Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 57 din 22 ianuarie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 380 alin. (1) din Codul de procedură penală     Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 57 din 22 ianuarie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 380 alin. (1) din Codul de procedură penală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 418 din 28 mai 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Teodora │- │
│Pop │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 380 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Daniel Emmanouil Chatzakis în Dosarul nr. 30.650/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.942 D/2017.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Se arată că textul criticat constituie, de fapt, o garanţie pentru inculpat, care are dreptul să vorbească primul şi care, de asemenea, are ultimul cuvânt, în cadrul cercetării judecătoreşti. Se susţine, totodată, că, prin jocul diferitelor texte din Codul de procedură penală şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, inculpatul poate să dea declaraţii în cursul procesului penal atunci când doreşte, întrucât, conform art. 376 alin. (5) din Codul de procedură penală, instanţa poate dispune schimbarea ordinii în care se dau declaraţii; totodată, potrivit art. 378 alin. (6) din Codul de procedură penală inculpatul poate fi reascultat ori de câte ori este necesar. Se mai arată că, potrivit interpretării date art. 6 din Convenţie de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, o condamnare nu poate fi dispusă fără audierea inculpatului. Aşa fiind, un inculpat poate să declare la începutul procesului că nu dă declaraţie, dar, în momentul în care acesta arată că doreşte acest lucru, instanţa este obligată să îl audieze pentru că, altfel, nu ar putea dispune o soluţie de condamnare, decât cu încălcarea art. 6 din Convenţie. Prin urmare, se conchide că un inculpat are dreptul de a da declaraţii primul, dar şi oricând doreşte, pe parcursul judecăţii.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 31 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 30.650/3/2016, Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 380 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Daniel Emmanouil Chatzakis într-o cauză având ca obiect stabilirea vinovăţiei autorului excepţiei sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tentativă de omor şi tulburarea ordinii şi liniştii publice.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că soluţia legislativă potrivit căreia audierea persoanei vătămate se face după audierea inculpatului este de natură a-l pune pe cel din urmă într-o situaţia dezavantajoasă, întrucât nu îşi poate concepe apărarea prin luarea în considerare a susţinerilor persoanei vătămate. Se susţine că inculpatului trebuie să îi fie aduse la cunoştinţă învinuirea şi, împreună cu aceasta, susţinerile şi pretenţiile persoanei vătămate, atât în faza de urmărire penală, cât şi în faza de judecată, motiv pentru care persoana vătămată trebuie audiată în prealabil, garantându-se, în acest fel, dreptul la un proces echitabil al ambilor participanţi la procesul penal. Se arată că procurorul are primul cuvânt în susţinerea acuzaţiilor, cu ocazia susţinerii concluziilor la dezbateri, şi că, în mod similar, şi părţii civile şi, respectiv, persoanei vătămate, ar trebui să îi fie dat cuvântul înaintea inculpatului. Se arată, de asemenea, că persoana vătămată exercită acţiunea civilă în cauză, dar şi pe cea penală, ea fiind principalul beneficiar al soluţionării cauzei. În aceste condiţii, se susţine că, dacă desfăşurarea procesului penal este ştirbită de dezavantajarea uneia dintre părţi faţă de celelalte, acesta devine inechitabil, ducând la negarea unui drept fundamental, respectiv a dreptului prevăzut la art. 21 alin. (3) din Constituţie, sub aspectul încălcării principiului egalităţii armelor.
    6. Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că audierea inculpatului cu prioritate nu este de natură să-i lezeze acestuia drepturile constituţionale.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată, în acest sens, că, potrivit art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie, competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată, inclusiv ordinea în care părţile şi subiecţii procesuali principali sunt audiaţi, sunt prevăzute prin lege şi că textul criticat nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil, întrucât nu înlătură posibilitatea părţilor de a beneficia de drepturile şi garanţiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces judecat de o instanţă independentă, imparţială, stabilită prin lege, într-un termen rezonabil. Se susţine că prevederile art. 380 alin. (1) din Codul de procedură penală nu încalcă nici dreptul la apărare, întrucât acestea nu îngrădesc dreptul autorului excepţiei de a fi asistat de un avocat, ales sau numit din oficiu, avocat care are dreptul să consulte dosarul, să formuleze plângeri, cereri, memorii, excepţii etc. în numele inculpatului.
    9. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că, după audierea inculpatului, instanţa procedează la audierea persoanei vătămate, a părţii civile şi a părţii responsabile civilmente, potrivit aceloraşi dispoziţii legale aplicabile în cazul audierii inculpatului, cu respectarea rolului subsidiar al instanţei. Se mai arată că, după ce partea sau persoana vătămată este lăsată iniţial să arate tot ce ştie, i se pot pune întrebări, iar membrii completului adresează întrebări acestor persoane ulterior procurorului, inculpatului, avocaţilor acestuia, persoanei vătămate, părţii civile, părţii responsabile civilmente şi avocaţilor acestora, instanţa având posibilitatea să reaudieze părţile, ori de câte ori este necesar. Pentru aceste motive, procedura de audiere a persoanei vătămate, a părţii civile şi a părţii responsabile civilmente, astfel cum este reglementată, nu este de natură să aducă atingere drepturilor fundamentale prevăzute la art. 21 alin. (3) şi art. 24 din Constituţie. Se mai face trimitere la art. 126 alin. (2) din Constituţie, conform căruia „competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute prin lege“, dar şi la prevederile art. 387 alin. (1) din Codul de procedură penală, conform cărora „Înainte de a declara terminată cercetarea judecătorească, preşedintele întreabă procurorul, persoana vătămată şi părţile dacă mai au de dat explicaţii ori de formulat cereri noi pentru completarea cercetării judecătoreşti.“. În fine, se arată că, înainte de a încheia dezbaterile, preşedintele dă ultimul cuvânt inculpatului.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 380 alin. (1) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „Instanţa procedează la audierea persoanei vătămate, a părţii civile şi a părţii responsabile civilmente potrivit dispoziţiilor art. 111 şi 112, după ascultarea inculpatului şi, după caz, a coinculpaţilor.“
    13. Se susţine că textul criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 cu privire la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 23 privind libertatea individuală, art. 24 cu privire la dreptul la apărare şi art. 53 cu privire la restrângerea exerciţiului unor drepturi şi al unor libertăţi, precum şi prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitor la dreptul la un proces echitabil.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că cercetarea judecătorească are ca obiect, pe de o parte, readministrarea probelor strânse în cursul urmăririi penale, în scopul perceperii acestora în mod direct de către instanţa de judecată, iar, pe de altă parte, administrarea unor probe noi, considerate necesare pentru lămurirea tuturor aspectelor cauzei. Aceasta se realizează în alte condiţii decât cele specifice administrării probelor în etapa urmăririi penale, condiţii ce presupun participarea procurorului, a părţilor şi a persoanei vătămate.
    15. Cercetarea judecătorească se realizează prin audierea inculpatului, a persoanei vătămate, a părţii civile şi a părţii responsabile civilmente, urmată de administrarea probelor încuviinţate anterior. De asemenea, în orice moment al cercetării judecătoreşti, instanţa poate administra probe din oficiu.
    16. Referitor la ordinea audierii, într-adevăr, potrivit textului criticat, inculpatul sau, după caz, coinculpaţii sunt audiaţi primii, conform regulilor prevăzute la art. 380 alin. (2) din Codul de procedură penală, mai sus invocate. Audierea trebuie să înceapă cu relatarea liberă a inculpatului cu privire la învinuirea cuprinsă în actul de sesizare a instanţei, audierea fiind, totodată, un mijloc de exercitarea de către inculpat a dreptului la apărare, care îi permite acestuia să relateze toate împrejurările de natură a infirma fapta reţinută în sarcina sa ori de a o prezenta instanţei într-o manieră favorabilă lui, aspecte care vor servi la corecta soluţionare a cauzei. După ce inculpatul relatează tot ceea ce ştie cu privire la cauza dedusă judecăţii, potrivit art. 380 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură penală, acestuia îi pot fi puse întrebări de către procuror, inculpat, avocatul inculpatului, persoana vătămată, partea civilă, partea responsabilă civilmente şi avocaţii acestora.
