Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 581 din 21 septembrie 2017  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Ordonanţa de urgenţă  a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 581 din 21 septembrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 971 din 7 decembrie 2017

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina-Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, excepţie ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele şi pentru membrii de sindicat Vasile Ciobanu, Cătălin Caragea, Cristian Ionuţ Matea, Florin Călin Caba, Laura Andreea Toader, Daniel Călin, Marian Radu Pleava, Ioana Păunescu, Claudiu Cirstei, Costinel Marian Ivanet, Mihaela Roxana Luncaşu, Ionel Popa, Gheorghe Chenea, Marian Ciocideasa, Gabriel Negut, Cristian Enache, Adrian Manole, Ionuţ Bogdan Coman, Mădălin Gheorghe, Constantin Tudor, Mădălin Marian Dinu, Marcel Antonescu, Ionuţ Ciprian Ilici, Ionuţ Constantin, Ioana Dumitru, Maria Anca Paseariu, Andrei Munteanu, Mihai Vasile Gafu, Octavian Mihăilă, Ion Tudor, Marcelo Dulgheru, Aurica Bogdan, Octavian Teodorescu, Ionel Ionascu, Alexandru Popa, Ion Dragoş Tuca, Gabriel Stroe, Alin Ionuţ Bicu, Marian Falcusan, Valentin Drăgan, Alexandru Ionel Stoica, Eugen Marius Iconaru, Maria Constantin, Emanuel Iacobescu, Diana Dida Giurgiu, Marius Bodeanu, Mihăiţă Cringus, Constantin Coman, Dan Ciocoiu, Mihai Popister, Adriana Vasile, Nicuşor Raveanu, Elena Zamfirescu, Simona Oana Dulgheru, Adrian Crăciun, Mihaela Lefter şi Adam Tiberiu în Dosarul nr. 148/3/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.512D/2017.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv Decizia nr. 708 din 29 noiembrie 2016.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 15 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 148/3/2016, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale. Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele şi pentru membrii de sindicat Vasile Ciobanu, Cătălin Caragea, Cristian Ionuţ Matea, Florin Călin Caba, Laura Andreea Toader, Daniel Călin, Marian Radu Pleava, Ioana Păunescu, Claudiu Cirstei, Costinel Marian Ivanet, Mihaela Roxana Luncaşu, Ionel Popa, Gheorghe Chenea, Marian Ciocideasa, Gabriel Negut, Cristian Enache, Adrian Manole, Ionuţ Bogdan Coman, Mădălin Gheorghe, Constantin Tudor, Mădălin Marian Dinu, Marcel Antonescu, Ionuţ Ciprian Ilici, Ionuţ Constantin, Ioana Dumitru, Maria Anca Paseariu, Andrei Munteanu, Mihai Vasile Gafu, Octavian Mihăilă, Ion Tudor, Marcelo Dulgheru, Aurica Bogdan, Octavian Teodorescu, Ionel Ionascu, Alexandru Popa, Ion Dragoş Tuca, Gabriel Stroe, Alin Ionuţ Bicu, Marian Falcusan, Valentin Drăgan, Alexandru Ionel Stoica, Eugen Marius Iconaru, Maria Constantin, Emanuel Iacobescu, Diana Dida Giurgiu, Marius Bodeanu, Mihăiţă Cringus, Constantin Coman, Dan Ciocoiu, Mihai Popister, Adriana Vasile, Nicuşor Raveanu, Elena Zamfirescu, Simona Oana Dulgheru, Adrian Crăciun, Mihaela Lefter şi Adam Tiberiu, într-o cauză având ca obiect soluţionarea acţiunii privind obligarea Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră la calcularea, alocarea şi plata unor diferenţe băneşti reprezentând actualizarea normei de hrană.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dreptul la alocaţia pentru hrană a fost restrâns în perioada 2013-2015, perioadă pentru care se pretinde acest drept de natură salarială, prin plafonarea cuantumului valoric al alocaţiei pentru hrană la nivelul în vigoare în luna iunie 2010. În acest sens se arată că, potrivit dispoziţiilor art. 28 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, ale anexei la Hotărârea Guvernului nr. 65/2003 privind stabilirea drepturilor de hrană, în timp de pace, ale personalului aparţinând structurilor Ministerului de Interne, căruia i se aplică Statutul poliţistului, dar şi ale Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. S/310/2009*) privind hrănirea efectivelor Ministerului Administraţiei şi Internelor în timp de pace, pentru personalul căruia i se aplică Statutul poliţistului şi care îndeplineşte misiuni cu pericol deosebit, care execută, conduce sau coordonează misiuni operative ori contribuie la realizarea acestora se acordă un drept de hrană care să asigure 5.010 calorii zilnic fiecărui individ. Prin art. 6 din acest din urmă act normativ s-a prevăzut că, atunci când dreptul la hrană nu se acordă gratuit sub formă de alimente sau hrană preparată, va fi acordată în schimb valoarea financiară neimpozabilă a normei de hrană. Se mai arată că prin Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, dreptul la hrană a fost redus temporar, cu 25%, revenindu-se apoi, prin acte normative succesive, la nivelul în vigoare în luna iunie 2010, dar fără ca suma să fie actualizată, astfel că rezultă o diminuare a normei de hrană, valoarea acordată neasigurând cele 5.010 calorii necesare. Deşi prin ordine succesive ale ministrului apărării naţionale a fost actualizată valoarea normelor de hrană în funcţie de indicii preţurilor de consum, rezultând o sumă de 27 lei/zi, instituţiile bugetare nu au aplicat această actualizare, valoarea normei de hrană fiind plafonată, în temeiul textului de lege criticat, la valoarea de 24 lei/zi. Se susţine că în acest mod este încălcat caracterul temporar al restrângerii exerciţiului unor drepturi sau libertăţi, prevăzut de art. 53 din Constituţie.
