Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 584 din 6 noiembrie 2025 asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în redactarea anterioară modificării prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2025 pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 584 din 6 noiembrie 2025 asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în redactarea anterioară modificării prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2025 pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 126 din 16 februarie 2026
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Titirişcă │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin art. XVIII din Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Spiridon Eliviu în Dosarul nr. 3.688/3/2024 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.842D/2024.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 1.843D/2024-nr. 1.849D/2024, nr. 1.887D/2024, nr. 1.911D/2024-nr. 1.914D/2024, nr. 1.952D/2024-nr. 1.957D/2024, nr. 1.985D/2024, nr. 2.010D/2024, nr. 2.017D/2024, nr. 2.018D/2024, nr. 2.034D/2024-nr. 2.036D/2024, nr. 2.052D/2024, nr. 2.065D/2024- nr.2.071D/2024, nr. 2.156D/2024, nr. 2.157D/2024, nr. 2.194D/2024, nr. 2.207D/2024-nr. 2.211D/2024, nr. 2.243D/2024, nr. 2.273D/2024, nr. 2.274D/2024, nr. 2.294D/2024-nr. 2.306D/2024, nr. 2.317D/2024-nr. 2.322D/2024, nr. 2.359D/2024, nr. 2.365D/2024, nr. 2.404D/2024-nr. 2.408D/2024, nr. 2.410D/2024, nr. 2.419D/2024-nr. 2.422D/2024, nr. 2.425D/2024, nr. 2.437D/2024, nr. 2.438D/2024, nr. 2.456D/2024 şi nr. 2.457D/2024, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii legale, excepţie ridicată de Eduard Valeriu Harasti, Enrica-Anda Bădoiu, Mihaela Vintilă şi Elena Petrescu, Aniţa Zanfir şi Constantin Zanfir, Valeriu Radu, Florin Dumitru Lie, Ioan Prelipcean, Elena Floarea, Voica Ioana Bărbulescu, Adrian Cojan, Rodica Dorin şi alţii, Marcel Amăricuţei, Nicolae Bălteanu, Gheorghe Gavrilă, Viorel Vasile, Nicolae Dobre şi alţii, Ionica Bălan şi alţii, Ion Dumitrescu, Eugen Lazăr, Marinela-Mirela Ionescu şi Rodica-Florica Voicu, Ilie Răpan, Norocel George Rădulescu, Marioara Arhip şi Daniela Maria Yanay, Sergiu Gabura, Florica Cotta, Mircea Dobre şi Maria Pană, Valentin Ionaşcu, Gheorghe Theodorescu, Ion Bularcă, Ioana Iacob, Ion Tîrziu, Daniel Gherasim, Ana Mirela Păstoreanu, Mihaela Maria Litvin şi Mariana Cornea, Alessandra Giusepina Greceanu, Constantin Stănescu, Nicolae Florescu, Geanina Cristina Arghir şi alţii, Cornel I. Ghena, Iosif Vasile, Alexandru Cotoară-Nicolae, Dorel Marian Nuţu, Ion-Aurel Stanciu, Daniela Răducan, Ana Alexandrina Savin, Cerasela Georgescu şi Domenic Alin Georgescu, Ana-Maria State-Ungureanu, Daniela Călinescu şi alţii, Theodor Ţăranu, Constantin Ciolan, Marinel Calen, Marin Alniţei şi Iulică Burticioiu, Beatrice-Tanţa Strat, Ilie Tiberius Moldovan, Petruţa Ulmeanu, Sofia Oprea, Pantea Teodor, precum şi de Constatin Jaravete în dosarele nr. 4.057/3/2024, nr. 4.471/3/2024, nr. 5.327/3/2024, nr. 5.738/3/2024, nr. 6.809/3/2024, nr. 3.438/3/2024, nr. 4.923/3/2024, nr. 7.999/3/2024, nr. 8.078/3/2024, nr. 3.538/3/2024, nr. 4.148/3/2024, nr. 4.283/3/2024, nr. 5.113/3/2024, nr. 5.337/3/2024, nr. 6.808/3/2024, nr. 2.282/3/2024, nr. 5.486/3/2024, nr. 4.043/3/2024, nr. 3.247/3/2024, nr. 4.100/3/2024, nr. 5.300/3/2024, nr. 2.969/3/2024, nr. 3.103/3/2024, nr. 4.391/3/2024, nr. 4.946/3/2024, nr. 5.946/3/2024, nr. 4.593/3/2024, nr. 5.971/3/2024, nr. 4.609/3/2024, nr. 5.148/3/2024, nr. 2.327/3/2024, nr. 11.196/3/2024, nr. 4.921/3/2024, nr. 2.964/3/2024, nr. 3.053/3/2024, nr. 3.882/3/2024, nr. 3.897/3/2024, nr. 4.777/3/2024, nr. 4.915/3/2024, nr. 5.068/3/2024, nr. 6.419/3/2024, nr. 8.002/3/2024, nr. 8.514/3/2024, nr. 17.097/3/2024, nr. 1.076/3/2024, nr. 4.135/3/2024, nr. 5.329/3/2024, nr. 5.606/3/2024, nr. 5.869/3/2024, nr. 7.484/3/2024, nr. 8.466/3/2024, nr. 3.113/3/2024, nr. 4.390/3/2024, nr. 4.619/3/2024 şi nr. 5.583/3/2024 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Dănuţ Cornel Ungur, de Ovidiu Marius Miclea şi alţii, precum şi de Denise Diana Marţi şi Bogdan Alexandru Diaconescu în dosarele nr. 1.124/108/2024, nr. 1.238/108/2024 şi nr. 1.731/108/2024 ale Tribunalului Arad - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, de Marin Nicolae Ţăran în Dosarul nr. 218/96/2024 al Tribunalului Harghita - Secţia civilă, de Ilona Nica, Victoria Avasilcăi şi Florin Sârghiuţă în Dosarul nr. 277/103/2024 al Tribunalului Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ, de Luminiţa Popa şi Nicolae Popescu, de Victor Cristian Mitroi, precum şi de Victor Voinea şi Mihaela Mecleuş în dosarele nr. 345/87/2024, nr. 419/87/2024 şi nr. 255/87/2024 ale Tribunalului Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal, de Narcisa Mihaela Buzan, Aurora Ioana Mihăiţă şi Mariana Iordache, de Gina Rolea şi alţii, precum şi de Ion Giura şi Ion Caian în dosarele nr. 1.538/101/2024, nr. 1.593/101/2024 şi nr. 836/101/2024 ale Tribunalului Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Mihai Mircea Mugurel în Dosarul nr. 426/90/2024 al Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă, de Ioan Corcheş în Dosarul nr. 353/107/2024 al Tribunalului Alba - Secţia I civilă, de Florin Eftene şi Daniel Radu în Dosarul nr. 300/120/2024 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, de Simona-Mihaela Al Hajjar în Dosarul nr. 79/117/2024 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Cătălin Mihu în Dosarul nr. 292/89/2024 al Tribunalului Vaslui - Secţia civilă, de Gabriela Ghizela Pop şi alţii în Dosarul nr. 456/100/2024 al Tribunalului Maramureş - Secţia I civilă, de Robert-Cristian Apostol în Dosarul nr. 525/85/2024 al Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă, de Mihaela-Elisabeta Cotora şi alţii, precum şi de Cosmin Claudiu Pătra în dosarele nr. 329/63/2024 şi nr. 1.529/63/2024 ale Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Cristescu Erzsebet în Dosarul nr. 395/83/2024 al Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă, de Adriana Corhan în Dosarul nr. 300/30/2024 al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă, de Mihail Rădulescu, Nicuşor Olariu, Maria Colţan, precum şi de Maria Aninoiu în dosarele nr. 223/115/2024 şi nr. 224/115/2024 ale Tribunalului Caraş-Severin - Secţia I civilă, precum şi de Maria Axinte în Dosarul nr. 134/88/2024 al Tribunalului Tulcea - Secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
    4. La apelul nominal răspund domnul Vişan Marin, în calitate de autor al excepţiei de neconstituţionalitate în Dosarul nr. 1.957D/2024, şi domnul Theodorescu Gheorghe, în calitate de autor al excepţiei de neconstituţionalitate în Dosarul nr. 2.071D/2024, lipsind celelalte părţi. Magistratul-asistent învederează că, în Dosarul nr. 2.069D/2024, citaţia emisă pentru autoarea Pană Maria s-a întors cu menţiunea „Persoană decedată“, fără însă a exista la dosar vreun document referitor la introducerea în cauză a moştenitorilor acesteia. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în dosarele nr. 2.052D/2024, nr. 2.157D/2024, nr. 2.297D/2024, nr. 2.359D/2024, autorii Popa Luminiţa, Iacob Ioana, Măiereanu Iuliana şi Mihu Cătălin solicită judecata în lipsă. De asemenea, în dosarele nr. 2.156D/2024 şi nr. 2.419D/2024, autorii Bularcă Ion şi Cristescu Erzsebet au depus înscrisuri în sensul admiterii excepţiei de neconstituţionalitate şi solicită judecata în lipsă. Totodată, în dosarele nr. 2.306D/2024 şi nr. 2.406D/2024, autoarele State-Ungureanu Ana-Maria şi Ulmeanu Petruţa, prin avocat, cu delegaţie la dosar, au depus note scrise în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate.