    17. De asemenea, conform art. 380 alin. (2) teza a doua din Codul de procedură penală, preşedintele completului sau membrii săi pot adresa întrebări inculpatului, în condiţiile în care apreciază că acestea sunt necesare pentru justa soluţionare a cauzei. Conform art. 380 alin. (3) din Codul de procedură penală, instanţa poate respinge motivat întrebările care nu sunt concludente şi utile cauzei. Când inculpatul nu îşi aminteşte anumite fapte sau împrejurări ori când există contraziceri între declaraţiile făcute de inculpat în faţa instanţei şi cele date în etapa urmăririi penale, preşedintele îi cere acestuia explicaţii şi poate proceda la citirea, în întregime sau în parte, a declaraţiilor anterioare, inculpatul putând fi reascultat ori de câte ori este necesar. Când inculpatul refuză să dea declaraţii, instanţa dispune citirea declaraţiilor pe care acesta le-a dat anterior.
    18. Audierea inculpatului sau a coinculpaţilor este urmată de audierea persoanei vătămate, a părţii civile şi a părţii responsabile civilmente, care se desfăşoară după aceleaşi reguli procedurale prevăzute la art. 380 alin. (2) din Codul de procedură penală, declaraţiile inculpatului fiind, practic, puse în discuţia participanţilor la procesul penal anterior enumeraţi. Mai mult, conform dispoziţiilor art. 387 alin. (1) din Codul de procedură penală, înainte de a declara terminată cercetarea judecătorească, preşedintele întreabă procurorul, persoana vătămată şi părţile dacă mai au de dat explicaţii ori de formulat cereri noi pentru completarea cercetării judecătoreşti.
    19. Conform art. 389 alin. (1) din Codul de procedură penală, înainte de a încheia dezbaterile, preşedintele completului acordă ultimul cuvânt inculpatului personal. Potrivit alin. (2) al aceluiaşi art. 389, de această dată inculpatului nu i se pot pune întrebări, iar dacă acesta relevă fapte sau împrejurări noi, esenţiale pentru soluţionarea cauzei, instanţa dispune reluarea cercetării judecătoreşti.
    20. Analizând regulile de procedură referitoare la desfăşurarea judecării cauzelor, Curtea constată că acestea nu sunt de natură a încălca dreptul la un proces echitabil al inculpatului. Curtea reţine, în acest sens, că audierea inculpatului înaintea persoanei vătămate, a părţii civile şi a părţii responsabile civilmente constituie, de fapt, o garanţie a dreptului fundamental anterior menţionat, în acest moment procesual inculpatul putând să îşi formuleze apărările pe care le consideră necesare, prin raportare la probele administrate în etapa urmăririi penale, respectiv să aducă argumente referitoare la propria nevinovăţie sau să interpreteze probele într-o manieră care îi este favorabilă. De asemenea, prin răspunsurile pe care le dă la întrebările formulate, conform art. 380 alin. (2) din Codul de procedură penală, inculpatul îşi exercită acelaşi drept fundamental, prevăzut la art. 21 alin. (3) din Constituţie, putând aduce precizări favorabile situaţiei sale procesuale. Apoi, după terminarea cercetării judecătoreşti, înainte de încheierea dezbaterilor, inculpatului i se acordă ultimul cuvânt, moment procesual în care, de asemenea, inculpatul poate formula noi apărări, după ce a luat cunoştinţă de susţinerile persoanelor audiate, aspect ce reprezintă o altă garanţie a dreptului său la un proces echitabil.
    21. Aşa fiind, prevederile art. 380 alin. (1) din Codul de procedură penală oferă inculpatului toate mijloacele procedurale necesare apărării intereselor sale procesuale, din perspectiva respectării dreptului la un proces echitabil, prevederile art. 380 alin. (1) din Codul de procedură penală urmând a fi interpretate sistematic, în contextul întregii reglementări a etapei cercetării judecătoreşti şi a dezbaterilor, respectiv urmând a fi coroborate cu dispoziţiile art. 381-389 din Codul de procedură penală. Cu privire la respectarea principiului egalităţii armelor, componentă a dreptului la un proces echitabil, Curtea Constituţională a reţinut, în jurisprudenţa sa, că acesta presupune o egalitate a mijloacelor procesuale asigurate părţilor, respectiv ca fiecare parte să îşi poată expune cauza în faţa instanţei, în condiţii care să nu o dezavantajeze, în mod semnificativ, faţă de partea adversă (a se vedea Decizia nr. 320 din 14 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 8 noiembrie 2004). De asemenea, referitor la respectarea dreptului la un proces echitabil, astfel cum acesta este reglementat la art. 6 din Convenţie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, în jurisprudenţa sa, că acest drept presupune, printre altele, ca acuzarea şi apărarea să aibă posibilitatea de a lua la cunoştinţă observaţiile sau elementele de probă produse de cealaltă parte şi de a le discuta (a se vedea Hotărârea din 16 februarie 2000 pronunţată în Cauza Rowe şi Davis împotriva Regatului Unit, paragraful 60). S-a arătat, totodată, că legislaţia naţională poate asigura îndeplinirea acestei cerinţe prin diverse modalităţi, dar metoda adoptată trebuie să garanteze că fiecare dintre cele două părţi este la curent cu depunerea de observaţii şi că are o posibilitate reală de a le comenta (a se vedea Hotărârea din 28 august 1991, pronunţată în Cauza Brandstetter împotriva Austriei, paragraful 67).
    22. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare prin textul criticat a prevederilor art. 16 din Constituţie, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, întrucât situaţia procesuală a inculpatului este diferită de cea a persoanei vătămate, a părţii civile şi a părţii responsabile civilmente, aşa încât reglementarea în privinţa acestuia a unui regim juridic diferit în cadrul procedurii dezbaterilor nu este de natură a încălca principiul egalităţii în drepturi. Cu privire la respectarea prevederilor art. 16 din Constituţie, Curtea a reţinut, în jurisprudenţa sa, că principiul egalităţii în drepturi nu interzice reguli specifice în cazul unei diferenţe de situaţii, motiv pentru care inegalitatea reală care rezultă din această diferenţă, poate justifica reguli distincte în funcţie de scopul legii care le conţine. S-a constatat, prin aceeaşi jurisprudenţă, că principiul egalităţii conduce la un drept fundamental care este dreptul la diferenţă iar, în măsura în care egalitatea nu este naturală, faptul de a o impune ar însemna instituirea unei discriminări (a se vedea Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996). De altfel, tot în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, s-a reţinut că egalitatea de tratament între subiectele de drept îmbracă, în materie procesuală, forma egalităţii de arme între justiţiabili (a se vedea Decizia nr. 322 din 14 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.013 din 3 noiembrie 2004).
    23. Pentru aceste motive, nu poate fi susţinută nici încălcarea libertăţii individuale a inculpatului, vinovăţia acestuia urmând a fi stabilită pe baza unor norme procesuale referitoare la audierea persoanei vătămate, a părţii civile şi a părţii responsabile civilmente, care nu contravine prevederilor constituţionale invocate în prezenta cauză.
    24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Daniel Emmanouil Chatzakis în Dosarul nr. 30.650/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală şi constată că dispoziţiile art. 380 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 22 ianuarie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Cristina Teodora Pop

    ----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice