Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 576 din 31 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 şi alin. (4) din Codul de procedură civilă

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 576 din 31 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 şi alin. (4) din Codul de procedură civilă

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 585 din 24 iunie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin     │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana Codruţa Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată, din oficiu, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă în Dosarul nr. 103/36/2019/a1 al acestei instanţe şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 283D/2020.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 284D/2020, nr. 285D/2020, nr. 314D/2020, nr. 347D/2020, nr. 451D/2020, nr. 476D/2020, nr. 1.076D/2020, nr. 1.217D/2020 şi nr. 2.051D/2020, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 şi alin. (4) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă, din oficiu, în dosarele nr. 1.920/1/2019/a1 şi nr. 1.922/1/2019/a1 ale acestei instanţe, de Raisa Maria Uzea în Dosarul nr. 3.069/1/2018/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă, de Florian Viorel Romocean în Dosarul nr. 20/35/2020 al Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă, de Societatea Vasi Flor - S.R.L. din comuna Prilog, judeţul Satu Mare, în Dosarul nr. 51/33/2019/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Ion Bobăiceanu în Dosarul nr. 341/54/2019/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă, de Orosz Laszlo Lehel şi Nicolae Maniţiu în Dosarul nr. 45/35/2020 al Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă, de Societatea Rotrac - S.A. din Constanţa în Dosarul nr. 613/36/2019 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi de Societatea Lotus - S.A. din Târgu Jiu în Dosarul nr. 267/46/2020/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă.
    4. La apelul nominal, în Dosarul nr. 314D/2020 se prezintă, pentru autorul excepţiei de neconstituţionalitate, doamna avocat Anca Ghencea din Baroul Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, iar în Dosarul nr. 451D/2020 se prezintă, pentru autorul excepţiei de neconstituţionalitate, domnul avocat Nicolae Bud din Baroul Satu Mare, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Magistratul-asistent referă asupra faptului că în Dosarul nr. 347D/2020 autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus note scrise în susţinerea admiterii acesteia.
    6. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentanţii părţilor prezenţi şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 284D/2020, nr. 285D/2020, nr. 314D/2020, nr. 347D/2020, nr. 451D/2020, nr. 476D/2020, nr. 1.076D/2020, nr. 1.217D/2020 şi nr. 2.051D/2020 la Dosarul nr. 283D/2020, care a fost primul înregistrat.
    7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentanţilor părţilor prezenţi. Doamna avocat Anca Ghencea solicită să fie admisă excepţia şi să se constate că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale doar în măsura în care termenul de 30 de zile de exercitare a căii extraordinare de atac curge de la data comunicării hotărârii, şi nu de la data pronunţării acesteia, în sens contrar fiind încălcat art. 21 din Constituţie, întrucât restricţionează accesul la calea de atac.
    8. Arată, în esenţă, că există în Codul de procedură civilă dispoziţii noi ce extind domeniul de aplicare al autorităţii de lucru judecat la considerentele hotărârilor, precum şi la elemente ce vizează soluţii date în incidente procedurale care nu apar în dispozitivele celor două hotărâri.
    9. Dispoziţiile legale care reglementează termenul de exercitare a căii extraordinare de atac au rămas în forma prevăzută de vechiul Cod de procedură civilă, însă noile reglementări care vizează instituţia autorităţii de lucru judecat au extins domeniul de aplicare al acesteia.
    10. Aşadar, susţine că partea are acces la calea extraordinară de atac şi poate contesta considerentele hotărârilor, însă termenul de exercitare este restrâns la 30 de zile de la pronunţarea hotărârii. Or, pentru a fi o cale efectivă de atac, termenul de exercitare a acesteia trebuie să curgă de la comunicarea hotărârii.
    11. Domnul avocat Nicolae Bud solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate în ceea ce priveşte termenul de exercitare a căii extraordinare de atac pentru contrarietate de hotărâri. Arată, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt în contrarietate cu alte dispoziţii din Codul de procedură civilă care nu reglementează minuta, ci doar hotărârea prin art. 425. Or, minuta este cea care se pronunţă, şi nu hotărârea, astfel încât nu poate fi exercitată calea extraordinară de atac de la data pronunţării hotărârii. Astfel, trebuie făcută delimitarea dintre minută şi hotărâre. Atât timp cât nu există o hotărâre nu poate curge termenul de exercitare a căii de atac.
