Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea 22 Decembrie 1989 Prod - S.R.L. din satul Bibeşti, judeţul Gorj, în Dosarul nr. 2.940/317/2017 al Judecătoriei Târgu Cărbuneşti şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.096D/2018. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale prin care sa constatat constituţionalitatea dispoziţiilor legale criticate, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 221 din 9 aprilie 2019. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 4 iulie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 2.940/317/2017, Judecătoria Târgu Cărbuneşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea 22 Decembrie 1989 Prod - S.R.L. din satul Bibeşti, judeţul Gorj, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţia legală criticată încalcă art. 71 alin. (1) din Legea societăţilor nr. 31/1990 referitor la faptul că persoana fizică ce are atât calitatea de administrator, cât şi de asociat unic în cadrul unei societăţi cu răspundere limitată poate mandata o altă persoană fizică ce nu este avocat sau consilier juridic pentru a reprezenta interesele unităţii comerciale doar dacă această facultate i s-a acordat în mod expres. Or, potrivit actului constitutiv (statut) al societăţii cu răspundere limitată, asociatul are acest drept în mod expres, putând delega orice persoană fizică ce nu are calitatea de avocat sau consilier juridic. Astfel, dispoziţiile legale criticate încalcă dreptul la apărare al persoanei juridice, care este obligată să încheie un contract de asistenţă juridică cu un avocat sau să angajeze o persoană în calitate de consilier juridic, împotriva reprezentantului de drept al societăţii. Prin angajarea unui avocat sau consilier juridic se intervine în decizia asociatului unic. 6. Apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale în măsura în care persoana juridică ce deţine atât calitatea de administrator, cât şi de asociat unic poate transmite dreptul de reprezentare unei persoane fizice care nu este avocat sau consilier juridic. 7. Judecătoria Târgu Cărbuneşti apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(1) Persoanele juridice pot fi reprezentate convenţional în faţa instanţelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat, în condiţiile legii.“ 12. Din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate reiese faptul că autoarea acesteia invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 24 - Dreptul la apărare. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate exercitat prin prisma unor critici similare cu cele formulate în prezenta cauză. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 257 din 24 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 695 din 9 august 2018, paragrafele 13-15, sau prin Decizia nr. 246 din 25 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 602 din 26 iulie 2017, paragrafele 18-20, Curtea a constatat că textul de lege criticat are în vedere ipoteza reprezentării convenţionale a persoanelor juridice în faţa instanţelor de judecată, indiferent de etapa procesuală, în primă instanţă sau în soluţionarea unei căi de atac, aceasta realizându-se numai prin consilier juridic sau avocat. Ca regulă generală, legea le recunoaşte persoanelor fizice sau juridice care au calitatea de părţi într-un proces posibilitatea de a-şi exercita drepturile procesuale şi de a îndeplini actele procedurale fie în mod direct, personal, fie prin intermediul unui reprezentant. În unele cazuri, reprezentarea este obligatorie, fiind de natură legală. Astfel, persoanele fizice lipsite de capacitate de exerciţiu vor fi întotdeauna reprezentate în instanţă, după caz, de către părinţi sau tutori. În ceea ce priveşte persoanele juridice, reprezentarea legală este necesară în considerarea naturii specifice a acestor subiecte de drept, caracterizate printr-o imposibilitate obiectivă de a participa în mod direct şi nemijlocit la raporturile sociale. De aceea, art. 209 din Codul civil stabileşte regula potrivit căreia persoana juridică îşi exercită drepturile şi îşi îndeplineşte obligaţiile prin organele sale de administrare, adică prin persoanele fizice sau juridice care, prin lege, actul de constituire sau statut, sunt desemnate să acţioneze, în raporturile cu terţii, individual sau colectiv, în numele şi pe seama persoanei juridice. În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile considerate de autorul excepţiei a fi încălcate prin art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, respectiv cele ale art. 71 alin. (1) din Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1066 din 17 noiembrie 2004, potrivit cărora „Administratorii care au dreptul de a reprezenta societatea nu îl pot transmite decât dacă această facultate li s-a acordat în mod expres“. 14. Aşadar, alături de această reprezentare legală, persoanele juridice pot beneficia şi de o reprezentare convenţională, care, aşa cum precizează textul de lege criticat şi în cauza de faţă, se poate realiza în faţa instanţelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat. Faptul că legiuitorul a redus posibilitatea reprezentării convenţionale a persoanelor juridice în faţa instanţelor doar la avocat sau consilier juridic nu este de natură să aducă atingere dreptului de acces liber la justiţie, de vreme ce reprezentarea convenţională este o simplă facultate, persoanele juridice păstrându-şi permanent posibilitatea de a sta în justiţie prin reprezentantul legal. Prin urmare, în măsura în care nu pot îndeplini exigenţele impuse de prevederile art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, persoanele juridice au posibilitatea de a introduce acţiuni şi de a formula cereri, de a ridica excepţii şi a propune probe, precum şi de a efectua orice alt act procesual prin reprezentantul legal. Ca atare, nu se pune problema încălcării dreptului de acces liber la justiţie sau a dreptului la apărare. 15. Cele statuate de Curtea Constituţională prin deciziile citate îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă. 16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea 22 Decembrie 1989 Prod - S.R.L. din satul Bibeşti, judeţul Gorj, în Dosarul nr. 2.940/317/2017 al Judecătoriei Târgu Cărbuneşti şi constată că dispoziţiile art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Târgu Cărbuneşti şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 16 septembrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Andreea Costin ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
