Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 579 din 21 septembrie 2017  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 579 din 21 septembrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 970 din 7 decembrie 2017

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Florin Alexandru Sfrenţ în Dosarul nr. 38.818/3/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 367D/2017.
    2. La apelul nominal, se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 12 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 38.818/3/2015, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Florin Alexandru Sfrenţ, în cadrul soluţionării unei cauze civile având ca obiect acţiune în răspundere patrimonială.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că, potrivit dispoziţiilor de lege criticate, exonerarea de la plată se aplică exclusiv personalului ale cărui venituri de natură salarială au fost stabilite în baza actelor normative privind salarizarea personalului din sectorul bugetar. Această prevedere este neconstituţională, întrucât nu respectă art. 16 alin. (1) din Constituţie, adică instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. În acest sens, autorul excepţiei susţine că prevederea de lege criticată creează discriminare în cadrul aceleiaşi categorii de personal din sectorul bugetar, în funcţie de modalitatea de stabilire a veniturilor salariale, respectiv stabilite, pe de-o parte, în baza actelor normative (personal căruia i se aplică exonerarea), iar, pe de altă parte, în baza altor instrumente legale, precum contracte de muncă, fie individuale, fie colective (personal căruia nu i se aplică exonerarea). Astfel, textul de lege criticat instituie un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă. Se ajunge la situaţia în care persoane din cadrul aceleiaşi instituţii să primească tratament diferenţiat, în funcţie de modalitatea de stabilire a veniturilor salariale. Autorul excepţiei mai arată că există o disproporţie între scopul urmărit de legiuitor (exonerarea de la plată a personalului din sectorul bugetar) şi tratamentul inegal şi mijloacele folosite (impunerea abuzivă a modalităţii de stabilire a drepturilor salariale), fără a ţine cont de realităţile relaţiilor de muncă existente în instituţiile cărora li se aplică legea. În final, arată că drepturile sale salariale au fost stabilite prin contract, şi nu prin act normativ.
    6. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu contravin normelor constituţionale invocate.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Legea nr. 124/2014 stabileşte facilităţi fiscale aplicabile personalului plătit din fonduri publice, fără a distinge dacă personalul respectiv este angajat în baza unui contract de muncă sau nu. Prin urmare, norma criticată urmează a se aplica, de o manieră nediscriminatorie, întregului personal prevăzut la art. 1 din lege, indiferent dacă personalul este salarizat în baza unui contract de muncă sau nu.
    9. Avocatul Poporului precizează că îşi menţine punctul de vedere, astfel cum a fost reţinut prin Decizia nr. 760 din 5 noiembrie 2015, în sensul că dispoziţiile de lege criticate se aplică în mod egal tuturor celor aflaţi în ipoteza prevăzută, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. Acordarea amnistiei fiscale este o excepţie, iar stabilirea categoriilor de personal cărora li se acordă ţine exclusiv de opţiunea legiuitorului.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 1 din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 700 din 24 septembrie 2014, dispoziţii care au următorul cuprins: „Prezenta lege se aplică:
    a) personalului ale cărui venituri de natură salarială au fost stabilite în baza actelor normative privind salarizarea personalului din sectorul bugetar, aplicabile anterior intrării în vigoare a Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, respectiv în anul 2009, Legii nr. 339/2007 privind promovarea aplicării strategiilor de management de proiect la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale judeţene şi locale, cu modificările şi completările ulterioare, Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare, Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, cu modificările ulterioare, Legii nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2012, cu modificările ulterioare, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, aprobată prin Legea nr. 36/2014, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu completări prin Legea nr. 28/2014, cu modificările şi completările ulterioare;
    b) personalului plătit din fonduri publice absolvent al unei forme de învăţământ superior, care a susţinut şi promovat examenul de licenţă, încadrat pe funcţii corespunzătoare nivelului de studii absolvit şi care nu poate face dovada deţinerii unei diplome de licenţă, ca urmare a neeliberării acesteia de către instituţiile abilitate.“