    12. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa anterioară a Curţii, invocând în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 416 din 22 septembrie 2022, Decizia nr. 823 din 9 decembrie 2021, Decizia nr. 366 din 3 iunie 2021 sau Decizia nr. 351 din 3 iunie 2021.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    13. Prin încheierile din 23 ianuarie 2020, pronunţate în dosarele nr. 103/36/2019/a1, nr. 1.920/1/2019/a1 şi nr. 1.922/1/2019/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost invocată, din oficiu, de instanţa judecătorească în cauze având ca obiect soluţionarea unor cereri de revizuire.
    14. Prin Încheierea din 5 decembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.069/1/2018/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 şi alin. (4) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost invocată de Raisa Maria Uzea într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de revizuire.
    15. Prin Încheierea din 11 februarie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 20/35/2020, Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă sub aspectul momentului de la care curge termenul pentru formularea cererii de revizuire. Excepţia a fost invocată de Florian Viorel Romocean într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de revizuire.
    16. Prin Încheierea din 21 februarie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 51/33/2019/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost invocată de Societatea Vasi Flor - S.R.L. din comuna Prilog, judeţul Satu Mare, într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva deciziei prin care a fost respinsă cererea de revizuire.
    17. Prin Încheierea din 10 martie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 341/54/2019/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 şi alin. (4) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost invocată de Ion Bobăiceanu într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva unei decizii prin care a fost respinsă ca tardiv formulată o cerere de revizuire.
    18. Prin Încheierea din 19 iunie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 45/35/2020, Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost invocată de Orosz Laszlo Lehel şi Nicolae Maniţiu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de revizuire.
    19. Prin Decizia civilă nr. 173 din 25 iunie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 613/36/2019, Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost invocată de Societatea Rotrac - S.A. din Constanţa într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de revizuire.
    20. Prin Încheierea din 7 octombrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 267/46/2020/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost invocată de Societatea Lotus - S.A. din Târgu Jiu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de revizuire.
    21. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale în ceea ce priveşte instituirea termenului de o lună pentru exercitarea revizuirii, care începe să curgă de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri, atunci când aceasta devine definitivă la data pronunţării ei, cu referire la situaţia în care contrarietatea dintre hotărâri priveşte dezlegări cuprinse în considerentele hotărârilor, considerente care se bucură de autoritate de lucru judecat, iar nu între dispozitivele unor hotărâri definitive. Astfel, justiţiabilii sunt nevoiţi să formuleze şi să motiveze cererea de revizuire fără a cunoaşte motivele pronunţării deciziei atacate. Însă revizuirea pentru contrarietate de hotărâri sub aspectul contrarietăţii de considerente nu este posibilă decât după cunoaşterea motivării ultimei hotărâri, respectiv după comunicarea acesteia.
    22. Se mai arată că prevederile criticate ar trebui să permită justiţiabilului ca termenul de formulare şi motivare a cererii de revizuire fundamentate pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, în ipoteza contrarietăţii de hotărâri pentru contrarietate de considerente, să curgă de la data comunicării hotărârii, iar nu de la data pronunţării acesteia. În majoritatea cauzelor de revizuire care se întemeiază pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, partea care formulează cererea de revizuire nu are posibilitatea să ia cunoştinţă efectiv de soluţia pe care o atacă. Astfel, prevederile legale criticate nu sunt corelate cu cele ale art. 425 alin. (5), ale art. 431 şi ale art. 511 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
    23. Maniera actuală de reglementare a termenului de exercitare a revizuirii atunci când contrarietatea priveşte considerentele unei hotărâri transformă exerciţiul căii de atac a revizuirii în unul iluzoriu, lipsindu-l de calitatea de a fi real şi efectiv, fiind, astfel, încălcat şi dreptul la un proces echitabil.
    24. Ca atare, dreptul la un proces echitabil şi accesul liber la justiţie se pot realiza prin interpretarea dispoziţiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, în sensul că data rămânerii definitive a ultimei decizii este data comunicării acesteia, având în vedere că dispoziţiile art. 427 alin. (1) din Codul de procedură civilă impun ca hotărârea să se comunice, din oficiu, părţilor, în copie, chiar dacă este definitivă, iar comunicarea se va face de îndată ce hotărârea a fost redactată şi semnată în condiţiile legii.
    25. Prin urmare, dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale câtă vreme termenul de revizuire este de o lună de la pronunţarea hotărârii, şi nu de la comunicarea acesteia, având în vedere că hotărârea, practic, nu se pronunţă, ci doar minuta. Hotărârea există doar după redactarea ei completă, iar minuta nu există ca termen în lege, nefiind niciunde definită.
    26. Totodată, se arată că există două norme de drept contradictorii, respectiv art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, care prevede că termenul de 30 de zile curge de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri, şi art. 21 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, care prevede că termenul de introduce a cererii de revizuire începe să curgă de la data comunicării hotărârii.
    27. Potrivit noilor reglementări procesual civile, autoritatea de lucru judecat nu vizează numai dispozitivul, ci şi considerentele hotărârii, respectiv acelea prin care se tranşează chestiuni litigioase. Astfel, se naşte un tratament juridic discriminatoriu între părţile care exercită calea de atac a revizuirii, întemeiată pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, pentru care dispoziţiile art. 511 alin. (1) pct. 8 din acelaşi cod se vor aplica în mod diferit, în funcţie de aspectele invocate în susţinerea căii de atac, respectiv încălcarea autorităţii de lucru judecat a dispozitivului, pentru care termenul de formulare a cererii de revizuire se poate socoti de la data pronunţării deciziei a cărei revizuire se solicită, sau nesocotirea aspectelor litigioase deja tranşate (încălcarea autorităţii de lucru judecat a considerentelor), pentru care termenul de exercitare a căii de atac nu poate fi socotit de la acelaşi moment.
    28. În contextul în care se stabileşte că pentru exercitarea revizuirii, reglementată de dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, termenul de o lună curge de la pronunţare, în timp ce, pentru celelalte motive de revizuire, termenul de exercitare a căii de atac curge de la data cunoaşterii conţinutului hotărârii, limitarea dreptului de acces la justiţie nu mai are caracter de proporţionalitate.
    29. În susţinerea excepţiei se invocă şi jurisprudenţa Curţii referitoare la cerinţele de calitate a legii, precum şi la accesul liber la justiţie şi folosirea căilor de atac, spre exemplu, Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, Decizia nr. 647 din 5 octombrie 2006, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, Decizia nr. 196 din 4 aprilie 2013 sau Decizia nr. 473 din 21 noiembrie 2013.
    30. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 314D/2020, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.
    31. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă, în dosarele nr. 476D/2020 şi nr. 2.051D/2020, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    32. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 451D/2020, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    33. Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă, în dosarele nr. 347D/2020 şi nr. 1.076D/2020, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    34. Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 1.217D/2020, apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Acestea dau expresie competenţei constituţionale a legiuitorului de a reglementa procedura de judecată, respectiv termenele de exercitare a căilor de atac.
    35. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    36. Guvernul, în Dosarul nr. 451D/2020, având în vedere că data începerii procesului în care a fost pronunţată Încheierea din 21 februarie 2020 în Dosarul nr. 51/33/2019/a1 de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ este anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, apreciază că, în procesul în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, revizuirea pentru motivul contrarietăţii de hotărâri este posibilă (admisibilă) numai pentru încălcarea efectului negativ al autorităţii de lucru judecat, ipoteză în care, aşa cum s-a reţinut, de altfel, inclusiv în jurisprudenţa instanţei române de contencios constituţional, sunt corelate dispoziţiile referitoare la motivul de revizuire, termenul pentru declararea căii de atac şi soluţia pe care o poate dispune instanţa, respectiv anularea celei de-a doua hotărâri, precum şi cu dispoziţiile din Legea fundamentală privind dreptul de acces la justiţie. Prin urmare, ţinând seama de regulile care guvernează aplicarea legii procesual-civile în timp şi având în vedere argumentul esenţial al configuraţiei diferite a motivului de revizuire prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, apreciază că, în raport şi cu dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, care stabilesc drept condiţie de admisibilitate legătura dispoziţiei legale care face obiectul excepţiei de neconstituţionalitate cu soluţionarea cauzei, excepţia de neconstituţionalitate a art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă este inadmisibilă.
    37. Guvernul, în Dosarul nr. 2.051D/2020, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    38. Avocatul Poporului, în dosarele nr. 283D/2020, nr. 284D/2020 nr. 285D/2020 şi nr. 314D/2020, apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.
    39. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susţinerile reprezentanţilor părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    40. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    41. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 511 alin. (1) pct. 8 şi alin. (4) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:
    "(1) Termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti:
    (...)
    8. în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.
    (...)
(4) Revizuirea se motivează prin însăşi cererea de declarare a căii de atac sau înăuntrul termenului de exercitare a acesteia, sub sancţiunea nulităţii."

    42. Art. 509 alin. (1) pct. 8, la care face referire textul de lege criticat, consacră posibilitatea revizuirii unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.
    43. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, art. 1 alin. (3) privind principiile statului de drept, art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 - Accesul liber la justiţie, astfel cum acesta se interpretează potrivit art. 20 alin. (1) din Constituţie şi prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 24 - Dreptul la apărare, art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi şi al unor libertăţi, art. 124 - Înfăptuirea justiţiei şi art. 129 - Folosirea căilor de atac.
    44. Examinând excepţia de neconstituţionalitate Curtea constată că prin Decizia nr. 823 din 9 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 10 martie 2022, a examinat dispoziţiile legale prin raportare la critici similare cu cele formulate în prezenta cauză şi a constatat constituţionalitatea acestora.
    45. Invocând jurisprudenţa sa în materie [Decizia nr. 8 din 14 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 27 mai 2020 (paragrafele 17-19), Decizia nr. 495 din 25 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 963 din 20 octombrie 2020 (paragrafele 19-22), Decizia nr. 536 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 21 octombrie 2020 (paragrafele 16-20), sau Decizia nr. 366 din 3 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 22 iulie 2021], Curtea a reţinut că, potrivit art. 513 alin. (4) teza a doua din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării aduse prin Legea nr. 310/2018, efectul admiterii revizuirii îl constituie anularea celei din urmă hotărâri şi trimiterea cauzei spre rejudecare. În prezent, prin art. I pct. 61 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1074 din 18 decembrie 2018, legiuitorul a modificat art. 513 alin. (4) din Codul de procedură civilă şi a consacrat în mod expres soluţia potrivit căreia, în cazul hotărârilor potrivnice, instanţa de revizuire va anula cea din urmă hotărâre şi, după caz, va trimite cauza spre rejudecare atunci când s-a încălcat efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat. Aşadar, astfel cum a reţinut Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa anterior citată, şi înainte de modificarea art. 513 alin. (4) teza a doua din Codul de procedură civilă, prin Legea nr. 310/2018, efectul admiterii revizuirii îl constituiau anularea celei din urmă hotărâri şi trimiterea cauzei spre rejudecare, dat fiind faptul că revizuirea reprezintă o cale de atac extraordinară, de retractare, nedevolutivă, iar în cadrul judecării acesteia nu este permisă şi soluţionarea fondului pricinii.
    46. Curtea a mai observat că, în ipoteza în care constată existenţa motivului de revizuire prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8 (există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri), instanţa competentă să soluţioneze cererea de revizuire nu examinează temeinicia hotărârii atacate şi nu decide care dintre hotărârile potrivnice în discuţie este cea judicioasă, ci se rezumă la a anula ultima hotărâre cu privire la care constată că nesocoteşte autoritatea de lucru judecat a hotărârii anterioare. Pentru a decide astfel, instanţa se pronunţă asupra identităţii de părţi, obiect şi cauză în procesele soluţionate prin hotărârile comparate, care indică încălcarea autorităţii de lucru judecat a celei mai întâi pronunţate. Or, în verificarea existenţei triplei identităţi menţionate, nu este necesar ca instanţa care soluţionează cererea de revizuire să analizeze considerentele pe care instanţele şi-au fondat soluţiile pronunţate, ci soluţia pronunţată şi impusă prin dispozitivul hotărârilor.
    47. Art. 461 alin. (1) din Codul de procedură civilă clarifică obiectul asupra căruia poartă orice cale de atac, stabilind că partea din hotărâre împotriva căreia se îndreaptă aceasta este soluţia cuprinsă în dispozitivul hotărârii. Aşadar, revizuirea, la fel ca orice altă cale de atac, indiferent de caracterul acesteia - ordinară sau extraordinară, de reformare sau de retractare, devolutivă sau nedevolutivă -, se îndreaptă împotriva soluţiei cuprinse în dispozitivul hotărârii.
    48. Chiar dacă, în concepţia actuală a Codului de procedură civilă, se bucură de autoritate de lucru judecat atât dispozitivul hotărârii, cât şi considerentele pe care acesta se sprijină, după cum prevede art. 430 alin. (2), revizuirea întemeiată pe motivul nesocotirii autorităţii de lucru judecat nu poate viza decât soluţia pronunţată, de vreme ce efectul admiterii cererii de revizuire este anularea ultimei hotărâri, în întregul său, fără analiza eventualei contrarietăţi existente între considerentele decisive ale hotărârilor în discuţie.
    49. Este adevărat că art. 461 alin. (2) din Codul de procedură civilă reglementează şi problema considerentelor, în sensul că, potrivit acestuia, calea de atac poate să vizeze anumite considerente ale hotărârii, şi anume cele prin care s-au dat dezlegări unor probleme de drept ce nu au legătură cu judecata acelui proces sau care sunt greşite ori cuprind constatări de fapt ce prejudiciază partea. Într-o asemenea situaţie, instanţa, admiţând calea de atac, va înlătura acele considerente şi le va înlocui cu propriile considerente, menţinând soluţia cuprinsă în dispozitivul hotărârii atacate. Însă această ipoteză este valabilă numai în ceea ce priveşte căile de atac de reformare, întrucât necesită un control judiciar efectiv al hotărârii, iar nu şi în ceea ce priveşte căile de atac de retractare, aşa cum este revizuirea. Astfel, după cum a observat Curtea, considerentele decizorii, prin care a fost soluţionată pe cale incidentală o chestiune litigioasă, nu pot constitui motiv de revizuire a celei de-a doua hotărâri ca urmare a faptului că ar contraveni considerentelor decizorii cuprinse într-o altă hotărâre anterioară. Aceasta, deoarece o astfel de ipoteză este exclusă de existenţa unei alte căi procedurale puse la îndemâna părţii interesate încă din timpul soluţionării celui de-al doilea proces, şi anume posibilitatea acesteia de a invoca excepţia autorităţii de lucru judecat cu referire la soluţia dată privind aceeaşi chestiune litigioasă rezolvată pe cale incidentală într-o cauză precedentă. Prin urmare, în condiţii de diligenţă procesuală, se poate preveni apariţia unor considerente decizorii contradictorii, astfel încât să nu se mai pună problema unei eventuale revizuiri întemeiate pe un asemenea motiv.
    50. În consecinţă, faptul că termenul de introducere a cererii de revizuire curge de la pronunţarea ultimei hotărâri nu împiedică accesul la justiţie al părţii şi nici dreptul la apărare, întrucât demonstrarea existenţei motivului de revizuire prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă nu presupune cu necesitate cunoaşterea considerentelor dezvoltate de instanţa care a pronunţat ultima hotărâre, ci implică doar argumentarea existenţei identităţii de părţi, obiect şi cauză din cele două procese, lucru posibil şi în lipsa motivării hotărârii a cărei revizuire se solicită.
    51. Curtea a mai reţinut că obligaţia părţilor de a-şi exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil şi într-un termen rezonabil, instituirea unor termene procesuale servind unei mai bune administrări a justiţiei, precum şi necesităţii aplicării şi respectării drepturilor şi garanţiilor procesuale ale părţilor. Tot astfel, Curtea a statuat că, în toate cazurile în care legiuitorul a condiţionat valorificarea unui drept de exercitarea sa în interiorul unui anumit termen, nu a procedat astfel în scopul restrângerii accesului liber la justiţie, ci exclusiv pentru a asigura cadrul legal în vederea exercitării dreptului constituţional prevăzut de art. 21. Curtea a constatat că formularea şi motivarea unei cereri de revizuire nu depind în mod direct de cunoaşterea argumentării instanţei care a stat la baza pronunţării hotărârii atacate, astfel că stabilirea momentului pronunţării ca început al termenului de introducere a revizuirii nu îngrădeşte accesul liber la justiţie al revizuentului şi nici dreptul său la un proces echitabil.
    52. Din argumentele reţinute în deciziile citate se desprinde ideea că este îndreptăţită stabilirea unui moment diferit de la care începe să curgă termenul pentru introducerea cererii de revizuire - respectiv de la pronunţarea sau de la comunicarea hotărârii a cărei revizuire se doreşte -, în funcţie de motivul pe care aceasta se întemeiază. Nu se poate susţine instituirea unui tratament juridic discriminatoriu între justiţiabilii care exercită calea de atac a revizuirii, întrucât specificul motivelor pentru care se poate solicita revizuirea unei hotărâri judecătoreşti justifică fixarea unor momente diferite pentru calculul termenului.
    53. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    54. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă, din oficiu, în dosarele nr. 103/36/2019/a1, nr. 1.920/1/2019/a1 şi nr. 1.922/1/2019/a1 ale acestei instanţe, de Raisa Maria Uzea în Dosarul nr. 3.069/1/2018/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă, de Florian Viorel Romocean în Dosarul nr. 20/35/2020 al Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă, de Societatea Vasi Flor - S.R.L. din comuna Prilog, judeţul Satu Mare, în Dosarul nr. 51/33/2019/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Ion Bobăiceanu în Dosarul nr. 341/54/2019/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă, de Orosz Laszlo Lehel şi Nicolae Maniţiu în Dosarul nr. 45/35/2020 al Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă, de Societatea Rotrac - S.A. din Constanţa în Dosarul nr. 613/36/2019 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi de Societatea Lotus - S.A. din Târgu Jiu în Dosarul nr. 267/46/2020/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 511 alin. (1) pct. 8 şi alin. (4) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă şi Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 31 octombrie 2024.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Andreea Costin

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 576 din 31 octombrie 2024

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 576 din 31 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 şi alin. (4) din Codul de procedură civilă

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 576 din 31 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 şi alin. (4) din Codul de procedură civilă