    6. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Părţile prezente şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.843D/2024-nr. 1.849D/2024, nr. 1.887D/2024, nr. 1.911D/2024-nr. 1.914D/2024, nr. 1.952D/2024-nr. 1.957D/2024, nr. 1.985D/2024, nr. 2.010D/2024, nr. 2.017D/2024, nr. 2.018D/2024, nr. 2.034D/2024-nr. 2.036D/2024, nr. 2.052D/2024, nr. 2.065D/2024-nr. 2.071D/2024, nr. 2.156D/2024, nr. 2.157D/2024, nr. 2.194D/2024, nr. 2.207D/2024-nr. 2.211D/2024, nr. 2.243D/2024, nr. 2.273D/2024, nr. 2.274D/2024, nr. 2.294D/2024-nr. 2.306D/2024, nr. 2.317D/2024-nr. 2.322D/2024, nr. 2.359D/2024, nr. 2.365D/2024, nr. 2.404D/2024-nr. 2.408D/2024, nr. 2.410D/2024, nr. 2.419D/2024-nr. 2.422D/2024, nr. 2.425D/2024, nr. 2.437D/2024, nr. 2.438D/2024, nr. 2.456D/2024 şi nr. 2.457D/2024 la Dosarul nr. 1.842D/2024, care a fost primul înregistrat.
    7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul părţilor prezente, care susţin, în esenţă, admiterea excepţiei astfel cum a fost formulată.
    8. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca devenită inadmisibilă, având în vedere jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 724 din 19 decembrie 2024.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    9. Prin încheierile din 22 mai 2024 şi din 16 aprilie 2024, pronunţate în dosarele nr. 3.688/3/2024, nr. 4.057/3/2024, nr. 4.471/3/2024, nr. 5.327/3/2024 şi nr. 5.738/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin art. XVIII din Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Spiridon Eliviu, de Eduard Valeriu Harasti, de Enrica-Anda Bădoiu, Mihaela Vintilă şi Elena Petrescu, de Aniţa Zanfir şi Constantin Zanfir, precum şi de Valeriu Radu şi constituie obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 1.842D/2024, nr. 1.843D/2024, nr. 1.844D/2024, nr. 1.845D/2024 şi nr. 1.846D/2024.
    10. Prin Încheierea din 21 mai 2024, pronunţată în Dosarul nr. 6.809/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Florin Dumitru Lie şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.847D/2024.
    11. Prin încheierile din 21 mai 2024, pronunţate în dosarele nr. 1.124/108/2024 şi nr. 1.238/108/2024, Tribunalul Arad - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Dănuţ Cornel Ungur, precum şi de Ovidiu Marius Miclea şi alţii şi constituie obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 1.848D/2024 şi nr. 1.849D/2024.
    12. Prin Încheierea din 23 mai 2024, pronunţată în Dosarul nr. 218/96/2024, Tribunalul Harghita - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Marin Nicolae Ţăran şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.887D/2024.
    13. Prin Încheierea din 28 mai 2024, pronunţată în Dosarul nr. 3.438/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Ioan Prelipcean şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.911D/2024.
    14. Prin încheierile din 28 mai 2024, pronunţate în dosarele nr. 4.923/3/2024 şi nr. 7.999/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Elena Floarea şi de Voica Ioana Bărbulescu şi constituie obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 1.912D/2024 şi nr. 1.913D/2024.
    15. Prin Încheierea din 3 iunie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 8.078/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Adrian Cojan şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.914D/2024.
    16. Prin Încheierea din 28 mai 2024, pronunţată în Dosarul nr. 3.538/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 alin. (2) lit. b) şi c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin art. XVIII din Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Rodica Dorin şi alţii şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.952D/2024.
    17. Prin încheierile din 28 mai 2024 şi din 5 iunie 2024, pronunţate în dosarele nr. 4.148/3/2024, nr. 4.283/3/2024, nr. 5.113/3/2024, nr. 5.337/3/2024 şi nr. 6.808/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Marcel Amăricuţei, de Nicolae Bălteanu, de Gheorghe Gavrilă, de Viorel Vasile, precum şi de Nicolae Dobre şi alţii şi constituie obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 1.953D/2024, nr. 1.954D/2024, nr. 1.955D/2024, nr. 1.956D/2024 şi nr. 1.957D/2024.
    18. Prin Încheierea din 6 iunie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 277/103/2024, Tribunalul Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Ilona Nica, Victoria Avasilcăi şi Florin Sârghiuţă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.985D/2024.
    19. Prin Încheierea din 6 iunie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 2.282/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Ionica Bălan şi alţii şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.010D/2024.
    20. Prin încheierile din 10 iunie 2024 şi din 22 mai 2024, pronunţate în dosarele nr. 5.486/3/2024, nr. 4.043/3/2024 şi nr. 3.247/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Ion Dumitrescu, de Eugen Lazăr, precum şi de Marinela-Mirela Ionescu şi Rodica-Florica Voicu şi constituie obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 2.017D/2024, nr. 2.018D/2024 şi nr. 2.034D/2024.
    21. Prin Încheierea din 11 iunie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 4.100/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Ilie Răpan şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.035D/2024.
    22. Prin Încheierea din 5 iunie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 5.300/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Norocel George Rădulescu şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.036D/2024.
    23. Prin Încheierea din 5 iunie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 345/87/2024, Tribunalul Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Luminiţa Popa şi Nicolae Popescu şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.052D/2024.
    24. Prin Încheierea din 13 iunie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 1.538/101/2024, Tribunalul Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Narcisa Mihaela Buzan, Aurora Ioana Mihăiţă şi Mariana Iordache şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.065D/2024.
    25. Prin Încheierea din 13 iunie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 1.593/101/2024, Tribunalul Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Gina Rolea şi alţii şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.066D/2024.
    26. Prin încheierile din 29 mai 2024, pronunţate în dosarele nr. 2.969/3/2024 şi nr. 3.103/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Marioara Arhip şi Daniela Maria Yanay, precum şi de Sergiu Gabura şi constituie obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 2.067D/2024 şi nr. 2.068D/2024.
    27. Prin Încheierea din 29 mai 2024, pronunţată în Dosarul nr. 4.391/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 alin. (2) lit. b) şi c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Florica Cotta, Mircea Dobre şi Maria Pană şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.069D/2024.
    28. Prin încheierile din 29 mai 2024 şi 13 iunie 2024, pronunţate în dosarele nr. 4.946/3/2024 şi nr. 5.946/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Valentin Ionaşcu şi de Gheorghe Theodorescu şi constituie obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 2.070D/2024 şi nr. 2.071D/2024.
    29. Prin Încheierea din 17 iunie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 4.593/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XVIII din Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Ion Bularcă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.156D/2024.
    30. Prin Încheierea din 17 iunie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 5.971/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Ioana Iacob şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.157D/2024.
    31. Prin Încheierea din 4 iunie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 426/90/2024, Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Mihai Mircea Mugurel şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.194D/2024.
    32. Prin încheierile din 20 iunie 2024, pronunţate în dosarele nr. 4.609/3/2024 şi nr. 5.148/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Ion Tîrziu şi de Daniel Gherasim şi constituie obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 2.207D/2024 şi nr. 2.208D/2024.
    33. Prin încheierile din 12 iunie 2024 şi din 25 iunie 2024, pronunţate în dosarele nr. 2.327/3/2024 şi nr. 11.196/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Ana Mirela Păstoreanu, Mihaela Maria Litvin şi Mariana Cornea, precum şi de Alessandra Giusepina Greceanu şi constituie obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 2.209D/2024 şi nr. 2.210D/2024.
    34. Prin Încheierea din 20 iunie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 836/101/2024, Tribunalul Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Ion Giura şi Ion Caian şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.211D/2024.
    35. Prin Încheierea din 20 iunie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 4.921/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Constantin Stănescu şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.243D/2024.
    36. Prin Încheierea din 12 iunie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 353/107/2024, Tribunalul Alba - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Ioan Corcheş şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.273D/2024.
    37. Prin Încheierea din 6 iunie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 300/120/2024, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Florin Eftene şi Daniel Radu şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.274D/2024.
    38. Prin Încheierea din 20 iunie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 1.731/108/2024, Tribunalul Arad - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Denise Diana Marţi şi Bogdan Alexandru Diaconescu şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.294D/2024.
    39. Prin Încheierea din 27 iunie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 79/117/2024, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Simona-Mihaela Al Hajjar şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.295D/2024.
    40. Prin Încheierea din 15 aprilie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 2.964/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Nicolae Florescu şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.296D/2024.
    41. Prin Încheierea din 20 mai 2024, pronunţată în Dosarul nr. 3.053/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 alin. (2) lit. b) şi c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Geanina Cristina Arghir şi alţii şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.297D/2024.
    42. Prin încheierile din 15 aprilie 2024 şi din 20 mai 2024, pronunţate în dosarele nr. 3.882/3/2024 şi nr. 3.897/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Cornel I. Ghena şi de Iosif Vasile şi constituie obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 2.298D/2024 şi nr. 2.299D/2024.
    43. Prin Încheierea din 20 iunie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 4.777/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Alexandru Cotoară-Nicolae şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.300D/2024.
    44. Prin Încheierea din 20 mai 2024, pronunţată în Dosarul nr. 4.915/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Dorel Marian Nuţu şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.301D/2024.
    45. Prin Încheierea din 20 iunie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 5.068/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Ion-Aurel Stanciu şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.302D/2024.
    46. Prin Încheierea din 3 iunie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 6.419/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Daniela Răducan şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.303D/2024.
    47. Prin Încheierea din 20 iunie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 8.002/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 alin. (2) lit. b) şi c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Ana Alexandrina Savin şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.304D/2024.
    48. Prin Încheierea din 3 iunie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 8.514/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Cerasela Georgescu şi Domenic Alin Georgescu şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.305D/2024.
    49. Prin încheierile din 28 iunie 2024, din 3 iunie 2024 şi din 19 iunie 2024, pronunţate în dosarele nr. 17.097/3/2024, nr. 1.076/3/2024, nr. 4.135/3/2024, nr. 5.329/3/2024 şi nr. 5.606/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Ana-Maria State-Ungureanu, de Daniela Călinescu şi alţii, de Theodor Ţăranu, de Constantin Ciolan, precum şi de Marinel Calen şi constituie obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 2.306D/2024, nr. 2.317D/2024, nr. 2.318D/2024, nr. 2.319D/2024 şi nr. 2.320D/2024.
    50. Prin Încheierea din 4 iulie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 5.869/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Marin Alniţei şi Iulică Burticioiu şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.321D/2024.
    51. Prin Încheierea din 19 iunie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 7.484/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Beatrice-Tanţa Strat şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.322D/2024.
    52. Prin Încheierea din 13 iunie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 292/89/2024, Tribunalul Vaslui - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Cătălin Mihu şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.359D/2024.
    53. Prin Încheierea din 13 iunie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 456/100/2024, Tribunalul Maramureş - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Gabriela Ghizela Pop şi alţii şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.365D/2024.
    54. Prin Încheierea din 3 iunie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 8.466/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XVIII din Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Ilie Tiberius Moldovan şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.404D/2024.
    55. Prin Încheierea din 3 iulie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 419/87/2024, Tribunalul Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Victor Cristian Mitroi şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.405D/2024.
    56. Prin Încheierea din 7 iunie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 3.113/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 alin. (2) lit. b) şi c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin art. XVIII din Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Petruţa Ulmeanu şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.406D/2024.
    57. Prin Încheierea din 3 iunie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 4.390/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Sofia Oprea şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.407D/2024.
    58. Prin Încheierea civilă nr. 618 din 18 iunie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 525/85/2024, Tribunalul Sibiu - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Robert-Cristian Apostol şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.408D/2024.
    59. Prin Încheierea din 20 iunie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 329/63/2024, Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Mihaela-Elisabeta Cotora şi alţii şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.410D/2024.
    60. Prin Încheierea din 5 iunie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 395/83/2024, Tribunalul Satu Mare - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Cristescu Erzsebet şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.419D/2024.
    61. Prin Încheierea civilă din 13 iunie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 300/30/2024, Tribunalul Timiş - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Adriana Corhan şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.420D/2024.
    62. Prin încheierile din 20 iunie 2024, pronunţate în dosarele nr. 223/115/2024 şi nr. 224/115/2024, Tribunalul Caraş-Severin - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Mihail Rădulescu, precum şi de Nicuşor Olariu, Maria Colţan şi Maria Aninoiu şi constituie obiectul Dosarelor Curţii Constituţionale nr. 2.421D/2024 şi nr. 2.422D/2024.
    63. Prin Încheierea din 26 iunie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 4.619/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Pantea Teodor şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.425D/2024.
    64. Prin Încheierea din 6 iunie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 255/87/2024, Tribunalul Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 alin. (2) lit. b) şi c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Victor Voinea şi Mihaela Mecleuş şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.437D/2024.
    65. Prin Încheierea din 26 iunie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 5.583/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Constatin Jaravete şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.438D/2024.
    66. Prin Încheierea nr. 53 din 26 iunie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 134/88/2024, Tribunalul Tulcea - Secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Maria Axinte şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.456D/2024.
    67. Prin Încheierea din 28 iunie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 1.529/63/2024, Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Cosmin Claudiu Pătra şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.457D/2024.
    68. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în cauze având ca obiect soluţionarea unor cereri privind restituirea sumelor de bani reţinute din pensiile autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, cu titlu de impozit.
    69. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că textul de lege criticat încalcă obligaţia constituţională a Parlamentului de a pune de acord legile cu deciziile Curţii Constituţionale (în speţă, Decizia nr. 467 din 2 august 2023), în detrimentul respectării principiilor constituţionale şi a securităţii juridice. Această conduită a Parlamentului, care nu reexaminează şi nu ajustează actul normativ în concordanţă cu decizia Curţii Constituţionale, contravine obiectivului legiferării, acela de a armoniza legislaţia cu hotărârile instanţei constituţionale, conform art. 147 alin. (2) din Constituţie.
    70. Se susţine că instanţa de contencios constituţional a stabilit prin Decizia nr. 467 din 2 august 2023 (paragrafele 165-168) că impozitarea pensiilor, în special a celor de serviciu, trebuie să respecte principii fundamentale precum echitatea, proporţionalitatea, rezonabilitatea şi nediscriminarea. Astfel, impozitarea nu ar trebui să aibă un caracter sancţionator şi legiuitorul are o marjă de apreciere, dar cu condiţia să nu încalce garanţiile ataşate independenţei sistemului judiciar. Ca atare, stabilirea regulilor şi bazei de impunere trebuie să fie făcută cu o diligenţă deosebită pentru a asigura respectarea principiilor constituţionale şi a drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, evitând discriminarea şi asigurând un tratament echitabil în faţa legii.
    71. Prin stabilirea unei supraimpozitări numai a pensiilor speciale nu se respectă cele statuate de Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, respectiv ca legiuitorul să diferenţieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetăţeni.
    72. De asemenea, sunt neconstituţionale dispoziţiile art. 101 alin. (8) din Codul fiscal, potrivit cărora în cazul veniturilor din pensii şi/sau al diferenţelor de venituri din pensii, precum şi al sumelor reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflaţie, stabilite în baza hotărârilor judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărârilor judecătoreşti definitive şi executorii, impozitul se calculează separat faţă de impozitul aferent drepturilor lunii curente, prin aplicarea prevederilor alin. (2), impozitul reţinut fiind impozit final. Or, impozitul se reţine la data efectuării plăţii.
    73. Se mai afirmă că sunt încălcate cerinţele referitoare la claritatea şi calitatea actelor normative, întrucât art. 64 din Legea nr. 227/2015 stabileşte o concepţie unitară asupra impozitului pe venit pentru pensii, impunând o cotă fixă de 10%. Cu toate acestea, art. 101 din acelaşi act normativ introduce o deviere de la acest principiu, aplicând un impozit care nu a fost prevăzut de lege. Textul criticat prezintă ambiguitate în ceea ce priveşte definirea clară a nivelului veniturilor la care se aplică cotele respective de impozitare. Expresiile precum „partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net“, „partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut“, precum şi „partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut“ nu oferă o precizie exactă asupra sumelor care intră sub incidenţa fiecărei cote. Formulările vagi ale textului permit o interpretare diversă şi pot duce la interpretări subiective. Absenţa unei clarificări precise a limitei superioare şi inferioare a fiecărei categorii poate genera confuzii în rândul plătitorilor de impozit şi al autorităţilor fiscale, contribuind la incertitudini în aplicarea regulilor fiscale.
    74. De asemenea, textul nu furnizează indicatori cuantificabili şi verificabili pentru a determina exact cum se calculează impozitul în situaţiile specifice. De exemplu, nu se precizează explicit care este suma exactă la care se aplică cota de 15%, respectiv când venitul se află între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut. Conform art. 101 alin. (3) din Codul fiscal, determinarea câştigului salarial mediu net se stabileşte prin deducerea din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat a contribuţiilor sociale obligatorii prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) şi b) din Codul fiscal şi a impozitului pe venit. Normele edictate sunt neclare, determinarea câştigului salarial mediu net prin deducerea din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat a contribuţiilor sociale obligatorii şi a impozitului pe venit fiind impusă fără a se specifica dacă este vorba despre cel folosit pentru pensiile din sistemul public sau cel folosit pentru pensiile de serviciu. Expresia „utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat“ nu oferă o indicaţie clară asupra modului exact în care se stabileşte această sumă. Or, lipsa detaliilor precise cu privire la formula sau metoda de calcul poate crea dificultăţi în determinarea corectă a impozitului datorat.
    75. Textul criticat nu oferă suficiente detalii şi orientări cu privire la modul de calcul al părţii contributive a veniturilor din pensii, care ar trebui să fie un element de bază în formula de calcul al impozitului, încălcându-se astfel principiul legalităţii şi previzibilităţii prevăzut de art. 1 din Constituţie. Stagiul complet de cotizare pentru militari este de 25 de ani, dintre care cel puţin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu, în timp ce stagiul complet de cotizare potrivit dreptului comun este de 35 de ani. Textul legislativ fiscal nu specifică clar care dintre aceste stagii ar trebui să fie folosit pentru calculul contributivităţii în privinţa militarilor/magistraţilor. De asemenea, utilizarea unui stagiu de cotizare mai lung de 35 de ani pentru calculul contributivităţii este inechitabilă pentru cei care au efectuat un stagiu complet de cotizare de 25 de ani. Acest lucru implică o penalizare pentru cei care au contribuit mai puţin în sistemul de pensii şi conduce la o distorsiune a drepturilor acestora, fiind încălcate dispoziţiile art. 44 din Constituţie.
    76. Textul legislativ nu furnizează o formulă sau instrucţiuni detaliate cu privire la modul de calcul al părţii contributive. Nu este specificat cum se traduce stagiul de cotizare într-un calcul concret al părţii contributive a veniturilor din pensii. O atare lipsă de claritate poate face ca, pentru beneficiarii pensiilor de serviciu, înţelegerea regulilor fiscale şi aplicarea corespunzătoare a acestora să fie dificile. Această incertitudine poate conduce la o interpretare variabilă şi subiectivă a legii fiscale şi poate crea confuzie atât pentru contribuabili, cât şi pentru autorităţile fiscale. Mai mult, poate duce la riscul apariţiei litigiilor fiscale şi a contestaţiilor, deoarece diferiţi beneficiari ai pensiilor de serviciu ar putea interpreta legea în moduri diferite.
    77. Principiul venitului unic contribuie la predictibilitatea sistemului fiscal. Contribuabilii ştiu că vor fi impozitaţi la o cotă fixă de 10%, indiferent de componenţa venitului lor. Introducerea impozitului diferenţiat în art. 101 din Codul fiscal aduce un element de incertitudine şi variabilitate, deoarece nivelul impozitului depinde acum de proporţia dintre componenta contributivă şi necontributivă a venitului. Această variabilitate contravine principiului clarităţii şi afectează capacitatea contribuabililor de a anticipa şi planifica impozitele aferente pensiilor lor.
    78. Principiul constituţional al distribuirii echitabile a sarcinilor fiscale pentru suportarea cheltuielilor publice, stipulat de art. 56 alin. (2) din Constituţie, impune necesitatea diferenţierii în contribuţiile persoanelor cu venituri superioare. Cota procentuală de contribuţie este unitară şi nu este progresivă, variabilitatea valorică a contribuţiei depinzând de nivelul diferit al veniturilor. Această lipsă de progresivitate a cotei procentuale de contribuţie a fost recunoscută şi subliniată de Curtea Constituţională în Decizia nr. 56 din 26 ianuarie 2006, evidenţiindu-se exclusiv diferenţa valorică, şi nu cea procentuală a acestei cote. Prin Decizia nr. 258 din 16 martie 2010, Curtea a constatat că principiul aşezării juste a sarcinilor fiscale impune ca plata contribuţiilor să se facă în acelaşi mod de către toţi contribuabilii, prin excluderea oricărui privilegiu sau oricărei discriminări, astfel încât la venituri egale contribuţia să fie aceeaşi. În jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a mai stabilit că fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci şi proporţională, rezonabilă, echitabilă şi să nu diferenţieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetăţeni.
    79. Aşadar, legiuitorul trebuie să manifeste o grijă deosebită atunci când stabileşte categoria de venit asupra căreia poartă sarcina fiscală, suma concretă asupra căreia se datorează şi modul concret de calcul al sarcinii fiscale. Orice modificare a sarcinilor fiscale trebuie să fie justificată de motive obiective, să se aplice unitar, să fie clară şi predictibilă şi să nu diferenţieze contribuţia fiscală pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetăţeni.
    80. Modalitatea de impozitare stabilită în art. 101 din Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023, încalcă dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie.
    81. Textul creează o discriminare pe criteriul averii prin impunerea unor cote de impozit progresive în funcţie de nivelul venitului, în ceea ce priveşte partea necontributivă a veniturilor din pensii. Discriminarea se datorează introducerii a trei trepte de impozitare, fiecare asociată cu un anumit interval al veniturilor. Astfel, plătitorii de impozit cu venituri sub nivelul câştigului salarial mediu net sunt supuşi unei cote de 10%, în timp ce cei cu venituri între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut sunt impozitaţi la o cotă de 15%, iar cei cu venituri care depăşesc nivelul câştigului salarial mediu brut sunt supuşi unei cote de 20%.
    82. Această diferenţiere a cotelor de impozitare în funcţie de nivelul venitului este, astfel, discriminatorie pe criteriul averii, deoarece persoanele cu venituri mai mari sunt impozitate la o cotă procentuală mai ridicată, ceea ce reflectă o abordare progresivă. Discriminarea pe criteriul averii este evidentă având în vedere faptul că impozitul creşte proporţional cu nivelul veniturilor, punând o povară mai mare asupra celor cu venituri superioare şi creând o distincţie fiscală bazată pe capacitatea financiară a contribuabililor.
    83. Impunerea unei cote mai ridicate pentru veniturile mai mari constituie o penalizare şi nu neapărat o măsură proporţională la capacitatea reală de contribuţie şi creează discriminare în interiorul aceleiaşi categorii sociale, deoarece unele persoane pot avea o parte necontributivă mai mare decât altele în funcţie de anumite criterii, cum ar fi: vechimea, gradul profesional, funcţia exercitată (de execuţie sau de conducere), o perioadă de activitate mai mare. Conform sistemului de impozitare progresivă, ratele de impozitare cresc odată cu creşterea veniturilor, iar nu prin raportare la o parte contributivă/ necontributivă.
    84. Raportarea legiuitorului la stabilirea unor praguri de impozitare, fie la venitul din „salariul mediu net pe economie“, fie la venitul din „salariul mediu brut pe economie“ exclusiv în cazul pensiilor de serviciu, constituie o încălcare a principiului nediscriminării, conform art. 16 alin. (1) din Constituţie.
    85. Conform dispoziţiilor Codului fiscal, mai precis ale art. 64, nu există prevederi privind tranşe sau cote de impozitare diferite pentru venituri provenite din indemnizaţii sau salarii. Impozitul este aplicat asupra venitului realizat, inclusiv asupra salariilor, veniturilor asimilate salariilor şi pensiilor. Este important de menţionat că impozitul nu este aplicat asupra unor componente ale venitului, cum ar fi partea contributivă sau necontributivă.
    86. Prin noile dispoziţii ale art. 101 din Codul fiscal, se observă o intenţie de modificare implicită a cotei unice de impozitare de 10% doar pentru veniturile provenite din anumite categorii de pensii, generând astfel o încălcare a prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, care garantează egalitatea în faţa legii. Statuarea unor aşa-numite cote de impozitare diferite de cele stabilite legal este un evident artificiu legislativ, ce trădează instituirea de fapt a unei „taxe suplimentare“ asupra veniturilor reprezentate de pensiile de serviciu, cu trimitere evidentă la pensiile militarilor/magistraţilor. Textul art. 101 din Codul fiscal creează discriminare pe criteriul vârstei între militarii/magistraţii care au împlinit vârsta de acordare a pensie publice în sistemul public de pensii şi cărora le-a fost calculată partea de contributivitate şi militarii/magistraţii care nu au împlinit această vârstă şi cărora nu le-a fost calculată partea de contributivitate. Astfel, militarilor/magistraţilor din prima categorie li se calculează cota de impozitare în baza art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, iar militarilor/magistraţilor din cea de a doua categorie li se calculează cota de impozitare în baza art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, rezultând o impozitare diferită.
    87. Defalcarea pensiei de serviciu în trei componente nu instituie un prag cert de impozitare sau un sistem progresiv de impozitare, ci reduce cuantumul pensiei în plată, având o orientare către categoria specifică a pensiilor de serviciu ale militarilor. Această reducere este mascată prin impozitarea cu 15%, respectiv cu 20% a părţii ce depăşeşte contributivitatea pentru toate categoriile de pensii de serviciu.
    88. Art. 101 din Codul fiscal, astfel cum este modificat, încalcă dispoziţiile art. 44 alin. (1)-(4) din Constituţie, textul reflectând caracterul sancţionator care influenţează valoarea pensiilor. Impozitarea progresivă conduce la o reducere indirectă a valorii pensiilor, care trebuie să se reflecte cât mai aproape de cuantumul indemnizaţiei aferente funcţiei deţinute la momentul pensionării. Impozitarea progresivă aduce cu sine un caracter restrângător asupra valorii pensiilor, generând, în mod indirect, o diminuare a acestora. Este esenţial ca orice impozitare să respecte limitele şi condiţiile stabilite de lege, iar orice măsură care afectează indirect valoarea pensiilor ar trebui să fie justificată în mod corespunzător.
    89. Or, prin nota de fundamentare a Legii nr. 282/2023 nu se prezintă o justificare obiectivă a acestei structuri de impozitare. Impunerea unor aşa-numite praguri valorice - salariu mediu brut sau net pe economie - pentru calcularea unor impozite încalcă dreptul de proprietate pe care militarul/magistratul îl are cu privire la cuantumul pensiei, drept prevăzut de art. 44 alin. (1)-(4) din Constituţie. Descompunerea unui venit în componente distincte şi, ulterior, impozitarea separată a acestor componente nu este o practică reglementată în legislaţia fiscală în vigoare. Această metodă constituie, în esenţă, o formă de impozitare discriminatorie a pensiei de serviciu, contravenind prevederilor constituţionale menţionate anterior.
    90. Legile nr. 303/2004 şi nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor definesc pensia de serviciu ca fiind un venit „in integrum“ - echivalentul a 80% din ultima indemnizaţie brută lunară, inclusiv sporurile permanente aferente. Împrejurarea că pensia de serviciu conţine şi o parte contributivă nu schimbă caracterul unitar şi unic al venitului, căci, în caz contrar, legea ar trebui să prevadă noi cote de impozitare în cuprinsul art. 64 din Codul fiscal, care să fie reluate doar în art. 101 din Codul fiscal, fapt care însă nu s-a realizat.
    91. Modalitatea de determinare a pensiei de serviciu este explicit reglementată în legislaţia curentă, neexistând o dezagregare a acesteia în componente distincte. Pensia de serviciu a militarilor/magistraţilor este stabilită la 80% din baza de calcul.
    92. Procentul menţionat, calculat din baza de 80%, care constituie indemnizaţia de pensionare, nu a suferit modificări până în prezent. Statul, conform jurisprudenţei Curţii Constituţionale, are capacitatea de a ajusta sau chiar de a elimina acest procent în viitor, în funcţie de orientarea politicii statului în domeniul asigurărilor sociale. Cu toate acestea, orice modificare poate afecta doar viitorul, şi nu situaţiile anterioare. Prin adoptarea unui procent fix în stabilirea cuantumului pensiei de serviciu se asigură acordarea aceluiaşi tratament juridic persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică. Acest lucru se aplică şi beneficiarilor de venituri din pensii şi/sau indemnizaţii pentru limită de vârstă, acordate în baza unor legi sau statute speciale. Astfel, se respectă prevederile art. 56 alin. (2) din Constituţie, care se referă la distribuirea echitabilă a sarcinilor fiscale.
    93. Curtea Constituţională a reiterat că statul este liber să decidă cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau să aleagă tipul ori cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare dintre aceste regimuri. Singura condiţie impusă statului este aceea de a respecta principiul nediscriminării, fiind absolut necesar ca măsura de reformare a regimului fiscal privind pensiile obţinute în baza unor legi sau statute speciale să fie aplicabilă tuturor categoriilor de beneficiari ai unor astfel de pensii, fără distincţie. Se invocă Decizia nr. 900 din 15 decembrie 2020.
    94. Simultan, se mai susţine că stabilirea valorii de referinţă sau a pragului de la care se calculează treptele de impozitare trebuie să fie efectuată într-un mod clar şi precis, având în vedere atât deciziile Curţii Constituţionale, cât şi prevederile Constituţiei României. Indicarea unui element fiscal fluctuant drept treaptă valorică, precum salariul mediu brut/net pe economie, va determina o fluctuaţie şi în cuantumul pensiilor de serviciu care vor fi diferite de la un an la altul, depinzând într-o măsură mai mare de factorul politic decât permite legea în cazul altor cetăţeni români.
    95. Compensaţia acordată de stat ca venit unic (cunoscută ca aşa-numita parte necontributivă) alături de partea contributivă, în cazul magistraţilor fixată la 80% procent din cuantumul indemnizaţiei brute din ultima lună de activitate, iar în cazul militarilor fixată la 80% procent din media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar, nu poate fi impozitată în alt mod decât în cazul celorlalte categorii de venituri din pensii. În caz contrar, statul pare să încerce să reducă cuantumul pensiilor deja stabilite sau aflate în plată printr-o metodă aparent „elegantă“, dar nelegală. Această abordare contravine principiului neretroactivităţii legii civile şi principiului nediscriminării din Constituţie, încălcându-se, de asemenea, şi prevederile art. 56, ale art. 139 şi cele ale art. 147 alin. (4) din Constituţie.
    96. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarele nr. 1.842D/2024, nr. 1.843D/2024, nr. 1.845D/2024, nr. 1.846D/2024, nr. 1.914D/2024, nr. 2.068D/2024-nr. 2.070D/2024, nr. 2.156D/2024, nr. 2.157D/2024, nr. 2.243D/2024, nr. 2.319D/2024, nr. 2.322D/2024 şi 2.425D/2024, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, considerând că o precizare a punctului de vedere al instanţei ar echivala cu o antepronunţare în cauză, în sensul art. 42 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă. În dosarele nr. 2.010D/2024, nr. 2.017D/2024, nr. 2.018D/2024, nr. 2.067D/2024, nr. 2.207D/2024, nr. 2.208D/2024, nr. 2.321D/2024 şi nr. 2.438D/2024, instanţa nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. În dosarele nr. 1.844D/2024, nr. 1.847D/2024, nr. 1.912D/2024, nr. 1.913D/2024, nr. 1.953D/2024-nr. 1.957D/2024, nr. 2.036D/2024, nr. 2.210D/2024, nr. 2.318D/2024 şi nr. 2.320D/2024, apreciază, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale doar în măsura în care acestea se interpretează în sensul că aplicarea impozitului progresiv presupune, în mod obligatoriu, determinarea în prealabil a cotei contributive (în măsura în care persoana interesată a contribuit la sistemul public de pensii/sistemul de pensii militare). În dosarele nr. 1.911D/2024 şi nr. 2.035D/2024, instanţa opinează în sensul netemeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că autorităţile statului dispun de o marjă largă de apreciere pentru reglementarea politicilor lor sociale, dată fiind cunoaşterea directă a propriei societăţi şi a nevoilor sale, astfel încât autorităţile naţionale sunt în principiu bine plasate pentru a alege mijloacele cele mai adecvate în atingerea scopului stabilirii unui echilibru între cheltuielile publice, cu excepţia cazului în care aceste mijloace încalcă principiul nediscriminării între persoane aflate în situaţii similare. În dosarele nr. 1.952D/2024, nr. 2.034D/2024, nr. 2.071D/2024, nr. 2.209D/2024, nr. 2.296D/2024-nr. 2.306D/2024, nr. 2.317D/2024, nr. 2.404D/2024, nr. 2.406D/2024 şi nr. 2.407D/2024, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 467 din 2 august 2023.
    97. Tribunalul Arad - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarele nr. 1.848D/2024, nr. 1.849D/2024 şi nr. 2.294D/2024, opinează în sensul constituţionalităţii prevederilor legale criticate.
    98. Tribunalul Harghita - Secţia civilă, în Dosarul nr. 1.887D/2024, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, în considerarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
    99. Tribunalul Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ, în Dosarul nr. 1.985D/2024, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, considerând că o precizare a punctului de vedere al instanţei ar echivala cu o antepronunţare în cauză, în sensul art. 42 pct. 1 din Codul de procedură civilă.
    100. Tribunalul Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal, în dosarele nr. 2.052D/2024, nr. 2.405D/2024, apreciază, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale doar în măsura în care acestea se interpretează în sensul că aplicarea impozitului progresiv presupune, în mod obligatoriu, determinarea în prealabil a cotei contributive (în măsura în care persoana interesată a contribuit la sistemul public de pensii/sistemul de pensii militare). În Dosarul nr. 2.437D/2024, instanţa opinează în sensul că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.
    101. Tribunalul Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarele nr. 2.065D/2024, nr. 2.066D/2024, nr. 2.211D/2024, apreciază, în esenţă, că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 467 din 2 august 2023.
    102. Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 2.194D/2024, opinează în sensul constituţionalităţii prevederilor legale criticate, având în vedere că acestea se aplică tuturor categoriilor de contribuabili şi respectă criteriile justei aşezări a sarcinilor fiscale [echitate, proporţionalitate, rezonabilitate, nediscriminare].
    103. Tribunalul Alba - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 2.273D/2024, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.
    104. Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 2.274D/2024, apreciază, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale doar în măsura în care acestea se interpretează în sensul că aplicarea impozitului progresiv presupune, în mod obligatoriu, determinarea în prealabil a cotei contributive (în măsura în care persoana interesată a contribuit la sistemul public de pensii/sistemul de pensii militare).
    105. Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 2.295D/2024, apreciază, în esenţă, că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 467 din 2 august 2023.
    106. Tribunalul Vaslui - Secţia civilă, în Dosarul nr. 2.359D/2024, opinează, în esenţă, că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 467 din 2 august 2023.
    107. Tribunalul Maramureş - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 2.365D/2024, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.
    108. Tribunalul Sibiu - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 2.408D/2024, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.
    109. Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarele nr. 2.410D/2024 şi nr. 2.457D/2024, apreciază, în esenţă, că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 467 din 2 august 2023.
    110. Tribunalul Satu Mare - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 2.419D/2024, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, considerând că o precizare a punctului de vedere al instanţei ar echivala cu o antepronunţare în cauză, în sensul art. 42 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă.
    111. Tribunalul Timiş - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 2.420D/2024, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.
    112. Tribunalul Caraş-Severin - Secţia I civilă, în dosarele nr. 2.421D/2024 şi nr. 2.422D/2024, opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, apreciind, în esenţă, că, reconfigurând sistemul de impunere, legiuitorul nu a creat o discriminare între contribuabilii persoane fizice beneficiare de pensii obţinute în baza unor legi sau statute speciale şi contribuabilii persoane fizice care realizează venituri din pensii primite în sistemul public de pensii. Opţiunea statului pentru sistemul fiscal axat pe justiţia distributivă, care are în vedere proporţionalitatea impozitelor, sau pentru sistemul fiscal axat pe justiţia comutativă/rectificativă, care are în vedere progresivitatea impozitelor, este o decizie aflată în marja de apreciere a legiuitorului.
    113. Tribunalul Tulcea - Secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 2.456D/2024, apreciază, în esenţă, că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 467 din 2 august 2023.
    114. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    115. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    116. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    117. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, astfel cum au fost modificate prin art. XVIII din Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 950 din 20 octombrie 2023.
    118. Curtea observă că, ulterior sesizării sale cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate, art. 101 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 227/2015 a fost modificat prin Legea nr. 244/2024 pentru modificarea alin. (1) al art. 100 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi stabilirea unor măsuri fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 5 septembrie 2024, în sensul măririi plafonului de venit neimpozabil lunar de la 2.000 lei la 3.000 lei, fiind păstrate celelalte soluţii legislative. Totodată, art. 101 din Legea nr. 227/2015 a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2025 pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 13 martie 2025, ca urmare a pronunţării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 724 din 19 decembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 31 ianuarie 2025, modificându-se soluţia legislativă criticată.
    119. În aceste condiţii, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, precum şi Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 111 din 31 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, Curtea urmează să analizeze dispoziţiile art. 101 din Legea nr. 227/2015, în redactarea anterioară modificării prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2025, având următorul cuprins:
    - Art. 101 - Calculul impozitului pe venitul din pensii şi termenul de plată:
    "(1) Orice plătitor de venituri din pensii are obligaţia de a calcula lunar impozitul, potrivit prevederilor prezentului articol, la data efectuării plăţii pensiei, de a-l reţine şi de a-l plăti la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei. Impozitul reţinut este impozit final.
(2) Impozitul lunar se determină de fiecare plătitor de venit din pensii, astfel: a) pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, indiferent de nivelul acestuia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%; b) pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât şi componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 3.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispoziţiile lit. a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere: (i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta; (ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta; (iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat; c) pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere: (i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta; (ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta; (iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
(3) Determinarea câştigului salarial mediu net prevăzut în prezentul articol se stabileşte prin deducerea din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat a contribuţiilor sociale obligatorii prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) şi b) şi a impozitului pe venit.
(4) În cazul unei pensii care nu este plătită lunar, impozitul ce trebuie reţinut se stabileşte prin împărţirea pensiei plătite la fiecare din lunile cărora le este aferentă pensia.
(5) Drepturile de pensie restante se defalcă pe lunile la care se referă, în vederea calculării impozitului datorat, reţinerii şi plăţii acestuia, în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data plăţii.
(6) Veniturile din pensiile de urmaş vor fi individualizate în funcţie de numărul acestora, iar impozitarea se va face în raport cu drepturile cuvenite fiecărui urmaş, conform prevederilor alin. (2).
(7) În cazul veniturilor din pensii şi/sau al diferenţelor de venituri din pensii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculează asupra venitului impozabil lunar, prin aplicarea prevederilor alin. (2), se reţine la data efectuării plăţii, în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data plăţii, şi se plăteşte până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-au plătit. Diferenţele de venituri din pensii, primite de la acelaşi plătitor şi stabilite pentru perioadele anterioare, se impozitează separat faţă de drepturile de pensie ale lunii curente.
(8) În cazul veniturilor din pensii şi/sau al diferenţelor de venituri din pensii, precum şi al sumelor reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflaţie, stabilite în baza hotărârilor judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărârilor judecătoreşti definitive şi executorii, impozitul se calculează separat faţă de impozitul aferent drepturilor lunii curente, prin aplicarea prevederilor alin. (2), impozitul reţinut fiind impozit final. Impozitul se reţine la data efectuării plăţii, în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data plăţii veniturilor respective. Impozitul astfel reţinut se plăteşte până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-au plătit veniturile.
(9) Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit datorat pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii şi a unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, potrivit legii, în conformitate cu reglementările art. 123^1."


    120. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3), care consacră statul de drept, caracterul democratic al statului şi garantarea pluralismului politic, şi alin. (5) referitor la principiile calităţii legii şi securităţii juridice, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii civile, art. 16 alin. (1) referitor la principiul egalităţii în faţa legii, art. 44 alin. (1)-(4) privind dreptul de proprietate privată, art. 56 alin. (2) şi (3) referitor la sistemul legal de impuneri, art. 124 alin. (3) privind independenţa judecătorilor, art. 125 - Statutul judecătorilor, art. 139 alin. (1) şi (3) referitor la stabilirea impozitelor şi taxelor, precum şi în art. 147 alin. (2) şi (4) privind efectele deciziilor Curţii Constituţionale. Totodată, se invocă nerespectarea prevederilor cuprinse în art. 6, 13, 38, precum şi 61-63 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010.
    121. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile legale criticate au mai constituit obiectul controlului de constituţionalitate, prin raportare la critici similare, fiind pronunţată, în acest sens, Decizia nr. 724 din 19 decembrie 2024, precitată, prin care Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal sunt neconstituţionale.
    122. Având în vedere dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, potrivit cărora „nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printro decizie anterioară a Curţii Constituţionale“, precum şi faptul că Decizia Curţii Constituţionale nr. 724 din 19 decembrie 2024 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 31 ianuarie 2025, care este ulterioară sesizării cu prezentele excepţii de neconstituţionalitate (aprilie-iulie 2024), Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în redactarea anterioară modificării prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2025, a devenit inadmisibilă.
    123. În acord cu jurisprudenţa constantă a Curţii în materie, chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, decizia de constatare a neconstituţionalităţii va produce efecte, în egală măsură, şi în prezentele cauze, ţinând seama că instanţa constituţională a fost sesizată cu prezentele excepţii de neconstituţionalitate înainte de publicarea Deciziei nr. 724 din 19 decembrie 2024 în Monitorul Oficial al României, Partea I (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 497 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 18 noiembrie 2014, paragraful 32, sau Decizia nr. 698 din 17 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 30 iunie 2025, paragraful 24).
    124. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în redactarea anterioară modificării prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2025 pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Spiridon Eliviu, Eduard Valeriu Harasti, Enrica-Anda Bădoiu, Mihaela Vintilă şi Elena Petrescu, Aniţa Zanfir şi Constantin Zanfir, Valeriu Radu, Florin Dumitru Lie, Ioan Prelipcean, Elena Floarea, Voica Ioana Bărbulescu, Adrian Cojan, Rodica Dorin şi alţii, Marcel Amăricuţei, Nicolae Bălteanu, Gheorghe Gavrilă, Viorel Vasile, Nicolae Dobre şi alţii, Ionica Bălan şi alţii, Ion Dumitrescu, Eugen Lazăr, Marinela-Mirela Ionescu şi Rodica-Florica Voicu, Ilie Răpan, Norocel George Rădulescu, Marioara Arhip şi Daniela Maria Yanay, Sergiu Gabura, Florica Cotta, Mircea Dobre şi Maria Pană, Valentin Ionaşcu, Gheorghe Theodorescu, Ion Bularcă, Ioana Iacob, Ion Tîrziu, Daniel Gherasim, Ana Mirela Păstoreanu, Mihaela Maria Litvin şi Mariana Cornea, Alessandra Giusepina Greceanu, Constantin Stănescu, Nicolae Florescu, Geanina Cristina Arghir şi alţii, Cornel I. Ghena, Iosif Vasile, Alexandru Cotoară-Nicolae, Dorel Marian Nuţu, Ion-Aurel Stanciu, Daniela Răducan, Ana Alexandrina Savin, Cerasela Georgescu şi Domenic Alin Georgescu, Ana-Maria State-Ungureanu, Daniela Călinescu şi alţii, Theodor Ţăranu, Constantin Ciolan, Marinel Calen, Marin Alniţei şi Iulică Burticioiu, Beatrice-Tanţa Strat, Ilie Tiberius Moldovan, Petruţa Ulmeanu, Sofia Oprea, Pantea Teodor, precum şi de Constatin Jaravete în dosarele nr. 3.688/3/2024, nr. 4.057/3/2024, nr. 4.471/3/2024, nr. 5.327/3/2024, nr. 5.738/3/2024, nr. 6.809/3/2024, nr. 3.438/3/2024, nr. 4.923/3/2024, nr. 7.999/3/2024, nr. 8.078/3/2024, nr. 3.538/3/2024, nr. 4.148/3/2024, nr. 4.283/3/2024, nr. 5.113/3/2024, nr. 5.337/3/2024, nr. 6.808/3/2024, nr. 2.282/3/2024, nr. 5.486/3/2024, nr. 4.043/3/2024, nr. 3.247/3/2024, nr. 4.100/3/2024, nr. 5.300/3/2024, nr. 2.969/3/2024, nr. 3.103/3/2024, nr. 4.391/3/2024, nr. 4.946/3/2024, nr. 5.946/3/2024, nr. 4.593/3/2024, nr. 5.971/3/2024, nr. 4.609/3/2024, nr. 5.148/3/2024, nr. 2.327/3/2024, nr. 11.196/3/2024, nr. 4.921/3/2024, nr. 2.964/3/2024, nr. 3.053/3/2024, nr. 3.882/3/2024, nr. 3.897/3/2024, nr. 4.777/3/2024, nr. 4.915/3/2024, nr. 5.068/3/2024, nr. 6.419/3/2024, nr. 8.002/3/2024, nr. 8.514/3/2024, nr. 17.097/3/2024, nr. 1.076/3/2024, nr. 4.135/3/2024, nr. 5.329/3/2024, nr. 5.606/3/2024, nr. 5.869/3/2024, nr. 7.484/3/2024, nr. 8.466/3/2024, nr. 3.113/3/2024, nr. 4.390/3/2024, nr. 4.619/3/2024 şi nr. 5.583/3/2024 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Dănuţ Cornel Ungur, de Ovidiu Marius Miclea şi alţii, precum şi de Denise Diana Marţi şi Bogdan Alexandru Diaconescu în dosarele nr. 1.124/108/2024, nr. 1.238/108/2024 şi nr. 1.731/108/2024 ale Tribunalului Arad - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, de Marin Nicolae Ţăran în Dosarul nr. 218/96/2024 al Tribunalului Harghita - Secţia civilă, de Ilona Nica, Victoria Avasilcăi şi Florin Sârghiuţă în Dosarul nr. 277/103/2024 al Tribunalului Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ, de Luminiţa Popa şi Nicolae Popescu, de Victor Cristian Mitroi, precum şi de Victor Voinea şi Mihaela Mecleuş în dosarele nr. 345/87/2024, nr. 419/87/2024 şi nr. 255/87/2024 ale Tribunalului Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal, de Narcisa Mihaela Buzan, Aurora Ioana Mihăiţă şi Mariana Iordache, de Gina Rolea şi alţii, precum şi de Ion Giura şi Ion Caian în dosarele nr. 1.538/101/2024, nr. 1.593/101/2024 şi nr. 836/101/2024 ale Tribunalului Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Mihai Mircea Mugurel în Dosarul nr. 426/90/2024 al Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă, de Ioan Corcheş în Dosarul nr. 353/107/2024 al Tribunalului Alba - Secţia I civilă, de Florin Eftene şi Daniel Radu în Dosarul nr. 300/120/2024 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, de Simona-Mihaela Al Hajjar în Dosarul nr. 79/117/2024 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Cătălin Mihu în Dosarul nr. 292/89/2024 al Tribunalului Vaslui - Secţia civilă, de Gabriela Ghizela Pop şi alţii în Dosarul nr. 456/100/2024 al Tribunalului Maramureş - Secţia I civilă, de Robert-Cristian Apostol în Dosarul nr. 525/85/2024 al Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă, de Mihaela-Elisabeta Cotora şi alţii, precum şi de Cosmin Claudiu Pătra în dosarele nr. 329/63/2024 şi nr. 1.529/63/2024 ale Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Cristescu Erzsebet în Dosarul nr. 395/83/2024 al Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă, de Adriana Corhan în Dosarul nr. 300/30/2024 al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă, de Mihail Rădulescu, precum şi de Nicuşor Olariu, Maria Colţan şi Maria Aninoiu în dosarele nr. 223/115/2024 şi nr. 224/115/2024 ale Tribunalului Caraş-Severin - Secţia I civilă, precum şi de Maria Axinte în Dosarul nr. 134/88/2024 al Tribunalului Tulcea - Secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Arad - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Harghita - Secţia civilă, Tribunalului Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ, Tribunalului Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă, Tribunalului Alba - Secţia I civilă, Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Vaslui - Secţia civilă, Tribunalului Maramureş - Secţia I civilă, Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă, Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă, Tribunalului Timiş - Secţia I civilă, Tribunalului Caraş-Severin - Secţia I civilă, precum şi Tribunalului Tulcea - Secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 6 noiembrie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Cristina Titirişcă


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 584 din 6 noiembrie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
" 5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016