Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 584 din 14 iulie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 şi ale art. 36 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 584 din 14 iulie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 şi ale art. 36 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 124 din 5 februarie 2021
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu     │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria         │- judecător       │
│Pivniceru          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Cătălina  │-                 │
│Turcu              │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 şi ale art. 36 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Constantin Smeadu în Dosarul nr. 17.766/200/2016/a2 al Judecătoriei Buzău - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.974D/2017.
    2. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă că dosarul se află la al doilea termen de judecată.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, făcând referire la Deciziile nr. 41 din 3 februarie 2015 şi nr. 673 din 20 octombrie 2015.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Încheierea din 7 decembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 17.766/200/2016/a2, Judecătoria Buzău - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 şi ale art. 36 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Constantin Smeadu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru datorată pentru partaj judiciar.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul arată că art. 669 din Codul civil consacră regula potrivit căreia încetarea coproprietăţii prin partaj poate fi cerută oricând, iar art. 670 dispune că partajul poate fi făcut prin bună învoială sau prin hotărâre judecătorească, în condiţiile legii. Or, prin instituirea unui cuantum atât de mare al taxei judiciare de timbru pentru cererile de partaj, respectiv 5%, se încalcă accesul liber la justiţie. Pe de altă parte, dacă în cazul tuturor celorlalte cereri evaluabile în bani procentul se aplică asupra sumei efectiv solicitate, în cazul partajului taxa se aplică asupra valorii masei partajabile indiferent de cota pretinsă de reclamant, în condiţiile în care, de cele mai multe ori, are calitatea de reclamant acela care nu are posesia bunurilor şi nici nu poate obţine venituri din exploatarea acestora. Valoarea masei partajabile este stabilită de cele mai multe ori de instanţă la momentul judecăţii, fie la momentul sesizării acesteia, fie pe parcursul judecării pricinii în raport cu diverse criterii, cu toate că bunurile au fost achiziţionate la valori mult inferioare cu mai mulţi ani înainte de promovarea acţiunii. Din coroborarea alin. (1) şi (2) ale art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 rezultă că în cazul partajării bunurilor dobândite de soţi în timpul căsătoriei încheiate înainte de intrarea în vigoare a Codului civil, când era în vigoare doar regimul comunităţii de bunuri, se va aplica în toate cazurile procentul de 5% din valoarea masei partajabile faţă de procentul de 3% sau suma de 50 de lei datorată pentru cererile reglementate la art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013.
    7. Autorul face referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în care s-a reţinut, în esenţă, că accesul liber la justiţie nu echivalează cu gratuitatea acestuia, legiuitorul având legitimitate constituţională să reglementeze taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcţie de obiectul litigiului. Apreciază însă că acest drept cere prin însăşi natura sa o reglementare din partea statului care poate fi subiectul unor limitări atât timp cât nu este atinsă însăşi substanţa sa. Face referire, în acest sens, la cele reţinute în Hotărârea din 24 mai 2006, pronunţată în Cauza Weissman şi alţii împotriva României, Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunţată în Cauza Iorga împotriva României, Hotărârea din 14 octombrie 2008, pronunţată în Cauza Iordache împotriva României, Hotărârea din 8 ianuarie 2009, pronunţată în Cauza Rusen împotriva României, Hotărârea din 3 noiembrie 2009, pronunţată în Cauza Adam împotriva României, Hotărârea din 23 februarie 2010, pronunţată în Cauza S.C. Silvogrecu COM S.R.L. împotriva României, Hotărârea din 3 februarie 2009 pronunţată în Cauza Kupiec împotriva Poloniei, şi Hotărârea din 11 octombrie 2007, pronunţată în Cauza Larco şi alţii împotriva României. Arată că atât prin prisma prevederilor legale anterior invocate, cât şi prin prisma jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, taxa judiciară de timbru stabilită în sarcina autorului a fost determinată ca urmare a aplicării unui procent fix, exagerat de mare, la o valoare a masei partajabile stabilite de instanţă, taxa astfel rezultată depăşind posibilitatea de plată a autorului şi echivalând cu blocarea accesului la instanţă, în condiţiile în care nu poate primi nici ajutor public judiciar, neîncadrându-se în condiţiile legii.
    8. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 36 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, se arată că în măsura în care apar elementele noi, care determină o valoare mai mare a obiectului cererii, elemente care sunt determinate de instanţă în urma unor cercetări proprii, se aduce atingere dreptului de dispoziţie al părţilor, principiului egalităţii, transparenţei şi previzibilităţii actului de justiţie, precum şi accesului liber la justiţie.
    9. Judecătoria Buzău - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Arată că în România a fost reglementată instituţia ajutorului public judiciar prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008.
    10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    11. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, făcând referire la cele reţinute prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 9 din 17 ianuarie 2017. Referitor la prevederile art. 36 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, consideră că este neîntemeiată critica autorului excepţiei potrivit căreia acestea ar aduce atingere principiului disponibilităţii. Plusul de valoare constatat de instanţă nu reprezintă o nouă pretenţie a autorului, instanţa fiind implicit sesizată faţă de obiectul cererii de chemare în judecată.
    12. Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituţionale, arătând că îşi menţine punctele de vedere exprimate anterior şi reţinute de Curtea Constituţională prin Deciziile nr. 41 din 3 februarie 2015 şi nr. 673 din 20 octombrie 2015.
    13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 5 şi ale art. 36 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, care au următorul cuprins:
    "ART. 5
    (1) Cererile în materia partajului judiciar se taxează astfel:
    a) stabilirea bunurilor supuse împărţelii - 3% din valoarea acestora;
    b) stabilirea calităţii de coproprietar şi stabilirea cotei-părţi ce se cuvine fiecărui coproprietar - 50 lei pentru fiecare coproprietar;
    c) creanţe pe care coproprietarii le au unii faţă de alţii, născute din starea de proprietate comună - 3% din valoarea creanţelor a căror recunoaştere se solicită;
    d) cererea de raport - 3% din valoarea bunurilor a căror raportare se solicită;
    e) cererea de reducţiune a liberalităţilor excesive - 3% din valoarea părţii de rezervă supusă reîntregirii prin reducţiunea liberalităţilor;
    f) cererea de partaj propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare a acestuia - 3% din valoarea masei partajabile.
    (2) Dacă cererile în materia partajului judiciar prevăzute de alin. (1) se formulează în cadrul aceleiaşi acţiuni, aceasta se taxează cu o singură taxă de 5% din valoarea masei partajabile.
 Art. 36:
    "(1) Dacă în momentul înregistrării sale acţiunea sau cererea a fost taxată corespunzător obiectului său iniţial, dar în cursul procesului apar elemente care determină o valoare mai mare a obiectului cererii, instanţa va pune în vedere reclamantului să achite suma datorată suplimentar până la termenul stabilit de instanţă.
(2) Dacă până la termenul prevăzut de lege sau stabilit de instanţă reclamantul nu îndeplineşte obligaţia de plată a taxei, acţiunea ori cererea nu va putea fi anulată integral, ci va trebui soluţionată în limitele în care taxa judiciară de timbru s-a plătit în mod legal."
"

    16. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 - Accesul liber la justiţie şi art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea, se invocă prevederile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, în acest sens fiind deciziile nr. 41 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 26 februarie 2015, nr. 673 din 20 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 7 ianuarie 2016, nr. 9 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 25 aprilie 2017, şi nr. 410 din 19 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 30 august 2018, prin care excepţia de neconstituţionalitate a fost respinsă.
    18. Curtea a reţinut că accesul liber la justiţie nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanţele judecătoreşti. Nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Curtea a constatat, de asemenea, că legiuitorul are deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcţie de obiectul litigiului, iar stabilirea modalităţii de plată a taxelor judiciare de timbru, ca de altfel şi a cuantumului lor este o opţiune a legiuitorului, ce ţine de politica legislativă fiscală. Atât obligaţia de plată a taxelor judiciare, cât şi excepţiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetăţenilor aflaţi în situaţii identice, precum şi tuturor litigiilor de aceeaşi natură.
    19. Cu acest prilej, distinct de cele reţinute prin jurisprudenţa anterior menţionată, Curtea observă că nemulţumirea autorului se datorează faptului că nu poate obţine scutiri sau eşalonări la plata taxelor de timbru, deoarece, potrivit aprecierii sale, nu s-ar încadra în prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008.
    20. Cu privire la acest aspect, Curtea constată că, potrivit art. 8 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008: „Ajutorul public judiciar se poate acorda şi în alte situaţii, proporţional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiţie, inclusiv din cauza diferenţelor de cost al vieţii dintre statul membru în care acesta îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită şi cel din România.“ Curtea reţine că aprecierea asupra proporţionalităţii ajutorului cu nevoile solicitantului aparţine instanţelor judecătoreşti învestite cu soluţionarea cauzei, iar nu instanţei de contencios constituţional.
    21. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 36 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, autorul consideră că în măsura în care apar elementele noi, care determină o valoare mai mare a obiectului cererii, elemente care sunt determinate de instanţă în urma unor cercetări proprii, se aduce atingere dreptului de dispoziţie al părţilor, transparenţei şi previzibilităţii actului de justiţie, precum şi accesului liber la justiţie.
    22. Referitor la această susţinere, Curtea observă că, potrivit art. 31 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, „determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru pentru acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti se face de către instanţa de judecată“. Totodată, Curtea constată că prin Decizia nr. 32 din 9 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 10 decembrie 2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, soluţionând un recurs în interesul legii, a caracterizat raportul dintre beneficiarul serviciului public al justiţiei şi instanţa de judecată după cum urmează: obligaţia de plată a taxelor judiciare de timbru este o obligaţie fiscală şi este prevăzută de legea specială numai în sarcina celor care apelează la justiţie. Între beneficiarul serviciului public al justiţiei şi instanţa de judecată se stabileşte un raport de drept financiar, caracterizat prin relaţia de subordonare a părţilor. Plătitorul taxei judiciare de timbru se află într-un raport de autoritate cu instanţa de judecată, separat şi distinct de raportul juridic pe care îl are cu partea cu care se judecă şi care este, de regulă, unul de drept privat, procesul civil debutând numai în măsura în care obligaţia de plată a taxei judiciare de timbru a fost executată. În raport cu această caracterizare, însuşită de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 465 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 693 din 7 septembrie 2016, paragraful 22, se constată că art. 36 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 reprezintă opţiunea legiuitorului fără a aduce atingere accesului liber la justiţie.
    23. În final, referitor la dispoziţiile art. 53 din Legea fundamentală, Curtea reţine că acestea nu au incidenţă în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale şi, prin urmare, nu este aplicabilă ipoteza prevăzută de norma constituţională invocată.
    24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Constantin Smeadu în Dosarul nr. 17.766/200/2016/a2 al Judecătoriei Buzău - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 5 şi ale art. 36 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Buzău - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 14 iulie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Cristina Cătălina Turcu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 584 din 14 iulie 2020

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016