Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 581 din 31 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1.034 alin. (1) teza finală şi alin. (2) lit. e), ale art. 1.035 alin. (2) şi ale art. 1.043 din Codul de procedură civilă

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 581 din 31 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1.034 alin. (1) teza finală şi alin. (2) lit. e), ale art. 1.035 alin. (2) şi ale art. 1.043 din Codul de procedură civilă

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 671 din 17 iulie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin     │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana Codruţa Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1.034 şi ale art. 1.035 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Carmen Gigiu în Dosarul nr. 19.541/302/2019 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.117D/2020.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 419 din 17 iunie 2021 şi Decizia nr. 70 din 18 februarie 2020.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Decizia civilă nr. 777/A din 11 iunie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 19.541/302/2019, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1.034 şi ale art. 1.035 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost invocată de Carmen Gigiu într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat împotriva sentinţei prin care a fost admisă cererea de evacuare.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că aplicarea procedurii speciale a evacuării în privinţa categoriei „alte persoane“ reglementate de art. 1.034 din Codul de procedură civilă este lipsită de claritate şi previzibilitate. Fără a se preciza/defini cine sunt aceste persoane, li se oferă calitate procesuală într-o procedură sumară, în practică existând o multitudine de raporturi juridice care trebuie soluţionate odată cu cererea de evacuare.
    6. Legiuitorul trebuia să facă diferenţa între ocupantul de fapt, fără vreun drept locativ, şi persoane care justifică drepturi proprii (un drept locativ care rezultă din convieţuirea cu defunctul, îmbunătăţiri aduse imobilului etc.).
    7. Accesul la justiţie este încălcat prin faptul că aceste „alte persoane“ nu au posibilitatea, în procedura sumară prevăzută de art. 1.034 din Codul de procedură civilă, să formuleze cerere reconvenţională şi astfel să îşi valorifice pretenţiile, ceea ce conduce la o situaţie de inegalitate în faţa legii.
    8. Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din actul de sesizare, îl reprezintă dispoziţiile art. 1.034 şi ale art. 1.035 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Deşi instanţa judecătorească a sesizat Curtea numai cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor celor două articole din Codul de procedură civilă, Curtea, având în vedere critica raportată la sintagma „alte persoane“, precum şi notele scrise prin care autoarea a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, va reţine ca obiect al acesteia dispoziţiile art. 1.034 alin. (1) teza finală şi alin. (2) lit. e), ale art. 1.035 alin. (2) şi ale art. 1.043 din Codul de procedură civilă; în caz contrar omisiunea instanţei judecătoreşti s-ar răsfrânge în mod inadmisibil asupra dreptului autoarei excepţiei ca aceasta să fie examinată şi nu ar duce decât la o întârziere nejustificată în soluţionarea cauzei, întrucât partea ar putea din nou să ridice excepţia, iar instanţa de judecată va trebui să repete sesizarea Curţii, prin încheiere (a se vedea în acest sens Decizia nr. 131 din 21 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 10 iulie 2023, paragraful 15). Textele de lege criticate au următorul cuprins:
    - Art. 1.034 alin. (1) teza finală: „(1) Dispoziţiile prezentului titlu se aplică în litigiile privind evacuarea din imobilele folosite sau, după caz, ocupate fără drept de către foştii locatari sau alte persoane.“;
    – Art. 1.034 alin. (2) lit. e):
    "(2) În sensul prezentului titlu, termenii de mai jos au următorul înţeles: [...]
    e) ocupantul - oricare persoană, alta decât proprietarul sau locatarul, care ocupă în fapt imobilul cu sau fără permisiunea ori îngăduinţa proprietarului;“;"

    – Art. 1.035 alin. (2): „(2) De asemenea, dispoziţiile prezentului titlu nu aduc nicio atingere drepturilor locatorului sau proprietarului la plata chiriei sau arenzii, la plata de despăgubiri şi nici altor drepturi născute în temeiul contractului sau al legii, după caz.“;
    – Art. 1.043:
    "(1) Pârâtul chemat în judecată, potrivit procedurii prevăzute în prezentul titlu, nu poate formula cerere reconvenţională, de chemare în judecată a altei persoane sau în garanţie, pretenţiile sale urmând a fi valorificate numai pe cale separată.
(2) Pârâtul poate invoca apărări de fond privind temeinicia motivelor de fapt şi de drept ale cererii, inclusiv lipsa titlului reclamantului."

    13. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) în componenta referitoare la criteriile de calitate a legii, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 - Accesul liber la justiţie şi art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi şi al unor libertăţi fundamentale.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prin Decizia nr. 419 din 17 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1111 din 22 noiembrie 2021, paragrafele 27-32, şi Decizia nr. 70 din 18 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 30 iunie 2020, paragrafele 24-30, a reţinut că acţiunea în evacuare dă posibilitatea proprietarului sau posesorului unui imobil să îşi apere folosinţa bunului, ca dezmembrământ al dreptului de proprietate. Dispoziţiile legale criticate reglementează procedura de judecată şi calea de atac, precum şi apărările permise pârâtului în cadrul procedurii speciale a evacuării din imobile folosite sau ocupate fără drept, fiind o procedură specială, facultativă şi contencioasă, caracterizată prin: stabilirea obligatorie a domiciliului procesual la domiciliul pârâtului (art. 1.037), soluţionarea cererii de urgenţă în camera de consiliu, cu dezbateri sumare, dacă s-a dat cu citarea părţilor (art. 1.042), lipsa obligaţiei pârâtului de a depune întâmpinare şi interdicţia introducerii cererii reconvenţionale (art. 1.043), caracterul executoriu al hotărârii de evacuare sau termenul prescurtat de apel, de 5 zile (art. 1.042). Astfel, în cadrul competenţei sale constituţionale, consacrată prin art. 126 alin. (2) şi art. 129, potrivit cărora „competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, iar „împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii“, legiuitorul a optat inclusiv pentru caracterul facultativ al procedurii speciale de evacuare, reclamantul având posibilitatea să aleagă între procedura specială analizată şi procedura de drept comun.
    15. În legătură cu susţinerile referitoare la neclaritatea prevederilor art. 1.034, ale art. 1.035 şi ale art. 1.039, sintagmele „alte persoane“ şi „ocupantul“, raportat la ipoteza în care acesta din urmă este altă persoană decât locatarul, Curtea a reţinut că prevederile art. 1.034 - Domeniu de aplicare din Codul de procedură civilă definesc în mod clar terminologia utilizată, statuând, inclusiv în privinţa altor persoane ce pot ocupa fără drept imobilele, că prin „ocupant“ se înţelege „oricare persoană, alta decât proprietarul sau locatarul, care ocupă în fapt imobilul cu sau fără permisiunea ori îngăduinţa proprietarului“. Prin urmare, Curtea nu a reţinut susţinerile referitoare la lipsa de claritate a textelor de lege criticate.
    16. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la art. 21 din Constituţie, cu referire la imposibilitatea pârâtului să formuleze cerere reconvenţională, respectiv să solicite suspendarea hotărârii de evacuare, Curtea a reţinut că procedura evacuării reglementată de dispoziţiile legale criticate conţine prevederi care asigură dreptul părţilor la un proces echitabil, prin garantarea exercitării tuturor drepturilor procesuale, fără a fi încălcate dispoziţiile art. 21 din Constituţie.
    17. Spre deosebire de acţiunea în evacuare promovată pe calea dreptului comun, în cadrul procedurii speciale pârâtul nu are posibilitatea formulării unor cereri reconvenţionale, situaţie care se justifică prin caracterul urgent al soluţionării cererii principale şi prin caracterul sumar al dezbaterilor care privesc condiţiile în care pârâtul ocupă imobilul, precum şi obligaţia acestuia de a părăsi imobilul. Însă pârâtul poate invoca apărări de fond privind temeinicia motivelor de fapt şi de drept ale cererii, inclusiv lipsa titlului reclamantului, astfel cum rezultă din alin. (2) al art. 1.043. De altfel, Curtea a mai reţinut că cererile menţionate de dispoziţia legală criticată pot fi promovate în cadrul unui litigiu distinct. Prin urmare, faptul că pârâtul nu poate formula cerere reconvenţională, deci nu poate emite pretenţii proprii împotriva reclamantului, nu este de natură să afecteze caracterul echitabil al procedurii, având în vedere că, potrivit art. 1.043 şi următoarele din Codul de procedură civilă, procedura evacuării este una contradictorie, în cadrul căreia pârâtul poate depune întâmpinare şi are posibilitatea de a-şi formula apărările necesare. În această situaţie, Curtea a constatat că dispoziţia legală criticată nu încalcă dreptul la un proces echitabil, iar pârâţii nu pot fi consideraţi dezavantajaţi faţă de reclamant în cadrul procedurii speciale a evacuării, având la îndemână mijloacele necesare şi suficiente pentru a-şi formula apărarea.
    18. De altfel, Curtea a reţinut, în jurisprudenţa sa, că principiul egalităţii armelor constituie o garanţie a dreptului la un proces echitabil care urmăreşte crearea unui just echilibru procesual între părţile aflate într-un litigiu, însă acest principiu nu presupune o egalitate formală, în sensul reglementării unor proceduri identice indiferent de statutul juridic sau calitatea procesuală a părţilor, ci o egalitate materială, în sensul că prin procedurile, chiar diferit reglementate, să se ajungă la echitate procesuală între părţi, cu alte cuvinte să se ajungă la o egalitate de rezultat (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 633 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 9 ianuarie 2015, paragraful 19).
    19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe soluţia şi considerentele deciziei menţionate, cele statuate îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.
    20. Având în vedere că nu a fost constatată încălcarea vreunui drept sau a vreunei libertăţi fundamentale, în cauză nu au incidenţă prevederile art. 53 din Constituţie.
    21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Carmen Gigiu în Dosarul nr. 19.541/302/2019 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 1.034 alin. (1) teza finală şi alin. (2) lit. e), ale art. 1.035 alin. (2) şi ale art. 1.043 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 31 octombrie 2024.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Andreea Costin

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 581 din 31 octombrie 2024

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 581 din 31 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1.034 alin. (1) teza finală şi alin. (2) lit. e), ale art. 1.035 alin. (2) şi ale art. 1.043 din Codul de procedură civilă

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 581 din 31 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1.034 alin. (1) teza finală şi alin. (2) lit. e), ale art. 1.035 alin. (2) şi ale art. 1.043 din Codul de procedură civilă