Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 565 din 19 septembrie 2018  referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică şi pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Instituţiei Prefectului - Judeţul Bacău, în domeniul public al judeţului Bacău    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 565 din 19 septembrie 2018 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică şi pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Instituţiei Prefectului - Judeţul Bacău, în domeniul public al judeţului Bacău

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 958 din 13 noiembrie 2018

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Cătălina │- │
│Turcu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    1. Pe rol se află soluţionarea obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea Legii nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică şi pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Instituţiei Prefectului - Judeţul Bacău, în domeniul public al judeţului Bacău, obiecţie formulată de Preşedintele României.
    2. Sesizarea a fost formulată în temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie şi al art. 11 alin. (1) lit. A.a) şi art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a fost înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 7.116 din 26 iulie 2018, şi constituie obiectul Dosarului nr. 1.199 A/2018.
    3. În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate se formulează critici de neconstituţionalitate cu privire la legea supusă controlului, atât sub aspect intrinsec, cât şi extrinsec.
    4. Sub aspect extrinsec, se arată că legea supusă controlului aduce atingere art. 61 alin. (2) şi art. 75 din Constituţie, referitoare la principiul bicameralismului. Astfel, se învederează că legea a fost adoptată de Senat în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din data de 16 aprilie 2018, fiind înaintată, spre dezbatere şi adoptare, Camerei Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională. Prin raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor au fost admise 4 amendamente, printre care şi cele privind modificarea dispoziţiilor art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică. Totodată, s-a stabilit că, în vederea respectării principiului bicameralismului, consacrat de art. 61 din Constituţie, membrii Comisiei recomandă plenului Camerei Deputaţilor transmiterea acestui proiect de lege către Senat, pentru ca, în regim de urgenţă, să dezbată şi să aprobe textele nou-introduse şi aprobate de către plenul Camerei Deputaţilor.
    5. Se arată că legea criticată a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din data de 16 mai 2018, fiind înaintată, în aceeaşi zi, Senatului, „potrivit art. 61 din Constituţie, în vederea respectării principiului bicameralismului“.
    6. Se arată că, în şedinţa din data de 3 iulie 2018, Senatul a votat restituirea legii către Camera Deputaţilor. Potrivit stenogramei şedinţei Senatului din data de 3 iulie 2018, s-a propus şi s-a votat restituirea legii la Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, deoarece s-a apreciat că nu există situaţia în care se impune naveta parlamentară legislativă, între Senat şi Cameră. Ca urmare a deciziei de restituire, la data de 4 iulie 2018, legea a fost anunţată în plenul fiecărei Camere, fiind depusă la secretarii generali ai celor două Camere, în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, iar la data de 10 iulie 2018 a fost transmisă Preşedintelui României, în vederea promulgării.
    7. Referitor la principiul bicameralismului, se arată că, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a stabilit două criterii esenţiale (cumulative) pentru a se determina cazurile în care acesta este încălcat, în procedura legislativă: pe de o parte, existenţa unor deosebiri majore de conţinut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului şi, pe de altă parte, existenţa unei configuraţii semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Prin Decizia nr. 624 din 26 octombrie 2016, Curtea a reţinut că în Camera decizională se pot aduce modificări şi completări propunerii legislative, dar Camera decizională „nu poate modifica substanţial obiectul de reglementare şi configuraţia iniţiativei legislative, cu consecinţa deturnării de la finalitatea urmărită de iniţiator“. Mai mult, prin Decizia nr. 62 din 13 februarie 2018, Curtea Constituţională a statuat că, în analiza respectării acestui principiu, trebuie avute în vedere următoarele: scopul iniţial al legii, în sensul de voinţă politică a autorilor propunerii legislative sau de filosofie, de concepţie originară a actului normativ; dacă există deosebiri majore, substanţiale, de conţinut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, şi dacă există o configuraţie semnificativ diferită între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului.
    8. Or, se observă că amendamentele la Legea pentru modificarea Legii nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică şi pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Instituţiei Prefectului - Judeţul Bacău, în domeniul public al judeţului Bacău - amendamente adoptate de Camera Deputaţilor în calitate de Cameră decizională - modifică substanţial obiectul de reglementare al legii adoptate de Senat. Se modifică regimul general al transferului dintr-un domeniu în altul al bunurilor proprietate publică, contrar scopului iniţial al legii. Deosebirile majore rezidă în faptul că, în forma adoptată de Camera Deputaţilor, modificările nu mai vizează doar modificarea anexei la Legea nr. 213/1998, care califică bunurile în discuţie drept bunuri care fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice, ci chiar regimul general al transferului acestora. Mai mult, în forma adoptată de Camera Deputaţilor, este cuprins şi un articol III, care prevede o intrare în vigoare a dispoziţiilor din lege la momente diferite.
    9. Prin raportare la cel de-al treilea criteriu, anterior menţionat, se apreciază că şi configuraţia între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului este una semnificativ diferită, forma legii adoptată de Senat având un număr de patru articole, în timp ce forma adoptată de Camera Deputaţilor are o structură diferită, cuprinzând, în cele trei articole ale sale, dispoziţii cu privire la intrarea în vigoare a legii, dispoziţii ce modifică Legea nr. 213/1998, precum şi o prevedere prin care se modifică titlul legii.
    10. În concluzie, se apreciază că introducerea unor modificări care vizează regimul general al transferurilor domeniale al bunurilor proprietate publică în Camera Deputaţilor - Cameră decizională -, în condiţiile în care atât intenţia iniţiatorilor, cât şi forma adoptată de Senat vizau strict transferul unui bun imobil şi al terenului aferent, din domeniul public al statului în domeniul public al judeţului Bacău, reprezintă o încălcare a principiului bicameralismului, prevăzut de art. 61 alin. (2), prin raportare la art. 75 din Constituţie.
    11. Referitor la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, o primă critică se referă la neconstituţionalitatea legii supuse controlului, prin raportare la dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind cerinţele de calitate ale legii, respectiv claritatea, precizia şi previzibilitatea.
    12. Astfel, se reţine că, prin art. I din Legea pentru modificarea Legii nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică şi pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Instituţiei Prefectului - Judeţul Bacău, în domeniul public al judeţului Bacău, se modifică dispoziţiile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998, în sensul adăugării posibilităţii trecerii prin lege a unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativteritoriale. Nu se face distincţie, însă, între bunurile care fac obiect exclusiv al proprietăţii publice şi celelalte bunuri din domeniul public, astfel încât norma criticată este neclară, lipsită de precizie şi previzibilitate, prin raportare la teza întâi a art. 860 alin. (3) din Codul civil.
    13. Bunul ce face obiectul transmiterii dintr-un domeniu în altul, prin legea criticată, este nominalizat în punctul I subpunctul nr. 29 anexei la Legea nr. 213/1998, printre alte bunuri care fac obiect exclusiv al proprietăţii publice. Din această perspectivă, art. I al legii supuse controlului reglementează incomplet condiţiile în care se poate face transferul dintr-un domeniu în altul, încălcând exigenţele de calitate ale legii, instituite de art. 1 alin. (5) din Constituţie.
    14. Se arată că art. I din legea criticată aduce atingere şi art. 1 alin. (4) din Constituţie, referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, deoarece, prin modificarea alin. (1) al art. 9 din Legea nr. 213/1998, se permite Parlamentului să transfere dintr-un domeniu în altul bunuri care nu fac obiect exclusiv al proprietăţii publice, încălcându-se competenţa Guvernului de a adopta hotărâri în acest sens.
    15. Se face referire la Decizia Curţii Constituţionale nr. 406 din 15 iunie 2016, prin care s-a reţinut că actele normative prin care se face trecerea bunurilor din domeniul public al statului în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale sunt fie legile organice de modificare a legii organice prin care bunurile au fost declarate obiect exclusiv al proprietăţii publice a statului, fie hotărârile Guvernului, atunci când bunurile nu constituie obiect exclusiv al proprietăţii publice a statului. Aplicând considerentele evocate, la cauza de faţă, se reţine că, în situaţia particulară a bunului ce face obiectul transferului prin legea supusă controlului, singura posibilitate de transmitere din domeniul public al statului în domeniul public al unităţii administrativteritoriale este aceea ut singuli, prin legea organică de modificare a legii organice prin care bunul a fost declarat obiect exclusiv al proprietăţii publice.
    16. Prevederile art. II din Legea pentru modificarea Legii nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică şi pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Instituţiei Prefectului - Judeţul Bacău, în domeniul public al judeţului Bacău, aduc atingere dispoziţiilor art. 136 alin. (3) şi (4) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie.
    17. În acest sens, se arată că, în situaţia de faţă, pentru respectarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 136 alin. (3), care se referă la bunurile ce fac obiect exclusiv al proprietăţii publice, şi a jurisprudenţei Curţii Constituţionale, legiuitorul trebuia să realizeze o derogare expresă de la punctul I, subpunctul nr. 29 din anexa la Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, iar nu să modifice art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998.
    18. Ca urmare a nerespectării jurisprudenţei Curţii Constituţionale este încălcat efectul general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale, prevăzut de art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală.
    19. În final, se arată că prin legea supusă controlului de constituţionalitate se operează o trecere a bunului imobil şi a terenului aferent acestuia din domeniul public al statului şi din administrarea Instituţiei Prefectului - Judeţul Bacău, în domeniul public al judeţului Bacău şi în administrarea Consiliului Judeţean Bacău, fără a se respecta cele reţinute în Decizia Curţii Constituţionale nr. 1 din 10 ianuarie 2014, potrivit cărora dreptul de administrare conferă titularului atributele posesiei, folosinţei şi dispoziţiei, însă nu în mod necondiţionat, întocmai ca dreptul de proprietate, ci cu respectarea strictă a obligaţiilor prevăzute în actul de constituire, precum şi a limitelor materiale şi juridice ale bunului asupra căruia se constituie, rezultând de aici inopozabilitatea dreptului de administrare faţă de autorităţile publice care l-au constituit.
    20. Potrivit prevederilor art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, obiecţia de neconstituţionalitate a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra acesteia.
    21. Preşedintele Camerei Deputaţilor apreciază că obiecţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, făcând referire, în esenţă, la libertatea Camerei decizionale de a nu adopta aceeaşi soluţie legislativă ca şi prima Cameră sesizată.
    22. Se arată că legea supusă controlului a fost adoptată de Senat şi trimisă spre dezbatere Camerei Deputaţilor, cu aplicarea dispoziţiilor art. 75 alin. (3) din Constituţie, potrivit cărora „După adoptare sau respingere de către prima Cameră sesizată, proiectul sau propunerea legislativă se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv“. Se susţine că aceasta este raţiunea fundamentală a dispoziţiilor art. 75 alin. (4) şi (5) din Constituţie, din care rezultă competenţa Camerei decizionale de a modifica şi/sau completa textul proiectului de lege adoptat de prima Cameră sesizată, atât prin adoptarea unor prevederi noi, care intră în competenţa sa decizională, cât şi a unora pentru care competenţa decizională aparţine primei Camere sesizate. Singura condiţie impusă de prevederile constituţionale amintite este ca proiectul de lege să se întoarcă la prima Cameră sesizată, pentru dispoziţiile cu privire la care are competenţa de a decide definitiv, ceea ce s-a şi întâmplat în data de 22 mai 2018. Ca urmare a acestei sesizări, Senatul a stabilit, în şedinţa Biroului permanent din data de 3 iulie 2018, că nu se află în situaţia procedurală de a-şi exprima un punct de vedere asupra proiectului, astfel cum a fost modificat de Camera Deputaţilor, deoarece dispoziţiile modificate nu prezintă deosebiri majore de conţinut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, şi nici existenţa unei configuraţii deosebite, semnificativ diferite.
    23. Referitor la competenţa constituţională a celei de-a doua Camere sesizate, forul constituţional a mai stabilit, tot în considerentele deciziei antereferite, că „în acest caz, Camera decizională nu poate, însă, modifica substanţial obiectul de reglementare şi configuraţia iniţiativei legislative, cu consecinţa deturnării de la finalitatea urmărită de iniţiator“. Din acest punct de vedere, se consideră că, în calitate de Cameră decizională, Camera Deputaţilor a legiferat cu respectarea principiului constituţional pretins a fi fost încălcat, întrucât modificările operate în cursul procedurii legislative desfăşurate la Camera Deputaţilor au avut în vedere aceeaşi materie pe care a reglementat-o şi Senatul.
    24. Cu privire la motivele de neconstituţionalitate intrinsecă, se arată, referitor la modificarea art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, că aceasta a vizat tocmai punerea în acord a dispoziţiilor legale cu dispoziţiile art. 860 din Codul civil. În cazul de faţă, legea a fost adoptată ca lege organică, potrivit art. 76 alin. (1) din Constituţie, astfel încât trecerea imobilului din domeniul public al statului şi din administrarea Instituţiei Prefectului - Judeţul Bacău, în domeniul public al judeţului Bacău s-a făcut cu respectarea art. 73 din Constituţie, precum şi a art. 860 alin. (3) din Codul civil.
    25. Preşedintele Senatului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere asupra obiecţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând obiecţia de neconstituţionalitate, punctul de vedere al preşedintelui Camerei Deputaţilor, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile legii criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    26. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie, precum şi ale art. 1, 10, 15 şi 18 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, să soluţioneze obiecţia de neconstituţionalitate.
    27. Obiectul controlului de constituţionalitate îl constituie Legea pentru modificarea Legii nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică şi pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Instituţiei Prefectului - Judeţul Bacău, în domeniul public al judeţului Bacău, având următorul cuprins:
    "ART. I
    Alineatul (1) al articolului 9 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 24 noiembrie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 9
    (1) Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale se face prin lege, sau, la cererea consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a consiliului local, după caz, prin hotărâre a Guvernului, declarându-se din bun de interes public naţional în bun de interes public judeţean sau local."

    ART. II

    "(1) În conformitate cu alin. (1) al art. 9 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, se aprobă trecerea bunului imobil, format din clădire şi teren aferent, situat în municipiul Bacău, str. Calea Mărăşeşti nr. 2, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege, din domeniul public al statului şi din administrarea Instituţiei Prefectului - Judeţul Bacău în domeniul public al judeţului Bacău şi în administrarea Consiliului Judeţean Bacău.
(2) Judeţul Bacău va asigura folosinţa gratuită a spaţiilor deţinute în prezent de Instituţia Prefectului - Judeţul Bacău, din imobilul prevăzut la alin. (1), pentru funcţionarea în bune condiţii a acesteia, pe bază de protocol. Instituţia Prefectului - Judeţul Bacău va suporta, în funcţie de suprafaţa deţinută, cota-parte din totalul cheltuielilor de funcţionare şi întreţinere.
(3) Predarea-preluarea bunului prevăzut la alin. (1) se face pe bază de protocol încheiat între părţile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(4) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Afacerilor Interne va elabora un proiect de hotărâre privind modificarea corespunzătoare a anexei la Hotărârea Guvernului nr. 706/1994 privind trecerea palatelor administrative din municipiile reşedinţe de judeţe în administrarea instituţiilor prefectului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 11 noiembrie 1994, cu modificările ulterioare, precum şi a anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 şi 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare."

    ART. III

    "Prezenta lege intră în vigoare:
    a) la 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, în ceea ce priveşte art. I;
    b) la 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, în ceea ce priveşte art. II."
"

    28. În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate, se susţine că sunt încălcate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (4) referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor şi alin. (5) sub aspectul condiţiilor de calitate ale legii, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, art. 61 alin. (2) - Rolul şi structura Parlamentului, art. 75 - Sesizarea Camerelor, art. 136 alin. (3) referitor la bunurile care fac obiect exclusiv al proprietăţii publice şi alin. (4) privind inalienabilitatea bunurilor proprietate publică, precum şi ale art. 147 alin. (4) referitor la caracterul general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale.
    29. Curtea constată că obiecţia de neconstituţionalitate îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie, atât sub aspectul obiectului său, fiind vorba de o lege adoptată şi nepromulgată încă, cât şi sub aspectul titularului dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, sesizarea fiind semnată de Preşedintele României. Totodată, Curtea Constituţională reţine că obiecţia a fost formulată în termenul procedural de 20 de zile menţionat în Decizia nr. 67 din 21 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 223 din 13 martie 2018, paragraful 70.
    30. Examinând obiecţia de neconstituţionalitate, Curtea va face referire la etapele parcursului legislativ al Legii pentru modificarea Legii nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică şi pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Instituţiei Prefectului - Judeţul Bacău, în domeniul public al judeţului Bacău, relevante pentru soluţionarea acesteia.
    31. Curtea constată că, la data de 13 decembrie 2017, s-a înregistrat la Biroul Permanent al Senatului, „propunerea legislativă pentru declararea unui imobil şi a terenului aferent ca fiind de interes public judeţean şi pentru trecerea acestuia din domeniul public al statului şi din administrarea Instituţiei Prefectului Judeţul Bacău, în domeniul public al Judeţului Bacău şi administrarea Consiliului Judeţean Bacău“. Senatul a adoptat proiectul de lege, cu amendamentele propuse de comisii, la data de 16 aprilie 2018. Soluţia legislativă adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, cuprinsă în art. 1 din lege, a fost aprobarea trecerii imobilului din domeniul public al statului şi din administrarea Instituţiei Prefectului - Judeţul Bacău în domeniul public al judeţului Bacău, „prin derogare de la prevederile punctului I subpunctul 29 din anexa la Legea nr. 213/1998“, potrivit cărora „domeniul public al statului este alcătuit din următoarele bunuri: [...] 29. terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea: [...] serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi prefecturile [...]“. Ulterior, proiectul de lege a fost trimis spre dezbatere Camerei Deputaţilor în calitate de Cameră decizională.
    32. Curtea observă că, în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor, au fost propuse amendamente la legea supusă controlului, după cum urmează: un amendament a vizat modificarea titlului legii; un alt amendament a constat în introducerea în lege a unui articol nou, respectiv art. I, prin care s-a modificat art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998, şi un alt amendament a constat în introducerea în lege a art. III, prin care s-a amânat intrarea acesteia în vigoare.
    33. Curtea reţine că, la data de 16 mai 2018, proiectul a fost adoptat de Camera Deputaţilor, cu minime modificări la amendamentele propuse de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor, şi înaintat la Senat, în vederea respectării principiului bicameralismului - art. 61 din Constituţie.
    34. Curtea mai observă, din consultarea stenogramei şedinţei Senatului din 3 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 115 din 13 iulie 2018, pagina 26, că s-a propus să se voteze restituirea propunerii legislative la Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, deoarece s-a considerat că nu există situaţia în care „se impune naveta parlamentară legislativă, între Senat şi Cameră“.
    35. Curtea constată că, la data de 4 iulie 2018, legea a fost anunţată în plenul fiecărei Camere, fiind depusă la secretarii generali ai celor două Camere, în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale şi, ulterior, la data de 10 iulie, a fost transmisă Preşedintelui României, în vederea promulgării.
    36. Pornind de la observaţiile făcute asupra parcursului legislativ, precum şi de la analiza modificărilor legii, Curtea urmează să analizeze criticile de neconstituţionalitate extrinsecă formulate de Preşedintele României.
    37. Referitor la critica privind încălcarea prevederilor art. 61 alin. (2) şi art. 75 din Constituţie, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a stabilit două criterii esenţiale (cumulative) pentru a se determina cazurile în care, prin procedura legislativă, se încalcă principiul bicameralismului: pe de o parte, existenţa unor deosebiri majore de conţinut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului şi, pe de altă parte, existenţa unei configuraţii semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 28 mai 2009, Decizia nr. 413 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010, Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011, şi Decizia nr. 718 din 8 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 998 din 15 decembrie 2017, paragraful 45).
    38. De asemenea, prin Decizia nr. 718 din 8 noiembrie 2017, paragraful 49, Curtea a stabilit că pe lângă cele două criterii esenţiale anterior menţionate mai trebuie examinat şi scopul iniţial al legii, în sensul de voinţă politică a autorilor propunerii legislative sau de filosofie, de concepţie originară a actului normativ.
    39. Totodată, Curtea a reţinut că art. 75 alin. (3) din Constituţie, folosind sintagma „decide definitiv“ cu privire la Camera decizională, nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune ca proiectul sau propunerea legislativă adoptată de prima Cameră sesizată să fie dezbătute în Camera decizională, unde li se pot aduce modificări şi completări. Curtea a subliniat că, în acest caz, Camera decizională nu poate, însă, modifica substanţial obiectul de reglementare şi configuraţia iniţiativei legislative, cu consecinţa deturnării de la finalitatea urmărită de iniţiator (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 624 din 26 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 937 din 22 noiembrie 2016, paragraful 34).
    40. De asemenea, prin Decizia nr. 62 din 7 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 3 martie 2017, paragraful 32, Curtea a constatat, în esenţă, că autoritatea legiuitoare trebuie să respecte principiile constituţionale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de către o singură Cameră şi că soluţiile adoptate de Camera Deputaţilor nu au făcut obiectul iniţiativei legislative şi nu au fost dezbătute în Senat.
    41. Aplicând cele reţinute la prezenta cauză, Curtea observă că, atât în Senat, cât şi în Camera Deputaţilor, scopul iniţiativei legislative a fost trecerea unui bun imobil format din clădire şi teren aferent din domeniul public al statului şi administrarea Instituţiei Prefectului - Judeţul Bacău în domeniul public al judeţului Bacău şi în administrarea Consiliului Judeţean Bacău.
    42. Analizând comparativ forma actului normativ supus controlului, adoptată de Senat, şi forma adoptată de Camera Deputaţilor, Curtea observă că între cele două forme există deosebiri majore de conţinut juridic şi că în Camera Deputaţilor au fost modificate substanţial atât obiectul de reglementare, cât şi configuraţia iniţiativei legislative, fără ca aceste modificări să fie dezbătute, ulterior, în Senat.
    43. Curtea observă că o primă modificare priveşte titlul legii, care în forma adoptată în Senat era „Lege privind trecerea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Instituţiei Prefectului - judeţul Bacău în domeniul public al judeţului Bacău“ şi care, în forma adoptată de Camera Deputaţilor, a devenit „Lege pentru modificarea Legii nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică şi pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Instituţiei Prefectului - Judeţul Bacău, în domeniul public al judeţului Bacău“. Curtea reţine că titlul legii trebuie să cuprindă obiectul reglementării, exprimat într-o formulare concisă, sintetică. Din analiza titlurilor anterior referite rezultă o diferenţă semnificativă între obiectul de reglementare al legii adoptate de Senat, ce a avut ca unic scop trecerea imobilului din domeniul public al statului şi din administrarea Instituţiei Prefectului - Judeţul Bacău în domeniul public al judeţului Bacău, şi obiectul de reglementare al legii adoptate de Camera Deputaţilor, care păstrează scopul iniţial, reconfigurat, însă, prin raportare la modificarea Legii nr. 213/1998.
    44. Curtea reţine că, pentru a fundamenta juridic transferul bunului din domeniul public al statului în domeniul public al judeţului Bacău, prima Cameră sesizată a optat pentru soluţia derogării de la punctul I subpunctul 29 din anexa la Legea nr. 213/1998. Norma derogatorie, cuprinsă în art. 1 din legea adoptată de prima Cameră sesizată, exclude bunul de la aplicarea regimului juridic general al proprietăţii publice a statului asupra terenurilor şi clădirilor în care îşi desfăşoară activitatea prefecturile, declară acest bun ca fiind de interes public judeţean şi dispune cu privire la trecerea acestuia din domeniul public al statului în domeniul public al judeţului Bacău.
    45. În Camera decizională, soluţia legislativă a fost fundamental diferită, aceasta optând pentru schimbarea temeiului juridic în baza căruia se face transferul. Astfel, Camera decizională a optat, prin art. II al legii supuse controlului, ca transferul interdomenial să se facă în temeiul alin. (1) al art. 9 din Legea nr. 213/1998, pe care l-a modificat în prealabil. De lege lata, art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998, cu modificările aduse prin Legea nr. 224/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 936 din 22 noiembrie 2016, reglementează cu privire la trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale la cererea consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local, prin hotărâre a Guvernului. Prin modificarea operată de Camera Deputaţilor, trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale se poate face atât prin lege, cât şi prin hotărâre a Guvernului, după caz. Această modificare priveşte o normă cu caracter general, ce reglementează regimul transferurilor interdomeniale ale bunurilor, cuprinsă în Legea nr. 213/1998, lege organică ce reprezintă principalul act normativ care reglementează în sistemul juridic românesc regimul general al bunurilor proprietate publică.
    46. Prin urmare, Curtea reţine că diferenţa fundamentală între soluţiile legislative adoptate de cele două Camere este aceea că prima Cameră sesizată a optat pentru excluderea bunului de la aplicarea regimului juridic general de proprietate publică a statului asupra terenurilor şi clădirilor în care îşi desfăşoară activitatea prefecturile, pe când Camera decizională a optat pentru introducerea unui temei juridic nou de transfer din domeniul public al statului şi din administrarea Instituţiei Prefectului - Judeţul Bacău în domeniul public al judeţului Bacău, respectiv art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998, pe care l-a modificat în prealabil. Această modificare apare ca o soluţie nouă şi complet diferită faţă de opţiunea iniţială a legiuitorului din prima Cameră sesizată, generând o deosebire majoră de conţinut juridic între cele două forme ale legii, forma adoptată de Senat şi forma adoptată de Camera Deputaţilor.
    47. Curtea reţine, totodată, că este modificată substanţial şi configuraţia legii adoptate de Senat ca primă Cameră sesizată, prin introducerea de către Camera decizională, în conţinutul legii, a art. I, prin care se modifică art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998, şi a art. III, prin care se amână intrarea în vigoare a legii.
    48. Curtea reţine că, pentru respectarea principiului bicameralismului, modificările substanţiale ale obiectului de reglementare care au generat deosebiri majore de conţinut juridic între formele legii adoptate în prima Cameră sesizată şi în Camera decizională ar fi trebuit supuse dezbaterii Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată. Or, aşa cum s-a reţinut la paragraful 34 din prezenta decizie, în şedinţa Senatului din 3 iulie 2018 s-a propus şi s-a votat doar restituirea propunerii legislative la Camera Deputaţilor, fără ca Senatul să ia în dezbatere forma legii adoptată în Camera decizională.
    49. Aşa fiind, Curtea reţine că a fost încălcat principiul bicameralismului, întemeiat pe art. 61 alin. (2) şi art. 75 din Constituţie, urmând ca obiecţia de neconstituţionalitate să fie admisă.
    50. Curtea reţine că, în condiţiile constatării neconstituţionalităţii unei legi ce face obiectul controlului de constituţionalitate a priori, pentru motive de neconstituţionalitate extrinseci, nu se mai impune şi analiza celorlalte critici de neconstituţionalitate intrinseci, formulate de autorul obiecţiei (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 747 din 4 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 922 din 11 decembrie 2015, paragraful 35, şi Decizia nr. 89 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 13 aprilie 2017, paragraful 68).
    51. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) şi al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Admite obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Preşedintele României şi constată că Legea pentru modificarea Legii nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică şi pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Instituţiei Prefectului - Judeţul Bacău, în domeniul public al judeţului Bacău este neconstituţională.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 19 septembrie 2018.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Cristina Cătălina Turcu

    ----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice