Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 574 din 6 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 574 din 6 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 311 din 20 aprilie 2026

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Negulescu  │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Diana Mira Căpitanu în Dosarul nr. 829/122/2020 al Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 920D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, precizând că textul criticat nu are legătură cu modalitatea prin care instanţa ar putea soluţiona respectivul litigiu şi că se are în vedere o etapă ulterioară de eşalonare a despăgubirilor. Menţionează jurisprudenţa anterioară a Curţii Constituţionale, respectiv deciziile nr. 420 din 11 iulie 2023 şi nr. 349 din 11 iulie 2024.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 2 februarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 829/122/2020, Tribunalul Giurgiu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Diana Mira Căpitanu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri privind acordarea de despăgubiri pentru un imobil preluat în mod abuziv de statul român în perioada regimului comunist şi obligarea Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor să emită decizia de compensare prin puncte a valorii acestuia.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că situaţia dreptului său de a fi despăgubită pentru imobilul preluat în mod abuziv demonstrează neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 31 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, termenul legal de emitere a titlului de plată împlinindu-se încă din 20 mai 2018. În acest sens, precizează că, printr-o dispoziţie emisă în anul 2007, primarul municipiului Giurgiu a propus acordarea de despăgubiri în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plata despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv pentru un imobil solicitat de autoarea excepţiei în anul 2001, iar în anul 2008 Instituţia Prefectului Judeţului Giurgiu a confirmat, în cadrul avizului de legalitate, că aceasta are calitatea de persoană îndreptăţită. În considerarea acestor elemente, autoarea excepţiei consideră că devine evident că, până în prezent, termenul legal de emitere a titlului de plată, deşi neincident, s-a împlinit încă din 20 mai 2018. Dacă acest termen, chiar şi neaplicabil, ar fi fost respectat, până la momentul ridicării excepţiei, autoarea acesteia ar fi beneficiat, prin aplicarea textului de lege pe care îl critică, de două plăţi dintre cele impuse eşalonat de lege.
    6. Autoarea susţine că realizarea dreptului la despăgubire prin plată timp de 5 ani nu este congruent cu o protecţie reală a dreptului de proprietate, consacrată de art. 44 alin. (2) teza întâi din Constituţie, cu garantarea dreptului la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituţie, şi nici nu concordă cu principiul constituţional al aplicării prioritare a reglementărilor internaţionale în materia drepturilor fundamentale ale omului, prevăzut de art. 20 alin. (2) din Constituţie. În acest sens, arată că dreptul la despăgubire pentru imobilele solicitate reprezintă un bun, în sensul consacrat de art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, fiind consfinţit prin decizii administrative. Or, dreptul său la despăgubiri, deşi recunoscut prin decizii administrative, necontestate judiciar în termenele legale speciale, nu a fost realizat nici după 19 ani de la formularea notificării de restituire şi nici după 13 ani de la prima decizie emisă de autorităţile locale. Autoarea excepţiei mai arată că, în acest context, o plată eşalonată timp de 5 ani, aşa cum prevede textul de lege criticat, a despăgubirilor datorate de către statul român, culpabil de refuzul de a da eficienţă juridică dreptului său de proprietate, nu poate echivala decât cu o încălcare a prevederilor art. 44 alin. (2) teza întâi din Constituţie. Se mai susţine că punerea în executare cu întârziere a unei decizii administrative reprezintă în sine o încălcare a dreptului garantat de art. 21 alin. (3) din Constituţie, iar tergiversarea realizării dreptului, prin plata eşalonată a despăgubirilor, se îndepărtează cu mult de la imperativul garantării dreptului la un proces echitabil, în componenta executării hotărârii judecătoreşti.
    7. Tribunalul Giurgiu - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este nefondată, deoarece art. 31 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 reglementează modalitatea concretă de reparaţie prin echivalent, pentru persoanele îndreptăţite cărora nu le pot fi retrocedate în natură imobilele preluate abuziv de către stat în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Plata sumelor cuvenite acestei categorii de persoane îndreptăţite se va realiza pe parcursul a 5 ani consecutivi, în tranşe egale, în limita valorii stabilite prin decizia de compensare. Această procedură dă expresie angajamentului statului de a-i despăgubi pe cetăţenii săi pentru prejudiciile cauzate acestora, însă în limitele economice şi raţionale ale disponibilităţilor sale reale.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, analizând însă, din eroare, concordanţa prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 cu cele ale art. 1 alin. (5), art. 16 şi art. 44 din Constituţie.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 31 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii care au următorul conţinut: „În baza cererii deţinătorului de puncte, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor emite, pe parcursul a 5 ani consecutivi, titluri de plată, în tranşe anuale egale, în limita valorii stabilite prin decizia de compensare. Titlurile de plată se emit în ordinea cronologică a emiterii deciziilor de compensare“. Se constată că art. 31 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 a fost modificat de art. 1 pct. 4, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 746 din 8 august 2025, fiind mărit termenul de emitere a titlurilor de plată de la 5 la 7 ani. Având în vedere că modificarea duratei dintre tranşele în care este achitată despăgubirea nu reprezintă o schimbare a soluţiei legislative criticate, Curtea va analiza prevederile criticate, în redactarea actuală.
    13. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor din Constituţie cuprinse în art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil şi art. 44 alin. (2) teza întâi referitor la dreptul de proprietate privată, astfel cum sunt interpretate, în temeiul art. 20 alin. (1) din Constituţie, şi prin prisma art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind protecţia proprietăţii.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate stabilesc obligaţia Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor de a emite, în beneficiul titularilor de puncte, pe parcursul a şapte ani consecutivi, titlurile de plată, în tranşe anuale egale, în limita valorii stabilite prin decizia de compensare.
    15. În litigiul în cadrul căruia a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, autoarea acesteia a solicitat obligarea Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor să îşi îndeplinească atribuţiile legale, rezultate din Legea nr. 165/2013, în vederea emiterii deciziilor de compensare prin puncte a valorii imobilului a cărui restituire se cere.
    16. Potrivit procedurii reglementate prin Legea nr. 165/2013, Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor are obligaţia de a emite o decizie de compensare prin puncte pentru imobilele solicitate în temeiul Legii nr. 10/2001 sau, după caz, al Legii nr. 18/1991, iar după emiterea deciziei de compensare, deţinătorul de puncte poate solicita valorificarea acestora în numerar, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor urmând să emită, în ordinea cronologică a emiterii deciziilor de compensare, titluri de plată, în tranşe anuale egale, în limita valorii stabilite prin decizia de compensare, conform textului de lege criticat în cauză.
    17. Prin urmare, critica autoarei excepţiei referitoare, în esenţă, la faptul că titlurile anuale de plată se emit în tranşe anuale egale, pe parcursul mai multor ani consecutivi (5 ani, în redactarea iniţială, 7 ani în prezent), iar nu pentru întreaga valoare a imobilului cuprinsă în decizia de compensare, vizează o etapă ulterioară a procedurii administrative decât cea în care se află cauza în care s-a formulat prezenta excepţie. Altfel spus, cererea de plată efectivă este prematură faţă de stadiul în care se afla procedura care a generat litigiul în cursul soluţionării căruia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.
    18. Având în vedere acest context factual, Curtea apreciază că nu este îndeplinită condiţia de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate constând în legătura textului de lege ce formează obiectul acesteia cu soluţionarea cauzei, impusă prin art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, astfel cum acestea au fost interpretate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, dispoziţiile criticate nefiind incidente în soluţionarea cauzei a quo.
    19. De altfel, Curtea s-a mai pronunţat, în situaţii similare, în sensul respingerii ca inadmisibile a excepţiilor de neconstituţionalitate. În acest sens, sunt deciziile Curţii Constituţionale nr. 420 din 11 iulie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 954 din 23 octombrie 2023, paragrafele 24-26, şi nr. 349 din 11 iulie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1027 din 14 octombrie 2024, paragrafele 14-17. Prin deciziile anterior menţionate, Curtea a reţinut că textele legale criticate nu au legătură cu soluţionarea cauzelor, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 (a se vedea, în acelaşi sens, şi Decizia nr. 280 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 3 august 2017).
    20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Diana Mira Căpitanu în Dosarul nr. 829/122/2020 al Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 6 noiembrie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Mihaela Negulescu

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 574 din 6 noiembrie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"