 585 din 21 septembrie 2017  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 585 din 21 septembrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 975 din 8 decembrie 2017

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina-Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Silvia Marinescu, Oana Marinescu şi Ileana Blebea (fostă Marinescu) în Dosarul nr. 18.122/3/2016** al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.655D/2017.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Decizia civilă nr. 190 din 7 aprilie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 18.122/3/2016**/a1 (167/2017), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Excepţia a fost ridicată de Silvia Marinescu, Oana Marinescu şi Ileana Blebea (fostă Marinescu) într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva Încheierii din 18 ianuarie 2017, prin care s-a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă în Dosarul nr. 18.122/3/2016**, privind cererea de anulare a deciziei Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor nr. 755 din 3 martie 2016, emisă în aplicarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Sesizarea Curţii Constituţionale a fost dispusă ca urmare a admiterii cererii formulate, în temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, împotriva Încheierii din 18 ianuarie 2017, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă în Dosarul nr. 18.122/3/2016**, prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu prezenta excepţie.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că soluţia legislativă potrivit căreia măsurile reparatorii în echivalent nu se acordă pentru utilajele şi instalaţiile preluate odată cu imobilul, în cazul în care aceste bunuri mobile au fost înlocuite, casate sau distruse, reprezintă o discriminare bazată pe situaţia concretă a bunului la momentul intrării în vigoare a actului normativ reparatoriu, ceea ce contravine prevederilor constituţionale referitoare la principiul egalităţii în drepturi, instituind o discriminare nejustificată între cetăţenii îndreptăţiţi la restituire.
    6. Se mai arată că, potrivit prevederilor art. 18 lit. b) din Legea nr. 10/2001, măsurile reparatorii se acordă şi pentru imobilele care nu mai există la data intrării în vigoare a legii, cu excepţia imobilelor distruse ca urmare a unor calamităţi naturale. Invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, prin care s-a statuat că acordarea de despăgubiri pentru bunuri preluate cu titlu valabil poate fi circumstanţiată de legiuitor în funcţie de situaţia concretă a bunurilor în cauză, se arată, pe de o parte, că măsura naţionalizării a reprezentat un abuz, prin urmare nu poate fi calificată drept o măsură de preluare realizată cu titlu valabil, iar, pe de altă parte, opţiunea legiuitorului în privinţa sferei bunurilor pentru care se acordă măsuri reparatorii în echivalent nu trebuie să genereze o discriminare între cetăţenii îndreptăţiţi la restituire, aflaţi în aceeaşi situaţie.
    7. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie apreciază că prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, reglementând posibilitatea acordării de reparaţii numai pentru utilajele şi instalaţiile existente la data intrării în vigoare a legii, nu încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, aşa cum a decis Curtea Constituţională prin Decizia nr. 43 din 7 februarie 2001. Fiind vorba despre acordarea unor reparaţii pentru bunuri preluate de stat sau de alte persoane juridice în mod abuziv, dar în baza unui titlu valabil, în sensul dispoziţiilor legale în vigoare la data preluării, legiuitorul este liber să opteze în privinţa sferei bunurilor pentru care stabileşte măsuri reparatorii, precum şi a întinderii şi a modalităţii de acordare a acestora.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
    9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că prevederile legale criticate vizează acordarea de măsuri reparatorii pentru utilajele şi instalaţiile preluate odată cu imobilul, în afară de cazul în care acestea au fost înlocuite, casate sau distruse. La adoptarea textului de lege criticat legiuitorul a ţinut seama de situaţiile practice care nu pot fi rezolvate prin acordarea unor sume de bani în echivalent, deoarece, prin scurgerea unei perioade îndelungate de timp, valoarea bunurilor, utilajelor şi instalaţiilor, imobile prin încorporare, nu mai poate fi determinată, de vreme ce acestea nu mai există. Invocă şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
    10. Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constituţionale. În acest sens arată că îşi menţine punctul de vedere reţinut în deciziile Curţii Constituţionale nr. 190 din 13 martie 2007 şi nr. 1.346 din 9 decembrie 2008.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, potrivit cărora: „(2) Măsurile reparatorii privesc şi utilajele şi instalaţiile preluate de stat sau de alte persoane juridice odată cu imobilul, în afară de cazul în care au fost înlocuite, casate sau distruse.“
    14. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că domeniul de aplicare al Legii nr. 10/2001, cu referire la bunurile ce fac obiectul măsurilor reparatorii, cuprinde, în primul rând, bunurile imobile, astfel cum sunt definite în art. 6 alin. (1) din lege, respectiv terenurile, cu sau fără construcţii, cu oricare dintre destinaţiile avute la data preluării în mod abuziv. În privinţa bunurilor mobile, măsurile reparatorii instituite vizează două situaţii limitativ prevăzute de Legea nr. 10/2001, republicată, şi anume: o primă situaţie este aceea a bunurilor mobile devenite imobile prin încorporare în construcţii, cu oricare dintre destinaţiile avute la data preluării în mod abuziv, situaţie prevăzută de art. 6 alin. (1) din lege, iar cea de-a doua situaţie se referă la utilajele şi instalaţiile - bunuri imobile prin destinaţie, care au fost preluate în mod abuziv odată cu imobilul, situaţie reglementată în art. 6 alin. (2) din lege, prevederea legală criticată în prezenta cauză. Potrivit acestui din urmă text de lege, măsurile reparatorii se acordă şi pentru utilajele sau instalaţiile preluate odată cu imobilul, cu condiţia ca acestea să nu fi fost înlocuite, casate sau distruse de persoana deţinătoare, cu alte cuvinte aceste bunuri trebuie să existe, în materialitatea lor, la data intrării în vigoare a legii reparatorii.
    16. În privinţa bunurilor imobile - construcţii, legea reparatorie nu mai instituie această condiţie a existenţei fizice a bunului la data intrării în vigoare a legii, astfel încât pentru construcţiile demolate se acordă măsuri reparatorii, cu excepţia cazului în care acestea au fost distruse de calamităţi naturale [art. 10 alin. (1) şi alin. (6), art. 18 lit. b) din Legea nr. 10/2001, republicată].
    17. Analizând actul normativ criticat din perspectiva bunurilor care fac obiectul restituirii, Curtea reţine că domeniul principal de aplicare al actului normativ criticat este reprezentat de bunurile imobile, terenuri sau construcţii, iar restituirea bunurilor mobile are loc doar în situaţiile în care acestea sunt într-un raport de accesorietate cu bunul imobil prin natura sa, a cărui restituire se solicită.
    18. Pe de altă parte, având în vedere bunul restituit, cu referire la criteriul obiectiv al duratei de exploatare a unui bun mobil de tipul unui utilaj/unei instalaţii, spre deosebire de durata de exploatare a unei construcţii, Curtea reţine că este pe deplin justificată opţiunea legiuitorului de restituire a utilajelor şi instalaţiilor preluate odată cu imobilul, numai cu condiţia ca acestea să existe la data intrării în vigoare a legii reparatorii, în condiţiile perioadei îndelungate de timp care a trecut de la posibila preluare abuzivă, pe de o parte, şi a datei intrării în vigoare a actului normativ cu caracter reparatoriu, pe de altă parte. În acelaşi sens, în condiţiile inexistenţei fizice a bunului mobil a cărui restituire se cere, este de reţinut şi dificultatea probării existenţei şi valorii acestuia, în vederea obţinerii de măsuri reparatorii, având în vedere că nu întotdeauna s-au realizat procese-verbale cu inventarul bunurilor mobile preluate odată cu imobilul, în condiţiile unei preluări abuzive.
    19. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate critică prezenta soluţie legislativă, arătând că aceasta este de natură să contravină dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece instituie o discriminare între persoanele îndreptăţite la restituirea utilajelor şi instalaţiilor preluate odată cu imobilul şi persoanele îndreptăţite la restituirea bunurilor imobile, precum construcţiile, discriminare bazată pe situaţia concretă a bunului.
    20. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale referitoare la principiul egalităţii în drepturi, acesta presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite (Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, sau Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015, paragraful 23). De asemenea, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, situaţiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esenţă pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv şi raţional (a se vedea în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006, Decizia nr. 573 din 3 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014).
    21. Aplicând aceste considerente de principiu la prezenta cauză, Curtea reţine că natura bunului, cu referire la durata de exploatare a unui bun mobil, de tipul celor reglementate de textul de lege criticat, spre deosebire de un imobil-construcţie, constituie un criteriu obiectiv şi raţional, de natură a justifica opţiunea legiuitorului de a institui un tratament juridic diferit în privinţa acordării de măsuri reparatorii în echivalent doar pentru utilajele/instalaţiile existente la data intrării în vigoare a legii. Pentru aceste considerente, Curtea nu poate reţine încălcarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii.
    22. De altfel, Curtea Constituţională a analizat constituţionalitatea prevederilor legale criticate atât în cadrul controlului a priori, exercitat înainte de promulgarea legii, cât şi în cadrul controlului a posteriori, exercitat pe calea excepţiei de neconstituţionalitate. Pronunţându-se asupra textului de lege criticat din punctul de vedere al opţiunii legitime a legiuitorului de a decide asupra categoriilor de bunuri care fac obiectul restituirii, pe de o parte, şi, pe de altă parte, având în vedere bunul restituit, prin Decizia nr. 43 din 7 februarie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 6 alin. (2) din lege, reglementând posibilitatea acordării de reparaţii numai pentru utilajele şi instalaţiile existente la data intrării în vigoare a legii, nu încalcă prin aceasta prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice. Sub acest aspect, fiind vorba despre acordarea, prin reglementări legislative, a unor reparaţii pentru bunuri preluate de stat sau de alte persoane juridice în mod abuziv, dar pe baza unui titlu valabil, în sensul dispoziţiilor legale în vigoare la data preluării, legiuitorul este liber să opteze în privinţa sferei bunurilor pentru care stabileşte măsuri reparatorii, precum şi a întinderii şi a modalităţii de acordare a acestora. Textul de lege examinat nu instituie un tratament juridic diferit pentru anumite categorii de cetăţeni aflate în situaţii identice, ci are în vedere situaţia concretă a bunurilor preluate. Din acest text de lege rezultă doar că legiuitorul a considerat, fără a încălca vreo dispoziţie constituţională, că, în prezent, se poate reglementa restituirea către foştii proprietari numai a utilajelor şi a instalaţiilor existente.
    23. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Silvia Marinescu, Oana Marinescu şi Ileana Blebea (fostă Marinescu) în Dosarul nr. 18.122/3/2016** al Tribunalulul Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 21 septembrie 2017.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Irina-Loredana Gulie


    -----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice