Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 580 din 6 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 din Legea nr. 114/2021 privind unele măsuri în domeniul justiţiei în contextul pandemiei de COVID-19 Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 580 din 6 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 din Legea nr. 114/2021 privind unele măsuri în domeniul justiţiei în contextul pandemiei de COVID-19

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 149 din 26 februarie 2026
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Alina Oprişan      │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 din Legea nr. 114/2021 privind unele măsuri în domeniul justiţiei în contextul pandemiei de COVID-19. Excepţia fost ridicată de Faur Nistor Isai în Dosarul nr. 23.396/325/2021 al Judecătoriei Timişoara - Secţia penală şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.115D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 3.437D/2021, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege, excepţie ridicată de Costel Ghiţă în Dosarul nr. 7.457/200/2021/a2 al Judecătoriei Buzău - Secţia penală.
    4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus la dosarul cauzei note scrise, prin care a solicitat admiterea excepţiei de neconstituţionalitate şi judecarea cauzei în lipsă.
    5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentanta Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 3.437D/2021 la Dosarul nr. 3.115D/2021, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care solicită, în principal, respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că, în ambele cauze, autorii acesteia nu motivează neconformitatea cu dispoziţiile constituţionale. Mai mult, în Dosarul nr. 3.115D/2021, face menţiunea că autorul solicită chiar completarea textului criticat cu prevederile din Codul de procedură penală.
    7. În subsidiar, reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată, argumentând că textul de lege criticat trebuie aplicat în concordanţă cu dispoziţiile art. 104 şi ale art. 106 alin. (2) din Codul de procedură penală. De asemenea, acesta se completează şi cu art. 29 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, precum şi cu art. 38 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 157/2016.
    8. Totodată, arată că dispoziţiile criticate sunt în concordanţă cu prevederile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi că acestea nu aduc atingere bunei desfăşurări a procesului şi nici drepturilor şi intereselor părţilor.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
    9. Prin Încheierea din 28 septembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 23.396/325/2021, Judecătoria Timişoara - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 din Legea nr. 114/2021 privind unele măsuri în domeniul justiţiei în contextul pandemiei de COVID-19, excepţie ridicată de Faur Nistor Isai într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva unei încheieri a judecătorului de drepturi şi libertăţi.
    10. Prin Încheierea din 9 noiembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 7.457/200/2021/a2, Judecătoria Buzău - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 din Legea nr. 114/2021, excepţie ridicată de Costel Ghiţă într-o cauză având ca obiect examinarea legalităţii şi temeiniciei măsurii preventive a arestului preventiv.
    11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, în Dosarul nr. 3.115D/2021, autorul apreciază că audierea prin videoconferinţă nu este prevăzută în Codul de procedură penală şi încalcă dreptul de acces la instanţă.
    12. În Dosarul nr. 3.437D/2021, autorul excepţiei susţine că audierea prin videoconferinţă îi încalcă dreptul la apărare, că „au fost desfiinţate ordonanţele militare ca fiind nelegale“ de către mai multe curţi de apel şi că există o decizie a Curţii Constituţionale potrivit căreia ordonanţele militare sunt nelegale.
    13. Judecătoria Timişoara - Secţia penală apreciază că excepţia invocată este neîntemeiată. Reţine că dreptul de acces la o instanţă presupune ca cererea unei persoane să fie analizată efectiv de către un judecător. Acest drept se completează cu dreptul la apărare, care în componenţa sa cuprinde şi dreptul de a participa efectiv la judecarea cauzei. Prin participarea justiţiabilului la judecarea cauzei se înţelege posibilitatea de a formula cereri, de a invoca excepţii, de a face apărări şi de a-şi expune punctul de vedere asupra aspectelor dezbătute. Participarea poate fi una fizică sau scriptică, iar prezenţa fizică poate fi una efectivă sau prin videoconferinţă.
    Faptul că participarea unei persoane private de libertate la procesul penal se realizează prin videoconferinţă nu încalcă dreptul de acces la instanţă sau dreptului la apărare, atât timp cât sunt respectate toate celelalte garanţii procesuale.

    14. De asemenea, menţionează că legiuitorul are posibilitatea de a impune anumite restricţii în exercitarea unor drepturi, cu condiţia ca acestea să urmărească un scop legitim şi să fie proporţionale cu scopul urmărit. În contextul situaţiei pandemice şi al vulnerabilităţii crescute a persoanelor aflate în detenţie, instanţa a considerat că audierea acestora prin videoconferinţă constituie o măsură adecvată pentru protejarea sănătăţii lor.