    13. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că textul de lege criticat - art. 1 din Legea nr. 124/2014 - stabileşte domeniul de aplicare al exonerării de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială, pe care personalul prevăzut la art. 1 trebuie să le restituie drept consecinţă a constatării unor prejudicii de către Curtea de Conturi sau alte instituţii cu atribuţii de control.
    15. Cu privire la sfera de reglementare a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 124/2014, Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 760 din 5 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 din 23 februarie 2016, respingând, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a acestora. La paragraful 14 al acestei decizii, Curtea a constatat că nicio normă constituţională nu interzice acordarea de facilităţi fiscale unor categorii de contribuabili, în scopul bunei înfăptuiri a politicii economice, fiscale şi sociale a statului. Tot astfel, nicio normă constituţională nu interzice stabilirea condiţiilor de acordare sau de retragere a facilităţilor fiscale prevăzute în beneficiul unor contribuabili, în funcţie de necesităţile perioadei de referinţă (Decizia nr. 622 din 3 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 949 din 24 noiembrie 2006).
    16. De asemenea, instanţa de contencios constituţional a reţinut, la paragraful 15 al Deciziei nr. 760 din 5 noiembrie 2015, că violarea principiului egalităţii şi nediscriminării există atunci când se aplică tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă, sau dacă există o disproporţie între scopul urmărit prin tratamentul inegal şi mijloacele folosite (a se vedea şi Decizia nr. 82 din 7 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 250 din 13 aprilie 2012).
    17. Curtea reţine că autorul excepţiei din prezenta cauză, salariat al fostei Comisii de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, este nemulţumit de faptul că în sfera de reglementare a Legii nr. 124/2014 nu intră şi personalul ale cărui venituri au fost stabilite prin contract de muncă, ci doar personalul ale cărui venituri de natură salarială au fost stabilite în baza actelor normative privind salarizarea personalului din sectorul bugetar. Or, prin Decizia nr. 175 din 26 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 16 mai 2014, Curtea a reţinut că, prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, a fost înfiinţată Autoritatea de Supraveghere Financiară, care îşi exercită atribuţiile prin preluarea şi reorganizarea tuturor atribuţiilor şi prerogativelor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.), ale Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (C.S.A.) şi ale Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (C.S.S.P.P.), autorităţi care se desfiinţează. În acest context legislativ, Curtea a reţinut că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 nu a abrogat reglementările speciale anterioare, acestea păstrându-şi apartenenţa la dreptul pozitiv. Actele normative anterioare, care au reglementat organizarea şi funcţionarea celor trei autorităţi desfiinţate, nu sunt implicit abrogate, neexistând vreo dispoziţie legală expresă în acest sens; mai mult, Curtea a observat că, potrivit dispoziţiilor art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, aceasta se completează cu legislaţia care reglementează activitatea autorităţilor care se desfiinţează, după caz, în măsura în care acestea nu vin în contradicţie cu prevederile sale. De asemenea, sintagma „Autoritatea de Supraveghere Financiară“ va înlocui, în cuprinsul actelor normative, sintagmele „Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare“, „Comisia de Supraveghere a Asigurărilor“ şi „Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private“. Totodată, având în vedere prevederile art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2005, Curtea a constatat că personalul Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private este personal contractual, angajat potrivit Codului muncii şi supus regulilor prevăzute de respectivul cod. Având în vedere acestea, precum şi analizând actele dosarului, Curtea constată că autorul excepţiei, salariat al fostei Comisii de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, nu este salarizat potrivit actelor normative enumerate la art. 1 din Legea nr. 124/2014, care se referă la personalul plătit din fonduri publice, ci este salarizat în conformitate cu dispoziţiile speciale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2005, din fonduri proprii.
    18. Potrivit Legii nr. 124/2014, este exonerat de la obligaţia restituirii pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială încasate necuvenit personalul salarizat sub imperiul actelor normative enumerate în art. 1 din lege. Aşadar, nefiind în situaţii juridice egale, nu se poate susţine că ar exista vreo discriminare între personalul plătit din fonduri publice şi personalul angajat în baza unui contract de muncă, sub aspectul exonerării de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială, pe care personalul trebuie să le restituie drept consecinţă a constatării de către Curtea de Conturi sau alte instituţii cu atribuţii de control a unor prejudicii. De altfel, legiuitorul este singurul în măsură să stabilească atât posibilitatea de exonerare de la plată a unor sume încasate necuvenit, cât şi condiţiile de acordare a acestei exonerări.
    19. În final, Curtea reţine că celelalte aspecte invocate de autorul excepţiei reprezintă chestiuni de interpretare şi aplicare a legii de către instanţele judecătoreşti. De altfel, prin Decizia nr. 37 din 29 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 26 iulie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit următoarele: „Prevederile art. 1 lit. a) din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, se interpretează în sensul că nu intră sub incidenţa normei menţionate personalul care, deşi nesalarizat conform Legii nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, a primit drepturi de natură salarială considerate necuvenite, prin încălcarea dispoziţiilor art. 7 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011.“ Prin aceeaşi decizie, paragraful 32, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că „personalul fostei Comisii de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private era salarizat în temeiul unei legislaţii speciale, salariile nefiind acordate din bugetul de stat, ci stabilite prin hotărârea Consiliului Comisiei şi plătite personalului angajat din fonduri proprii“.
    20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Florin Alexandru Sfrenţ în Dosarul nr. 38.818/3/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 21 septembrie 2017.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioana Marilena Chiorean

    ----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice