Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 567 din 31 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (3) teza întâi din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 567 din 31 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (3) teza întâi din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 693 din 24 iulie 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Eurogama Paper - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 28.951/3/2017* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 531D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, având în vedere că textul criticat este redactat cu suficientă claritate şi precizie, nefiind necesar să se detalieze criteriile şi procedura de stabilire a completelor specializate, legiferarea acestora fiind efectuată prin acte normative specifice organizării judiciare.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 12 martie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 28.951/3/2017*, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Eurogama Paper - S.R.L. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului formulat în contextul unui litigiu privind o acţiune de anulare a unei hotărâri a adunării creditorilor, întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 85/2006.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că sintagma „recursul va fi judecat de complete specializate“ cuprinsă în dispoziţiile art. 8 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 nu îndeplineşte criteriile de calitate a legii, având în vedere că aceste norme sunt speciale, derogatorii şi imperative şi, prin urmare, trebuie să se precizeze care sunt criteriile pe baza cărora se constituie completele specializate, raportat la normele cuprinse în Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, şi dacă acestea se interpretează în sensul că legiuitorul a avut în vedere exclusiv specializarea fiecărui judecător. Se arată că, în contextul soluţionării excepţiei nelegalei compuneri/constituiri a completului de judecată de către membrii completului colegial, s-a susţinut că membrii completului de judecată nu trebuie să fie specializaţi în materia insolvenţei, ci este suficient ca aceştia să îşi fi desfăşurat anterior activitatea ca judecători-sindici în cadrul tribunalului, secţia specializată în litigii de insolvenţă. Or, judecarea unei cauze (civile, penale sau de altă natură) de către un complet de judecată constituit sau compus în afara legii afectează actul de judecată şi nesocoteşte dreptul la un proces echitabil, în componentele sale. În contextul criticilor de neconstituţionalitate se menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului în materia principiilor menţionate în susţinerea acesteia, precum şi cea prin care s-a antamat subiectul completelor specializate, spre exemplu, Decizia Curţii Constituţionale nr. 417 din 3 iulie 2019 şi Decizia nr. 685 din 7 noiembrie 2018, solicitând aplicarea acestora, prin analogie, şi la speţa de faţă.
    6. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a V-a civilă opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care arată că sintagma „recursul va fi judecat de complete specializate“ este suficient de clară şi previzibilă, ceea ce indică faptul că legiuitorul a dorit să stabilească o specializare a completelor care soluţionează cererile de recurs în litigiile de insolvenţă. De asemenea, se învederează că nu este necesară detalierea criteriilor şi procedurii de stabilire a completurilor specializate în Legea nr. 85/2006, deoarece există posibilitatea legiferării acestora prin alte acte normative specifice organizării judiciare.
    7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât normele criticate sunt suficient de clare şi previzibile, intenţia legiuitorului fiind aceea ca prin judecarea cererilor de recurs în litigiile de insolvenţă prin complete specializate să se asigure, prin calitatea procedurilor şi prin deciziile pronunţate de aceste complete, un plus de valoare administrării justiţiei. Specializarea secţiilor şi a completelor de judecată şi, implicit, a judecătorilor care le compun este un principiu al organizării judiciare şi, prin urmare, atât criteriile, cât şi procedura de compunere a completelor de judecată se regăsesc în Legea privind organizarea judiciară, iar în aplicarea acestei legi sunt hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii, context în care este menţionată jurisprudenţa Curţii Constituţionale cu privire la sensul art. 126 alin. (2) din Constituţie prin care se prevede că adoptarea normelor de procedură şi stabilirea competenţei instanţelor judecătoreşti ţin de atribuţiile legiuitorului. Totodată, se învederează că Avizul nr. 15 (2012) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni privind specializarea judecătorilor, adoptat în cadrul celei de-a 13-a sesiuni plenare (Paris, 5-6 noiembrie 2012), prevede astfel: (i) specializarea, prin expertiza într-un domeniu juridic specific, poate contribui la creşterea eficienţei instanţelor şi la îmbunătăţirea gestionării cauzelor; (ii) concentrarea dosarelor la un cerc restrâns de judecători specializaţi poate asigura consecvenţă în luarea deciziilor şi, prin urmare, securitatea juridică; (iii) cunoştinţele aprofundate în domeniul juridic ale judecătorului favorizează luarea unor decizii de o mai bună calitate, specializarea permiţându-i judecătorului, prin examinarea în mod repetat a mai multor cauze de aceeaşi natură, să înţeleagă mai bine realităţile cuprinse în cauzele care îi sunt încredinţate, spre exemplu, pe plan tehnic, social sau economic, şi să găsească soluţii adecvate realităţii.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 8 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, în forma anterioară modificărilor aduse prin art. 59 pct. 2 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012. Având în vedere critica de neconstituţionalitate şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale prin care se statuează că trebuie să se ţină cont de voinţa reală a părţii care a ridicat excepţia de neconstituţionalitate (Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1006 din 18 decembrie 2006), obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă, în realitate, dispoziţiile art. 8 alin. (3) teza întâi din Legea nr. 85/2006, care au următorul cuprins: „(3) Recursul va fi judecat de complete specializate, [...].“ De asemenea, Curtea observă că Legea nr. 85/2006 a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, iar prin art. 343 se dispune că procesele începute înainte de intrarea în vigoare a acestei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date. Având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze dispoziţiile legale în redactarea criticată.
    12. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (4) şi (5) - referitoare la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi la principiul legalităţii (în componenta privind calitatea legii). De asemenea, având în vedere critica de neconstituţionalitate şi Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, se reţin şi dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, în componentele sale.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile criticate fac parte din capitolul II - Participanţii la procedura insolvenţei, secţiunea 1 - Instanţele judecătoreşti şi că art. 8 din Legea nr. 85/2006 reglementează procedura recursului exercitat împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorul-sindic în cadrul procedurii insolvenţei, stabilind că instanţa de recurs pentru hotărârile pronunţate de judecătorul-sindic, în virtutea atribuţiilor sale stabilite prin lege, este curtea de apel [art. 8 alin. (1)], termenul de recurs fiind de 7 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu prevede altfel [art. 8 alin. (2)], iar recursul va fi judecat de complete specializate, în termen de 10 zile de la înregistrarea dosarului la curtea de apel [art. 8 alin. (3 teza întâi)]. Astfel, aceste norme stabilesc reguli procedurale referitoare la căile de atac în materia insolvenţei care constituie norme de procedură a căror stabilire, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, intră în atribuţiile exclusive ale legiuitorului, care, în virtutea acestor prerogative constituţionale şi în considerarea unor situaţii deosebite, poate să stabilească şi reguli de procedură speciale, derogatorii de la regulile dreptului comun, în funcţie de materia reglementată.
    14. Faţă de acest context legislativ, care dispune că, în materia insolvenţei, recursul va fi judecat de complete specializate, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate este nemulţumită de faptul că nu sunt precizate criteriile în baza cărora se constituie aceste complete specializate, iar un complet constituit sau compus în afara legii afectează dreptul la un proces echitabil în componentele sale, aspect ce ar contraveni şi principiului separaţiei puterilor în stat şi principiului legalităţii în componenta privind calitatea legii.
    15. Cu privire la aceste susţineri, Curtea reţine că instituirea regulilor de desfăşurare a procesului, aşadar şi competenţa teritorială şi funcţională, după materie şi după calitatea persoanei a instanţelor judecătoreşti, constituie atributul exclusiv al legiuitorului. Astfel, în jurisprudenţa sa, Curtea a învederat că acesta este sensul art. 126 alin. (2) din Constituţie, care, referindu-se la competenţa instanţelor judecătoreşti şi la procedura de judecată, stabileşte că acestea sunt prevăzute numai de lege (Decizia nr. 378 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 828 din 30 august 2021, paragraful 37, Decizia nr. 265 din 23 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 15 iunie 2015).
    16. Totodată, Curtea observă că Legea fundamentală cuprinde titlul III - Autorităţile publice, capitolul VI - Autoritatea judecătorească, secţiunea I - Instanţele judecătoreşti (art. 124-130), iar prevederile art. 126 alin. (1) dispun că justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege, iar art. 126 alin. (5) teza a doua din aceeaşi Lege fundamentală statuează că prin lege organică pot fi înfiinţate instanţe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii. În aplicarea dispoziţiilor constituţionale antereferite, legiuitorul a adoptat norme legale prin care a reglementat organizarea judiciară, în contextul dat fiind vorba despre Legea nr. 304/2004, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005 (în prezent abrogată prin Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1104 din 16 noiembrie 2022), prin care, dând eficienţă principiilor constituţionale ale organizării judiciare, a stabilit că justiţia se realizează prin următoarele instanţe judecătoreşti: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, curţi de apel, tribunale, tribunale specializate, instanţe militare, judecătorii [art. 2 alin. (2)].
    17. De asemenea, potrivit art. 35 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 304/2004, din titlul II - Instanţele judecătoreşti capitolul II - Curţile de apel, tribunalele, tribunalele specializate şi judecătoriile, secţiunea 1 - Organizarea curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate şi a judecătoriilor, în redactarea în vigoare în contextul dat, curţile de apel sunt instanţe cu personalitate juridică, în circumscripţia cărora funcţionează mai multe tribunale şi tribunale specializate, iar în cadrul curţilor de apel funcţionează secţii sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, societăţi comerciale, registrul comerţului, insolvenţă, concurenţă neloială sau pentru alte materii, precum şi, în raport cu natura şi numărul cauzelor, secţii maritime şi fluviale.
    18. În acest context legislativ, ţinând seama de faptul că specializarea secţiilor şi completelor de judecată, precum şi a judecătorilor care le compun este circumscrisă principiului organizării judiciare, procedura de compunere a completelor de judecată şi criteriile ce stau la baza stabilirii acestora sunt cuprinse tot în Legea nr. 304/2004. Astfel, cu referire la problematica relevată de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că legea antereferită, la art. 41- în redactarea în vigoare în contextul dat, prevede că: (i) secţiile şi completele specializate ale curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţează, la propunerea colegiilor de conducere ale fiecărei instanţe, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, (ii) componenţa secţiilor şi completelor specializate se stabileşte de colegiul de conducere al instanţei, în raport cu volumul de activitate, ţinându-se seama de specializarea judecătorului; (iii) în mod excepţional, în situaţia în care în cadrul unei secţii nu se poate constitui un complet de judecată, colegiul de conducere al instanţei poate dispune participarea unor judecători de la alte secţii.
    19. În ceea ce priveşte specializarea judecătorilor, aceasta, în contextul dat, este prevăzută de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005 (în prezent abrogată), prin art. 37 alin. (4) stabilindu-se că formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor se realizează ţinând seama de necesitatea specializării lor.
    20. De altfel, în Avizul nr. 15 (2012) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni privind specializarea judecătorilor, adoptat în cadrul celei de-a 13-a sesiuni plenare (Paris, 5-6 noiembrie 2012), specializarea este abordată din două perspective, astfel: (i) specializarea judecătorilor - principalele domenii de specializare fiind: dreptul familiei şi protecţia drepturilor copiilor, dreptul proprietăţii intelectuale, dreptul comercial, dreptul insolvenţei, infracţiunile grave, cercetările penale şi executarea sancţiunilor penale, şi (ii) specializarea anumitor instanţe sau a unor secţii din cadrul instanţelor - instanţe specializate distincte de instanţele de drept comun; secţii specializate în cadrul unor instanţe; instanţe sau secţii specializate, la fel cum sunt şi judecătorii ce intră în componenţa acestora. De asemenea, în esenţă, se statuează că: (i) specializarea, prin experienţa într-un domeniu juridic specific, poate contribui la creşterea eficienţei instanţelor şi la îmbunătăţirea gestionării cauzelor; (ii) concentrarea dosarelor la un cerc restrâns de judecători specializaţi poate asigura consecvenţă în luarea deciziilor şi, prin urmare, securitatea juridică; (iii) cunoştinţele aprofundate în domeniul juridic ale judecătorului favorizează luarea unor decizii de o mai bună calitate, specializarea permiţându-i judecătorului, prin examinarea în mod repetat a mai multor cauze de aceeaşi natură, să înţeleagă mai bine realităţile cuprinse în cauzele care îi sunt încredinţate, spre exemplu, pe plan tehnic, social sau economic, şi să găsească soluţii adecvate realităţii.
    21. Prin urmare, având în vedere toate cele de mai sus menţionate, Curtea observă că specializarea judecătorilor ţine de formarea profesională a acestora, iar specializarea instanţei şi formarea completelor specializate ţin de specificul şi materia cauzelor, de volumul de activitate şi numărul cauzelor, ţinându-se seama de specializarea judecătorului la compunerea acestora, cum, de altfel, dispun şi prevederile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, aspecte aplicabile şi normelor criticate. De altfel, pronunţându-se asupra constituţionalităţii prevederilor art. 8 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, dintr-o altă perspectivă, Curtea a reţinut că judecătorul-sindic nu reprezintă o instanţă extraordinară, ci un complet specializat în cadrul tribunalului (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 378 din 17 aprilie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 21 mai 2007, şi Decizia nr. 1.144 din 16 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 19 noiembrie 2008).
    22. Din evaluarea considerentelor mai sus menţionate, Curtea constată că, în ceea ce priveşte constituirea completelor specializate prevăzute de dispoziţiile criticate care soluţionează recursul în materia insolvenţei, aceasta se realizează potrivit cadrului legislativ ce transpune, la nivel infraconstituţional, conţinutul Legii fundamentale în ceea ce priveşte autoritatea judecătorească, cu referire la instanţele judecătoreşti, iar nu în afara legii, astfel cum se susţine prin critica de neconstituţionalitate, fiind respectat principiul legalităţii, al separaţiei puterilor în stat şi al dreptului la un proces echitabil, astfel cum aceste principii au fost dezvoltate pe cale jurisprudenţială, atât la nivel naţional, cât şi convenţional.
    23. Faţă de această împrejurare, Curtea nu poate reţine pretinsa încălcare a principiilor constituţionale menţionate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, aceasta urmând să fie respinsă ca neîntemeiată.
    24. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de societatea Eurogama Paper - S.R.L. din Bucureşti în dosarul nr. 28.951/3/2017* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 8 alin. (3) teza întâi din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 31 octombrie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 567 din 31 octombrie 2024

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016