    15. Judecătoria Buzău - Secţia penală apreciază că excepţia invocată este neîntemeiată. Susţine că dreptul de acces la o instanţă presupune ca cererea unei persoane să fie analizată efectiv de către un judecător. Acest drept se completează cu dreptul la apărare, care include şi posibilitatea de a participa efectiv la judecarea cauzei. Prin participarea justiţiabilului la proces se înţelege posibilitatea de a formula cereri, de a ridica excepţii, de a prezenta apărări şi de a-şi exprima punctul de vedere cu privire la aspectele dezbătute. Participarea poate avea loc atât în mod fizic, cât şi în formă scrisă, iar prezenţa fizică se poate realiza fie direct în sala de judecată, fie prin videoconferinţă. Astfel cum rezultă din jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, dreptul de acces la o instanţă şi dreptul la apărare nu sunt drepturi absolute nici în materie penală, nici în materie civilă. Totuşi, limitările trebuie să aibă un scop legitim şi este necesar să existe un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul vizat.
    16. De asemenea, menţionează că participarea unei persoane private de libertate la procesul penal prin videoconferinţă nu aduce atingere dreptului de acces la instanţă sau dreptului la apărare, atât timp cât sunt respectate toate celelalte garanţii procesuale. În contextul situaţiei pandemice şi al vulnerabilităţii crescute a persoanelor aflate în detenţie, instanţa a considerat că audierea acestora prin videoconferinţă constituie o măsură adecvată pentru protejarea sănătăţii lor.
    17. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    18. Guvernul apreciază, în Dosarul nr. 3.115D/2021, că excepţia este neîntemeiată. Precizează că audierea prin videoconferinţă a persoanelor private de libertate nu este o noutate conferită de Legea nr. 114/2021, această posibilitate existând în Codul de procedură penală încă din anul 2014 (art. 106 - Reguli speciale privind ascultarea), fiind permisă în situaţii excepţionale stabilite de organele judiciare. În anumite proceduri speciale, consimţământul persoanei private de libertate este implicit, cum ar fi participarea la judecată sau la soluţionarea contestaţiilor la măsurile preventive, potrivit art. 364 alin. (1) şi art. 204 alin. (7) din Codul de procedură penală. De asemenea, audierea prin videoconferinţă fără consimţământ a fost prevăzută temporar şi de Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.
    19. Arată că expunerea de motive a Legii nr. 114/2021 menţionează că această reglementare a fost adoptată pentru a asigura condiţii similare cu cele ale audierii la sediul organului judiciar, buna desfăşurare a procesului penal şi respectarea drepturilor procesuale ale persoanei audiate. Astfel, audierea prin videoconferinţă presupune utilizarea unor mijloace tehnice care permit verificarea identităţii, asigură securitatea, confidenţialitatea şi calitatea transmisiunii şi impun, în toate cazurile, înregistrarea audio sau video a audierii. Prin această reglementare se asigură un nivel ridicat de protecţie a drepturilor suspectului sau inculpatului, întrucât standardele Curţii Europene a Drepturilor Omului nu impun consimţământul pentru audierea prin videoconferinţă atât timp cât există un scop legitim, audierea are loc efectiv şi nu este afectat dreptul la apărare, inclusiv confidenţialitatea client-avocat.
    20. De asemenea, face referire la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (de exemplu, Hotărârea din 5 octombrie 2006, pronunţată în Cauza Marcello Viola împotriva Italiei, Hotărârea din 2 noiembrie 2010, pronunţată în Cauza Sakhnovskiy împotriva Rusiei, sau Hotărârea din 16 februarie 2016, pronunţată în Cauza Yevdokimov şi alţii împotriva Rusiei) care confirmă că audierea prin videoconferinţă este compatibilă cu dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenţie, cu condiţia ca această măsură să urmărească un scop legitim şi procedura să fie organizată astfel încât persoana acuzată să poată urmări şedinţa, să vadă şi să audă toate persoanele implicate, să înţeleagă discuţiile, să poată răspunde şi să fie văzută de instanţă şi de celelalte părţi. În final, raportat la speţă, apreciază că nu s-a constatat o restrângere a drepturilor procesuale ale autorului excepţiei, întrucât acesta a avut posibilitatea să formuleze cereri, excepţii şi apărări, iar fiecare aspect procedural a fost pus în dezbatere.
    21. În privinţa liberului acces la justiţie, Guvernul precizează că instanţa de contencios constituţional a statuat constant că acest drept înseamnă posibilitatea oricărei persoane de a se adresa unei instanţe pentru apărarea drepturilor şi intereselor sale legitime, dar nu înseamnă că acest acces nu poate fi supus unor condiţii procedurale. În speţă, autorul excepţiei a putut formula contestaţie, a participat la soluţionarea acesteia şi a avut posibilitatea să îşi susţină apărările, ceea ce dovedeşte că dreptul garantat de art. 21 din Constituţie nu a fost încălcat.
    22. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele depuse de autorul excepţiei din Dosarul nr. 3.437D/2021, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile constituţionale şi convenţionale, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    23. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    24. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 13 din Legea nr. 114/2021 privind unele măsuri în domeniul justiţiei în contextul pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 29 aprilie 2021, cu următorul conţinut:
    "(1) Dacă organul judiciar apreciază că aceasta nu aduce atingere bunei desfăşurări a procesului ori drepturilor şi intereselor părţilor, persoanele private de libertate, altele decât cele aflate în arest la domiciliu, sunt audiate prin videoconferinţă la locul de deţinere, fără a fi necesar acordul acestora.
(2) Audierea altor persoane decât cele prevăzute la alin. (1) se poate face şi prin videoconferinţă, la locul unde se află, cu acordul acestora. Această posibilitate le va fi adusă la cunoştinţă cu ocazia primei audieri sau, după caz, printr-o înştiinţare comunicată telefonic, prin e-mail sau prin alte asemenea mijloace care asigură transmiterea înştiinţării şi confirmarea primirii, persoana fiind întrebată dacă îşi manifestă acordul în acest sens. În vederea audierii prin videoconferinţă, persoana se citează chiar dacă are termen în cunoştinţă. Citaţia va cuprinde şi menţiunea că audierea se face prin videoconferinţă, modalitatea în care se va realiza aceasta, data, precum şi ora sau, după caz, intervalul orar în care va avea loc audierea, precum şi precizarea faptului că persoana citată este obligată să respecte solemnitatea şedinţei de judecată.
(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2) videoconferinţa se realizează printr-un mijloc de telecomunicaţie audiovizuală care permite verificarea identităţii părţilor şi garantează securitatea, integritatea, confidenţialitatea şi calitatea transmisiunii. Înregistrarea audierii este obligatorie.
(4) Dispoziţiile alin. (2) nu se aplică în cazul audierii în cursul urmăririi penale şi nici la judecarea cauzelor cu inculpaţi minori, a celor referitoare la reabilitarea judecătorească şi nici atunci când instanţa de judecată declară şedinţa de judecată ca nepublică."

    25. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 16 - Egalitatea în drepturi, în art. 21 privind accesul la justiţie, astfel cum acesta se interpretează, în temeiul art. 20 din Constituţie, şi prin prisma exigenţelor art. 6 şi art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în art. 23 - Libertatea individuală şi în art. 24 - Dreptul la apărare.
    26. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, în esenţă, autorii excepţiei susţin că audierea prin videoconferinţă nu este prevăzută în Codul de procedură penală şi că acest lucru încalcă dreptul de acces la instanţă şi dreptul la apărare.
    27. În analiza temeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate ridicate, în raport cu criticile formulate, Curtea porneşte de la premisa că, în contextul unei crize sanitare globale de amploarea pandemiei de COVID-19, legiuitorul român a fost chemat să adopte măsuri excepţionale care să asigure, pe de o parte, continuitatea actului de justiţie şi, pe de altă parte, protejarea sănătăţii publice, inclusiv a persoanelor aflate în executarea unei măsuri privative de libertate, fără a afecta însă substanţa drepturilor şi libertăţilor fundamentale consacrate de Constituţie şi de instrumentele internaţionale la care România este parte.
    28. Curtea nu poate reţine critica potrivit căreia procedura audierii prin videoconferinţă a persoanelor private de libertate nu ar fi prevăzută de Codul de procedură penală. Contrar celor susţinute, Codul de procedură penală prevede în mod expres posibilitatea utilizării mijloacelor tehnice audio-video pentru audierea participanţilor la proces, inclusiv a persoanelor private de libertate, în anumite condiţii, în acest sens fiind, de exemplu, art. 106 din Codul de procedură penală - Reguli speciale privind ascultarea. Această dispoziţie demonstrează fără echivoc că legiuitorul a prevăzut deja, la nivel de principiu, posibilitatea audierii prin videoconferinţă a persoanelor private de libertate, atunci când această modalitate este impusă de circumstanţe obiective. Totodată, dispoziţiile art. 29 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 14 august 2013, au în vedere audierea la distanţă, indiferent de contextul pandemic.
    29. De asemenea, în contextul situaţiei epidemiologice, art. 62 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 15 mai 2020, abrogat prin art. 17 lit. b) din Legea nr. 114/2021, prevedea că în cauzele penale, dacă organul judiciar apreciază că aceasta nu aduce atingere bunei desfăşurări a procesului ori drepturilor şi intereselor părţilor, persoanele private de libertate sunt audiate prin videoconferinţă la locul de deţinere, fără a fi necesar acordul acestora. În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile art. 56 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, precum şi a altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 14 mai 2020.
    30. Pe de altă parte, Legea nr. 114/2021 reprezintă o lege specială adoptată de Parlament tocmai pentru a adapta şi completa temporar cadrul procedural existent, în contextul pandemiei de COVID-19, în vederea garantării sănătăţii publice şi a continuităţii actului de justiţie. Parlamentul are competenţa constituţională să modifice, să completeze sau să adapteze norme procedurale - inclusiv temporar - atunci când este necesar pentru protejarea unui interes public major. De altfel, legiuitorul are libertatea să intervină, atunci când contextul o cere, prin reglementări speciale, care să asigure atât continuitatea procesului penal, cât şi respectarea drepturilor fundamentale ale justiţiabililor.
    31. În continuare, referitor la motivarea excepţiei privind desfiinţarea ordonanţelor militare ca nelegale, Curtea observă că această critică este irelevantă şi nemotivată sub aspectul controlului de constituţionalitate.
    32. Referitor la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, care consacră principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, Curtea observă că dispoziţiile art. 13 din Legea nr. 114/2021 se aplică în mod nediscriminatoriu tuturor persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică, respectiv persoanelor private de libertate, indiferent de motivele detenţiei, de natura infracţiunii sau de alte criterii subiective ori obiective. Astfel, reglementarea nu instituie privilegii sau restricţii pentru anumite categorii de persoane, ci urmăreşte, în mod obiectiv şi rezonabil, adaptarea modalităţii de desfăşurare a audierilor la contextul epidemiologic, fără a afecta egalitatea de tratament.
    33. De altfel, Curtea a statuat constant că principiul egalităţii nu presupune uniformitate absolută, ci tratament egal pentru situaţii egale, iar diferenţierea de tratament este permisă atunci când există o justificare obiectivă şi rezonabilă, cum este, în speţă, necesitatea protejării sănătăţii publice şi evitarea riscurilor de transmitere a bolilor infecţioase în mediul penitenciar şi în instanţe. De asemenea, prin jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a stabilit că discriminarea înseamnă a trata diferit, fără o justificare obiectivă şi rezonabilă, persoane aflate în situaţii relevant similare. O diferenţă de tratament nu are nicio justificare obiectivă şi rezonabilă dacă aceasta nu urmăreşte un scop legitim sau dacă nu există un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele utilizate şi scopul vizat (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea din 2 noiembrie 2010, pronunţată în Cauza Şerife Yiğit împotriva Turciei, paragrafele 68 şi 69).
    34. Curtea Europeană a statuat că dreptul de acces la justiţie nu este absolut; el poate permite restricţii admise implicit, întrucât, prin chiar natura sa, este reglementat de către stat, iar statele se bucură de o anumită marjă de apreciere în acest sens (a se vedea hotărârile din 28 mai 1985, 6 decembrie 2001, 26 ianuarie 2006 sau 17 ianuarie 2012, pronunţate în cauzele Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57, Yagtzilar şi alţii împotriva Greciei, paragraful 26, Lungoci împotriva României, paragraful 36, sau Stanev împotriva Bulgariei, paragraful 230).
    35. În ceea ce priveşte invocarea încălcării dispoziţiilor art. 21 din Constituţie, atât sub aspectul accesului la justiţie, cât şi al dreptului la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor întrun termen rezonabil, Curtea observă că legiuitorul român, prin reglementarea audierii prin videoconferinţă, nu a adus vreo atingere acestor drepturi ci, dimpotrivă, a facilitat exercitarea efectivă şi neîntreruptă a accesului la instanţă şi a dreptului la apărare, inclusiv în contextul pandemiei. Astfel, a fost evitată amânarea excesivă a cauzelor şi blocarea activităţii judiciare. Participarea la procesul penal nu implică neapărat prezenţa fizică în sala de judecată, ci presupune asigurarea posibilităţii reale de a formula cereri, de a ridica excepţii, de a prezenta apărări şi de a exprima punctul de vedere în faţa instanţei, aspecte care sunt pe deplin garantate de procedura instituită prin textul criticat.
    36. Referitor la critica potrivit căreia dispoziţiile art. 13 din Legea nr. 114/2021 ar contraveni art. 6 şi 13 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, Curtea reţine că acesta nu impune obligativitatea audierii persoanelor private de libertate exclusiv în prezenţă fizică în sala de judecată. Dimpotrivă, aşa cum a reţinut Curtea de la Strasbourg în numeroase cauze (a se vedea Hotărârea din 5 octombrie 2006, pronunţată în Cauza Marcello Viola împotriva Italiei, paragrafele 72-74, Hotărârea din 2 noiembrie 2010, pronunţată în Cauza Sakhnovskiy împotriva Rusiei, paragraful 98, sau Hotărârea din 16 februarie 2016, pronunţată în Cauza Yevdokimov şi alţii împotriva Rusiei, paragraful 43), utilizarea tehnologiilor moderne de audiere la distanţă, cum ar fi videoconferinţa, este permisă, cu condiţia ca aceasta să nu afecteze dreptul la apărare, să nu compromită principiul contradictorialităţii şi să asigure posibilitatea reală de participare la actul de justiţie, inclusiv comunicarea confidenţială cu avocatul şi intervenţia activă în proces. Or, chiar art. 13 alin. (3) din Legea nr. 114/2021 instituie în mod expres obligaţia ca audierea să se realizeze printr-un mijloc de telecomunicaţie audiovizuală care garantează securitatea, integritatea, confidenţialitatea şi calitatea transmisiunii, precum şi verificarea identităţii părţilor şi înregistrarea obligatorie a audierii, ceea ce reprezintă tocmai transpunerea în dreptul intern a standardelor europene privind garanţiile procesuale. Prin urmare, nu pot fi reţinute nici încălcări ale prevederilor art. 6 şi 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor invocate.
    37. Analizând dispoziţiile criticate atât prin prisma prevederilor constituţionale ale art. 23 care garantează libertatea individuală, cât şi ale art. 24 privind dreptul la apărare, rezultă că audierea prin videoconferinţă nu constituie o restrângere suplimentară a libertăţii, ci reprezintă o modalitate procedurală care, fără a afecta garanţiile prevăzute de lege şi de standardele convenţionale, asigură totodată exercitarea efectivă a dreptului la apărare al persoanelor deja legal private de libertate. Dreptul la apărare presupune nu doar posibilitatea de a fi asistat de un avocat, ci şi de a participa efectiv la proces, de a cunoaşte acuzaţiile, de a formula apărări şi de a comunica liber şi confidenţial cu apărătorul. Or, Legea nr. 114/2021 prevede în mod clar că audierea prin videoconferinţă se realizează cu mijloace tehnice care asigură confidenţialitatea transmisiunii şi posibilitatea consultării cu avocatul, fiind totodată obligatorie înregistrarea procedurii, ceea ce permite exercitarea controlului asupra respectării drepturilor procesuale. Participarea la distanţă nu afectează substanţa acestui drept, ci, dimpotrivă, îl adaptează contextului epidemiologic, asigurând, în acelaşi timp, continuitatea actului de justiţie.
    38. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Faur Nistor Isai în Dosarul nr. 23.396/325/2021 al Judecătoriei Timişoara - Secţia penală şi de Costel Ghiţă în Dosarul nr. 7.457/200/2021/a2 al Judecătoriei Buzău - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 13 din Legea nr. 114/2021 privind unele măsuri în domeniul justiţiei în contextul pandemiei de COVID-19 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Timişoara - Secţia penală şi Judecătoriei Buzău - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 6 noiembrie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Alina Oprişan

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 580 din 6 noiembrie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
" 5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016