Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 565 din 31 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 194 pct. 27 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012 Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 565 din 31 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 194 pct. 27 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 420 din 7 mai 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 194 pct. 27 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, excepţie ridicată de Societatea Energaz Business & Partners - S.R.L. din comuna Tărlungeni, judeţul Braşov, în Dosarul nr. 10.299/197/2019 al Judecătoriei Braşov - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 459D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, având în vedere că tehnica de reglementare utilizată în cadrul dispoziţiilor criticate este în conformitate cu regulile cuprinse în art. 3 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, iar norma contravenţională indică în mod clar şi neechivoc în cuprinsul său obiectul material al contravenţiei, şi anume nerespectarea reglementărilor comerciale aprobate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), inclusiv a metodologiilor privind preţurile şi tarifele, astfel că este reglementată cu suficientă precizie pentru a permite destinatarului acesteia să îşi controleze conduita şi să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecinţele care ar rezulta din săvârşirea unei anumite fapte.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 19 decembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 10.299/197/2019, Judecătoria Braşov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 194 pct. 27 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, excepţie ridicată de Societatea Energaz Business & Partners - S.R.L. din comuna Tărlungeni, judeţul Braşov, într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 123/2012.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile criticate sunt contrare principiului legalităţii, întrucât sintagma „nerespectarea reglementărilor comerciale aprobate de ANRE, inclusiv a metodologiilor privind preţurile şi tarifele“ este neclară şi conduce la ideea ca orice încălcare a legii să fie interpretată ca o abatere comercială care să atragă incidenţa aplicării acestui text de lege, mai ales că nu există niciun act normativ care să definească în mod expres ce înseamnă reglementări comerciale, astfel că pentru orice încălcare a normelor în vigoare sau a contractelor încheiate cu consumatorii poate avea incidenţă textul respectiv, iar participantul la activităţile reglementate de Legea nr. 123/2012 poate fi supus unei duble sancţiuni, atât de natură civilă, cât şi de natură administrativă. De asemenea, nu este stabilit în mod clar prin lege elementul material al laturii obiective a contravenţiei, context în care norma are caracter imprevizibil ca urmare a faptului că sancţiunea este dispusă prin lege, iar elementul material al contravenţiei este determinat prin ordine ale preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, ceea ce înseamnă că, pe măsură ce sunt emise astfel de ordine, dispoziţiile pot fi interpretate ca fiind de natură comercială, astfel încât să se nască noi contravenţii, fără ca destinatarii normelor să realizeze că printr-o anumită conduită săvârşesc o contravenţie deosebit de gravă. Astfel, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei este cea care legiferează dispoziţii legale, le interpretează şi aplică sancţiunile pe care le-a instituit prin aceste norme, aspect ce contravine şi principiului separaţiei puterilor în stat. Prin urmare, modalitatea neconstituţională de reglementare a prevederilor criticate a dat posibilitatea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei de a interpreta şi aplica legea într-un mod excesiv şi arbitrar, în sensul că orice încălcare a unei prevederi cuprinse în ordinele şi dispoziţiile acestei autorităţi constituie contravenţie, chiar dacă prin natura încălcării fapta nu constituie o contravenţie, ci se circumscrie unor aspecte, spre exemplu, de natură contractuală între profesionişti. Totodată, se mai învederează că, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, amenda este una din cele trei sancţiuni aplicabile pentru comiterea unei fapte contravenţionale şi, chiar dacă în dreptul intern este calificată ca fiind o sancţiune administrativă, prin jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, aceasta a fost asociată sancţiunilor penale, astfel că procedura aplicării acestora se supune prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În contextul criticilor de neconstituţionalitate este menţionată jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului în materia principiilor menţionate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate.
    6. Judecătoria Braşov - Secţia civilă opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 194 pct. 27 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 16 iulie 2012, care au următorul cuprins: „Constituie contravenţii la normele privind desfăşurarea activităţilor în sectorul gazelor naturale următoarele fapte: (…) 27. nerespectarea reglementărilor comerciale aprobate de ANRE, inclusiv a metodologiilor privind preţurile şi tarifele;“.
    11. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (4) şi (5) referitor la principiul separaţiei puterilor în stat şi la principiul legalităţii şi ale art. 23 alin. (12) potrivit căruia „Nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condiţiile şi în temeiul legii“.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile art. 194 pct. 27 din Legea nr. 123/2012 fac parte din titlul II - Gazele naturale, capitolul XV - Infracţiuni şi contravenţii şi stabilesc faptul că nerespectarea reglementărilor comerciale aprobate de ANRE, inclusiv a metodologiilor privind preţurile şi tarifele, constituie contravenţii la normele privind desfăşurarea activităţilor în sectorul gazelor naturale.
    13. În ceea ce priveşte noţiunea de „reglementări comerciale“, având în vedere considerentele de principiu referitoare la art. 1 alin. (5) din Constituţie, coroborate cu prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, Curtea reţine că în cadrul soluţiilor legislative adoptate trebuie să se realizeze o configurare explicită a conceptelor şi a noţiunilor folosite în reglementare, care au un alt înţeles decât cel comun, pentru a se asigura astfel înţelegerea lor corectă şi a se evita interpretările greşite (art. 25), iar, „dacă o noţiune sau un termen nu este consacrat“ sau poate avea înţelesuri diferite, semnificaţia acesteia/acestuia în context se stabileşte prin actul normativ în discuţie, în cadrul dispoziţiilor generale sau într-o anexă destinată lexicului respectiv, şi devine obligatorie pentru actele normative din aceeaşi materie [art. 37 alin. (2)].
    14. Or, Curtea constată că noţiunea în discuţie are deja consacrare pe plan legislativ, întrucât, spre exemplu, Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, la art. 6 alin. (1) prevede că, în cuprinsul actelor normative aplicabile la data intrării în vigoare a Codului civil, referirile la comercianţi se consideră a fi făcute la persoanele fizice sau, după caz, la persoanele juridice supuse înregistrării în registrul comerţului, potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului (în prezent abrogată, în vigoare fiind Legea nr. 265/2022 privind registrul comerţului şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative cu incidenţă asupra înregistrării în registrul comerţului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 26 iulie 2022), precum şi cu cele aduse prin această lege. Prin urmare, şi reglementările în discuţie se referă la activitatea subiecţilor mai sus menţionaţi, care desfăşoară activităţi în domeniul gazelor naturale (sau al energiei electrice şi al energiei termice), cu referire la sectorul activităţilor privind producţia, transportul, distribuţia, furnizarea şi înmagazinarea gazelor naturale şi a gazelor naturale lichefiate, în practică noţiunea fiind interpretată cu luarea în considerare de către profesionişti a întregului cadru legislativ în materie şi relaţiilor ce derivă din activitatea acestora. Această activitate este prevăzută prin lege şi este supusă unei monitorizări din partea unei autorităţi de reglementare competente, astfel cum este Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), având ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării ansamblului de reglementări obligatorii la nivel naţional necesar funcţionării sectorului şi pieţei energiei electrice, termice şi a gazelor naturale, aspect ce se circumscrie noţiunii de organizare a executării legii. Totodată, ordinele, deciziile sau avizele ANRE se emit, printre altele, pentru aprobarea reglementărilor tehnice şi comerciale pentru funcţionarea sigură şi eficientă a sectorului energiei electrice, termice şi al gazelor naturale [art. 5 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 18 mai 2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012, cu modificările şi completările ulterioare]. Spre exemplu, astfel de reglementări sunt: Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 221/2018 privind obligaţia participanţilor la piaţa de gaze naturale de a tranzacţiona pe pieţele centralizate din România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1101 din 27 decembrie 2018, Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 143/2020 privind obligaţia de a oferta gaze naturale pe pieţele centralizate a producătorilor de gaze naturale a căror producţie anuală realizată în anul anterior depăşeşte 3.000.000 MWh, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 631 din 17 iulie 2020, cu modificările şi completările ulterioare.
    15. În acest context, este de menţionat faptul că reglementările de interes general se aprobă prin ordine ale preşedintelui ANRE şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, fiind supuse procedurii de desfăşurare a consultărilor publice, cu respectarea prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 3 decembrie 2013, iar rezultatele procesului de consultare se publică pe pagina de internet a ANRE. Aceste operaţiuni sunt o aplicare a dispoziţiilor constituţionale cu privire la organizarea executării legilor, întrucât noţiunea de organizare a executării legii, consacrată de dispoziţiile art. 108 alin. (2) din Constituţie, are un sens mai larg decât cea privind aplicarea legii, şi anume prin hotărâri ale Guvernului pot fi dispuse măsuri organizatorice, financiare, instituţionale sau sancţionatorii în vederea stabilirii cadrului necesar pentru ducerea la îndeplinire a dispoziţiilor legii, astfel că legiuitorul nu mai stabileşte întotdeauna direct, prin lege, anumite aspecte ce necesită o expunere în detaliu şi, în sensul textului constituţional al art. 108, această competenţă revine autorităţii publice însărcinate cu organizarea executării legii (a se vedea Decizia nr. 51 din 12 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 3 martie 2004), argumentare ce este valabilă nu numai în ceea ce priveşte Guvernul, ci, mutatis mutandis, şi în cazul altor autorităţi prevăzute de textele legale, în speţă ANRE (pentru identitate de raţiune, a se vedea şi Decizia nr. 343 din 23 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 943 din 25 noiembrie 2019, paragraful 32, şi Decizia nr. 686 din 20 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 429 din 25 iunie 2010).
    16. Prin urmare, din această perspectivă, nu poate fi reţinută pretinsa încălcare a principiului separaţiei puterilor în stat şi a principiului legalităţii, în componenta privind calitatea legii.
    17. Cu privire la faptele ce constituie contravenţii la normele privind desfăşurarea activităţilor în sectorul gazelor naturale, dispoziţiile art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, circumscriu cadrul sancţionator general, astfel că alin. (2) reglementează sancţiunile contravenţionale principale (avertismentul, amenda contravenţională, prestarea unei activităţi în folosul comunităţii), iar alin. (3), sancţiunile contravenţionale complementare. În acelaşi timp, art. 5 alin. (4) stabileşte şi posibilitatea impunerii de noi sancţiuni contravenţionale principale şi complementare prin legi speciale. Din perspectiva regimului juridic al contravenţiilor, Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012 este o lege specială ce prevede o serie de conduite pe care le califică drept contravenţii, precum şi sancţiunile contravenţionale corespunzătoare, aplicabile subiectului de drept care încalcă norma juridică de drept contravenţional printr-o conduită contrară acesteia. Aplicarea sancţiunilor contravenţionale, respectiv sancţionarea propriu-zisă a subiectului de drept pentru nesocotirea normelor de drept contravenţional, are loc potrivit unor principii, similar sancţiunilor de drept penal (Decizia nr. 152 din 6 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 13 mai 2020, paragraful 122). În acest sens, Curtea a reţinut principiul legalităţii sancţiunilor contravenţionale, principiul proporţionalităţii sancţiunilor contravenţionale şi principiul unicităţii aplicării sancţiunilor contravenţionale (non bis in idem) (a se vedea Decizia nr. 197 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 438 din 3 iunie 2019, paragraful 31, şi Decizia nr. 387 din 4 iulie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 281 din 2 aprilie 2024, paragraful 18).
    18. În acest context, Curtea învederează jurisprudenţa sa referitoare la principiul calităţii legii prin care a statuat cu privire la obligaţia legiuitorului de a edicta norme clare, precise şi previzibile (Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 14 martie 2016, paragrafele 39-42). Astfel, Curtea a subliniat că, în ipoteza infracţiunilor, legiuitorul trebuie să indice în mod clar şi neechivoc obiectul material al acestora în chiar cuprinsul normei legale sau acesta trebuie să poată fi identificat cu uşurinţă, prin trimiterea la un alt act normativ cu care textul incriminator se află în conexiune, în vederea stabilirii existenţei/inexistenţei infracţiunii (Decizia nr. 363 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 6 iulie 2015, paragrafele 24 şi 25). Principiul este în egală măsură aplicabil şi în materie contravenţională. De asemenea, Curtea Constituţională a făcut referire la cerinţele de calitate a legii, garanţie a principiului legalităţii, reflectate în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, prin Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunţată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66, a reţinut că sintagma „prevăzută de lege“ impune ca măsura incriminată să aibă un temei în dreptul intern şi vizează, de asemenea, calitatea legii în cauză: aceasta trebuie să fie accesibilă justiţiabilului şi previzibilă în ceea ce priveşte efectele sale. De asemenea, a statuat că nu se poate considera „lege“ decât o normă enunţată cu suficientă precizie pentru a permite cetăţeanului să îşi controleze conduita; apelând, la nevoie, la consiliere de specialitate în materie, el trebuie să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, faţă de circumstanţele speţei, consecinţele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă (Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, precitată, paragraful 42). Tot astfel, Curtea a reţinut că legea trebuie să definească în mod clar infracţiunile şi pedepsele aplicabile (pentru identitate de raţiune, şi contravenţiile), această cerinţă fiind îndeplinită atunci când un justiţiabil are posibilitatea de a cunoaşte, din însuşi textul normei juridice pertinente, la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanţe şi în urma obţinerii unei asistenţe judiciare adecvate, care sunt actele şi omisiunile ce pot angaja răspunderea sa penală şi care este pedeapsa pe care o riscă în virtutea acestora (Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016, paragraful 45).
    19. Analizând criticile de neconstituţionalitate formulate, Curtea observă că, în cuprinsul său, Legea nr. 123/2012 reglementează contravenţiile şi sancţiunile contravenţionale referitoare la domeniul energiei electrice şi al gazelor naturale. Totodată, observă că art. 198 alin. (1) din Legea nr. 123/2012 dispune următoarele: „Contravenţiilor prevăzute la art. 194 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia prevederilor art. 8 alin. (2) lit. a) şi ale art. 28 alin. (1) din acest ultim act normativ.“
    20. Ţinând seama de cadrul legislativ precitat şi aplicând considerentele de principiu mai sus enunţate, la normele criticate, cu privire la elementul material al contravenţiei stabilite de art. 194 pct. 27 din Legea nr. 123/2012, Curtea reţine că acesta constă în nerespectarea reglementărilor comerciale aprobate de ANRE, inclusiv a metodologiilor privind preţurile şi tarifele, şi care atrage răspunderea contravenţională sub aspectul săvârşirii contravenţiei prevăzute de art. 194 pct. 27 din Legea nr. 123/2012.
    21. Aşa fiind, Curtea reţine că tehnica de reglementare utilizată în cazul prevederilor legale criticate este în conformitate cu regulile instituite prin art. 3 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, potrivit căruia „actele normative prin care se stabilesc contravenţii vor cuprinde descrierea faptelor ce constituie contravenţii şi sancţiunea ce urmează să se aplice pentru fiecare dintre acestea“. Norma contravenţională indică în mod clar şi neechivoc, în chiar cuprinsul său, obiectul material al contravenţiei, şi anume nerespectarea reglementărilor comerciale aprobate de ANRE, inclusiv a metodologiilor privind preţurile şi tarifele, astfel că este determinabilă pentru stabilirea actelor a căror nerespectare atrage sancţiunea, fiind redactată cu suficientă precizie pentru a permite destinatarului să îşi controleze conduita şi să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecinţele care ar putea rezulta din săvârşirea unei anumite fapte. Prin urmare, legea defineşte în mod clar contravenţia şi sancţiunea aplicabilă, astfel încât destinatarul său, care este un profesionist în domeniul respectiv, să cunoască din însuşi textul normei juridice aplicabile care sunt actele, faptele sau omisiunile ce pot angaja răspunderea sa contravenţională.
    22. De altfel, având în vedere domeniul tehnic specific al energiei electrice şi al gazelor naturale reglementat de Legea nr. 123/2012, prin Decizia nr. 659 din 17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 3 ianuarie 2018, paragraful 18, cu referire la principiul legalităţii, în componenta privind calitatea legii, instanţa de contencios constituţional a reţinut că în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că semnificaţia noţiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conţinutul textului despre care este vorba, de domeniul pe care îl acoperă, precum şi de numărul şi calitatea destinatarilor săi. Previzibilitatea legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele cauzei, consecinţele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă. La fel se întâmplă şi cu profesioniştii, obişnuiţi să dea dovadă de o mare prudenţă în exercitarea activităţii lor. Astfel, se poate aştepta ca aceştia să acorde o atenţie specială evaluării riscurilor pe care aceasta le prezintă (Hotărârea din 24 mai 2007, pronunţată în Cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35).
    23. Aplicând considerentele de principiu mai sus învederate cu privire la principiul legalităţii şi la normele de calitate a legii şi ţinând seama de argumentele prezentate cu privire la contravenţii şi la tehnica de reglementare utilizată în cazul prevederilor legale criticate, nu se poate reţine neconstituţionalitatea normelor criticate din perspectiva pretinsei încălcări a principiului legalităţii, coroborat cu principiul legalităţii incriminării şi al pedepsei, reglementate şi dezvoltate atât la nivel constituţional, cât şi la nivel convenţional, şi, prin urmare, din această perspectivă, excepţia de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă ca neîntemeiată.
    24. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Energaz Business & Partners - S.R.L. din comuna Tărlungeni, judeţul Braşov, în Dosarul nr. 10.299/197/2019 al Judecătoriei Braşov - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 194 pct. 27 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Braşov - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 31 octombrie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 565 din 31 octombrie 2024

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016