    6. Se mai arată că prin neacordarea normei de hrană la valoarea actualizată cu indicii preţurilor de consum se ajunge la o discriminare între personalul instituţiilor publice, care primeşte hrană în natură, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată, şi care beneficiază în acest fel de respectarea plafonului caloric zilnic, pe de o parte, şi personalul care beneficiază pentru hrănire de o alocaţie financiară neimpozabilă, pe de altă parte, întrucât cuantumul alocaţiei pentru hrană nu mai acoperă necesarul zilnic de 5.010 calorii prevăzut în norma de hrană nr. 6, cuprinsă în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 65/2003.
    7. Se mai susţine că prin neacordarea unui drept prevăzut de lege la un nivel actualizat cu indicii preţurilor de consum se ajunge la situaţia în care un drept patrimonial recunoscut de lege este vidat de o parte de substanţa sa. Or, un asemenea drept nu poate înceta decât prin abrogarea temeiului legal care l-a instituit, abrogare care nu s-a produs.
    8. Pe de altă parte, cu privire la măsurile de reducere a salariilor şi a altor drepturi de natură salarială, se arată că în jurisprudenţa Curţii Constituţionale (Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010) s-a statuat că asemenea măsuri nu pot avea decât un caracter temporar.
    9. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.
    10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
    11. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că măsura legislativă a plafonării drepturilor de hrană la nivelul din luna iunie 2010 nu trebuie să respecte condiţiile stabilite de art. 53 din Legea fundamentală, având în vedere că astfel de drepturi nu fac parte din categoria drepturilor fundamentale, legiuitorul fiind liber să dispună cu privire la conţinutul, limitele şi condiţiile de acordare a acestora, precum şi să dispună diminuarea ori chiar încetarea acordării acestora. În acest context apreciază că nu poate fi reţinută nici critica privind încălcarea art. 41 alin. (2) din Legea fundamentală, dat fiind că nu există o obligaţie constituţională a legiuitorului de a reglementa acordarea unor astfel de drepturi, fiind doar un beneficiu pe care acesta apreciază să îl acorde la un moment dat, în funcţie de situaţia economică, anumitor categorii de persoane.
    12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele:
    13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.──────────
    *) Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. S/310/2009 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
──────────

    14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 18 mai 2012, care au următoarea redactare: „Cuantumul drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 118/2010, cu modificările şi completările ulterioare, se majorează potrivit art. 1 alin. (1), fără a depăşi nivelul în vigoare în luna iunie 2010.“ Potrivit art. 1 alin. (1) din acelaşi act normativ, „(1) Cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează în două etape, astfel:
    a) cu 8%, începând cu data de 1 iunie 2012, faţă de nivelul acordat pentru luna mai 2012;
    b) cu 7,4%, începând cu data de 1 decembrie 2012, faţă de nivelul acordat pentru luna noiembrie 2012.“

    15. De asemenea, textul de lege criticat face referire la prevederile art. 2 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, potrivit cărora: „(1) Se reduc cu 25% următoarele drepturi de natură salarială de care beneficiază personalul din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de modul de finanţare al acestora: (...) d) cuantumul compensaţiei băneşti, respectiv al alocaţiei valorice pentru drepturile de hrană şi, respectiv, valoarea financiară anuală a normelor de echipare, precum şi valoarea financiară a drepturilor de echipament;“.
    16. În ceea ce priveşte obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că legiuitorul a prevăzut în mod expres acordarea dreptului de hrană la valoarea actualizată, prin dispoziţiile art. 12 alin. (1^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014, astfel cum au fost completate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2015 pentru completarea art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 30 iunie 2015.
    17. Astfel, având în vedere că sesizarea Curţii Constituţionale în prezenta cauză, prin Încheierea din 15 februarie 2017, a fost dispusă la o dată ulterioară datei la care dispoziţiile de lege criticate şi-au încetat aplicarea, Curtea reţine că sunt incidente cele statuate de Curte prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în sensul că „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare“. Ca atare, Curtea urmează să analizeze constituţionalitatea dispoziţiilor de lege criticate, care continuă să îşi producă efectele în cauza în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate.
    18. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 41 alin. (2) referitor la dreptul salariaţilor la măsuri de protecţie socială şi în art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
    19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile legale criticate au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 708 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 195 din 20 martie 2017, Curtea s-a pronunţat asupra unor critici de neconstituţionalitate similare şi a statuat că alocaţia pentru hrană reprezintă unul dintre drepturile acordate poliţiştilor în virtutea specificului activităţii pe care o desfăşoară, în temeiul art. 28 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, care consacră dreptul poliţiştilor la alocaţie de hrană zilnică, alături de alte drepturi precum dreptul la uniformă, echipament specific, asistenţă medicală şi psihologică, proteze, precum şi medicamente gratuite. În temeiul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, acordarea dreptului de hrană se face, de regulă, în natură, în limita unor plafoane calorice diferenţiate pe categorii, care constituie norme de hrană zilnice, dar se poate face şi pe bază de alocaţie valorică.
    20. Potrivit anexei la Hotărârea Guvernului nr. 65/2003 şi Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. S/310/2009, pentru personalul căruia i se aplică Statutul poliţistului şi care îndeplineşte misiuni cu pericol deosebit, care execută, conduce sau coordonează misiuni operative ori contribuie la realizarea acestora, se acordă un drept de hrană care să asigure 5.010 calorii zilnic fiecărui individ, iar atunci când dreptul de hrană nu se acordă gratuit sub formă de alimente sau hrană preparată, va fi acordată în schimb valoarea financiară neimpozabilă a normei de hrană. Prin dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, dreptul de hrană a fost redus temporar cu 25% din cuantumul aflat în plată la data intrării în vigoare a legii.
    21. În prezenta cauză, autorii excepţiei de neconstituţionalitate critică, în esenţă, faptul că revenirea alocaţiei pentru hrană la cuantumul avut anterior reducerii cu 25% a acestui drept, prin dispoziţiile Legii nr. 118/2010, s-a realizat fără actualizarea acestei sume, astfel încât diminuarea, în acest mod, a cuantumului alocaţiei pentru hrană este contrară dispoziţiilor art. 16 alin. (1), art. 41 alin. (2) şi ale art. 53 din Constituţie.
    22. În legătură cu invocarea încălcării dreptului constituţional la măsuri de protecţie socială, cuprins în art. 41 alin. (2) din Constituţie, prin Decizia nr. 708 din 29 noiembrie 2016, anterior citată, Curtea, invocând jurisprudenţa sa anterioară cu privire la conţinutul acestui drept constituţional (Decizia nr. 64 din 24 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 28 aprilie 2015), a statuat că dreptul la alocaţia de hrană acordat poliţiştilor este o măsură de protecţie socială a acestei categorii profesionale, care face parte dintre acele măsuri cu caracter preventiv ori de remediu prin care se urmăreşte păstrarea integrităţii fizice şi psihice a poliţiştilor. Curtea a observat că alocaţia de hrană nu face obiectul unei consacrări exprese prin documentele internaţionale pe care legiuitorul le-a avut în vedere atunci când a reglementat Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, între care se numără Recomandarea Rec(2001)10 a Comitetului Miniştrilor Statelor Membre privind Codul european de etică al poliţiei, Declaraţia asupra poliţiei, adoptată prin Rezoluţia nr. 690 din 1979 de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, sau Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale.
    23. Analizând dacă dreptul la alocaţie pentru hrană are un impact economico-social deosebit, care să permită constituţionalizarea sa, Curtea a reţinut că, pentru a avea un caracter de drept fundamental, o măsură de protecţie socială trebuie să asigure în mod esenţial exercitarea dreptului la muncă în condiţii de legalitate şi echitate, respectarea drepturilor salariaţilor şi, totodată, să intervină cu acele reglementări care sunt de natură să garanteze posibilitatea reală, concretă de a desfăşura munca, astfel încât acest drept să nu dobândească un caracter iluzoriu. Or, în ceea ce priveşte alocaţia de hrană, Curtea a apreciat că, în pofida contribuţiei sale la crearea unor condiţii cât mai adecvate desfăşurării activităţii poliţiştilor, nu se poate susţine că impactul acestui drept asupra raportului de serviciu este de natură să influenţeze legalitatea, caracterul judicios şi echitabil al acestuia şi nu poate fi văzut ca o măsură în lipsa căreia exercitarea drepturilor şi îndatoririlor ce decurg din raportul de serviciu ar fi supusă îndoielii sau ar da loc abuzului uneia dintre părţile raportului de serviciu. Prin urmare, Curtea a reţinut că dreptul la alocaţia de hrană nu reprezintă un element esenţial pentru existenţa raportului de serviciu al poliţiştilor şi exercitarea drepturilor şi îndatoririlor ce decurg din acesta, ci doar o modalitate prin care legiuitorul, în funcţie de resursele financiare disponibile, a înţeles să creeze condiţii adecvate desfăşurării acestei profesii.
    24. Astfel, prin decizia precitată, Curtea a statuat că, având în vedere faptul că, nefiind determinantă pentru existenţa şi desfăşurarea raporturilor de muncă, alocaţia pentru hrană nu reprezintă un drept fundamental, legiuitorul poate să dispună modificarea sau chiar încetarea acestei măsuri de protecţie socială, fără a fi necesar să se supună condiţiilor art. 53 din Constituţie, întrucât acest text constituţional priveşte numai drepturile fundamentale, stabilite prin Constituţie, iar nu şi cele stabilite prin legi. Or, dreptul la alocaţia de hrană nefiind un drept fundamental, Curtea a constatat că prevederile art. 53 din Constituţie nu sunt incidente în cauză.
    25. În ceea ce priveşte invocarea încălcării dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie privind egalitatea în drepturi, cu privire la diferenţele care apar între beneficiarii dreptului la alocaţie de hrană ca urmare a modalităţii diferite de acordare a acestui drept, respectiv fie în natură, fie sub forma unei alocaţii valorice, prin decizia precitată Curtea a statuat că situaţia personalului aparţinând structurilor Ministerului de Interne căruia i se aplică Statutul poliţistului şi care beneficiază pentru perioada în care se află în activitate de o alocaţie de hrană zilnică este distinctă, sub aspectul condiţiilor care justifică acordarea normei de hrană, de cea a altor categorii de persoane menţionate în Hotărârea Guvernului nr. 65/2003, anterior citată, act normativ care prevede normele de hrană zilnice, plafoanele calorice şi categoriile de personal pentru care se acordă acest drept. Or, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în care s-a reţinut că principiul egalităţii în drepturi nu înseamnă uniformitate, încălcarea principiului egalităţii şi nediscriminării existând doar atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără o motivare obiectivă şi rezonabilă, sau dacă există o disproporţie între scopul urmărit prin tratamentul inegal şi mijloacele folosite (a se vedea în acest sens Decizia nr. 20 din 24 ianuarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 10 aprilie 2003, Decizia nr. 156 din 15 mai 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 26 iunie 2001), Curtea a apreciat că dispoziţiile de lege criticate nu au efecte de natură a contraveni prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie.
    26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele şi pentru membrii de sindicat Vasile Ciobanu, Cătălin Caragea, Cristian Ionuţ Matea, Florin Călin Caba, Laura Andreea Toader, Daniel Călin, Marian Radu Pleava, Ioana Păunescu, Claudiu Cirstei, Costinel Marian Ivanet, Mihaela Roxana Luncaşu, Ionel Popa, Gheorghe Chenea, Marian Ciocideasa, Gabriel Negut, Cristian Enache, Adrian Manole, Ionuţ Bogdan Coman, Mădălin Gheorghe, Constantin Tudor, Mădălin Marian Dinu, Marcel Antonescu, Ionuţ Ciprian Ilici, Ionuţ Constantin, Ioana Dumitru, Maria Anca Paseariu, Andrei Munteanu, Mihai Vasile Gafu, Octavian Mihăilă, Ion Tudor, Marcelo Dulgheru, Aurica Bogdan, Octavian Teodorescu, Ionel Ionascu, Alexandru Popa, Ion Dragoş Tuca, Gabriel Stroe, Alin Ionuţ Bicu, Marian Falcusan, Valentin Drăgan, Alexandru Ionel Stoica, Eugen Marius Iconaru, Maria Constantin, Emanuel Iacobescu, Diana Dida Giurgiu, Marius Bodeanu, Mihăiţă Cringus, Constantin Coman, Dan Ciocoiu, Mihai Popister, Adriana Vasile, Nicuşor Raveanu, Elena Zamfirescu, Simona Oana Dulgheru, Adrian Crăciun, Mihaela Lefter şi Adam Tiberiu în Dosarul nr. 148/3/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 21 septembrie 2017.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Irina-Loredana Gulie


    -----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice