Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 DECIZIA nr. 564 din 26 septembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, în redactarea anterioară modificării acestuia prin art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 564 din 26 septembrie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, în redactarea anterioară modificării acestuia prin art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 564 din 26 septembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, în redactarea anterioară modificării acestuia prin art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 3 din 6 ianuarie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, astfel cum a fost modificat prin art. 49 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Mihai Badralexe în Dosarul nr. 13.904/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.076D/2018.
    2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, personal. Lipseşte cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 1.077D/2018, nr. 1.078D/2018, nr. 1.170D/2018, nr. 1.171D/2018, nr. 1.172D/2018, nr. 1.173D/2018, nr. 1.174D/2018, nr. 1.175D/2018, nr. 1.176D/2018 şi nr. 1.186D/2018, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi prevederi legale, excepţie ridicată de acelaşi autor în dosarele nr. 13.905/3/2017, nr. 13.914/3/2017, nr. 13.883/3/2017, nr. 13.885/3/2017, nr. 13.891/3/2017, nr. 13.894/3/2017, nr. 13.898/3/2017, nr. 13.900/3/2017, nr. 13.912/3/2017 şi nr. 13.879/3/2017 ale aceleiaşi instanţe. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, personal. Lipseşte cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    4. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei a depus la dosar note scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
    5. Având în vedere excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele anterior menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 1.077D/2018, nr. 1.078D/2018, nr. 1.170D/2018, nr. 1.171D/2018, nr. 1.172D/2018, nr. 1.173D/2018, nr. 1.174D/2018, nr. 1.175D/2018, nr. 1.176D/2018 şi nr. 1.186D/2018 la Dosarul nr. 1.076D/2018. Autorul excepţiei solicită conexarea dosarelor menţionate. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 pentru organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.077D/2018, nr. 1.078D/2018, nr. 1.170D/2018, nr. 1.171D/2018, nr. 1.172D/2018, nr. 1.173D/2018, nr. 1.174D/2018, nr. 1.175D/2018, nr. 1.176D/2018 şi nr. 1.186D/2018 la Dosarul nr. 1.076D/2018, care este primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei, care invocă soluţia pronunţată de Curtea Constituţională în Decizia nr. 189 din 3 aprilie 2014. Arată că, în cazul în care Curtea îşi schimbă interpretarea dată textului de lege prin decizia menţionată, considerând că textul de lege criticat, astfel cum a fost modificat prin art. 49 din Legea nr. 165/2013, impune ca recalcularea valorii acţiunilor să se facă doar până în anul 2001, atunci apreciază că acesta este neconstituţional. În acest sens precizează că textul de lege criticat contravine principiului constituţional al securităţii şi stabilităţii juridice şi art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi prevederilor constituţionale cuprinse în art. 44 alin. (2) referitor la garantarea şi ocrotirea în mod egal de lege a proprietăţii private, reiterând cele statuate în notele scrise depuse la dosar.
    7. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în această materie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    8. Prin încheierile din 16 mai 2018, 18 aprilie 2018, pronunţate în dosarele nr. 13.904/3/2017, nr. 13.905/3/2017, nr. 13.914/3/2017, nr. 13.883/3/2017, nr. 13.885/3/2017, nr. 13.891/3/2017, nr. 13.894/3/2017, nr. 13.898/3/2017, nr. 13.900/3/2017, nr. 13.912/3/2017 şi nr. 13.879/3/2017, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, astfel cum a fost modificat prin art. 49 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepţia a fost invocată de Mihai Badralexe în cauze având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva unor decizii emise de Comisia Naţională de Compensare a Imobilelor, formulate în temeiul Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.
    9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că modificarea adusă prevederilor art. 31 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, prin art. 49 din Legea nr. 165/2013, conduce la o diminuare a valorii despăgubirilor cuvenite persoanelor îndreptăţite, prin modificarea datei până la care se face actualizarea cu indicele de inflaţie a valorii despăgubirilor, astfel încât actualizarea cu indicele de inflaţie nu se mai face până la data soluţionării notificării, ci doar până la data de 14 februarie 2001. Se susţine că în acest mod se creează o discriminare, fără a exista o justificare obiectivă şi rezonabilă, între persoanele îndreptăţite la despăgubiri, în funcţie de data soluţionării notificării, respectiv înainte sau după modificarea, prin art. 49 din Legea nr. 165/2013, a textului de lege criticat.
    10. În opinia autorului excepţiei, discriminarea este creată între două categorii de persoane care sunt îndreptăţite la restituire, respectiv persoanele îndreptăţite la restituire, potrivit art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 10/2001, pe de o parte, şi persoanele îndreptăţite la restituire, conform art. 3 alin. (1) lit. b) din acelaşi act normativ. În acest fel, în opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, sunt încălcate şi prevederile art. 44 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular.
    11. Se mai susţine şi încălcarea principiului securităţii şi stabilităţii juridice, având în vedere faptul că, odată ce o soluţie legislativă a fost adoptată, în speţă prevederile art. 31 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, în forma iniţială, aceasta trebuie aplicată tuturor persoanelor care se încadrează în ipoteza normei juridice. Or, un mod de calcul al despăgubirilor diminuat prin neaplicarea indicelui de inflaţie nu poate fi considerat o soluţie legislativă de o coerenţă rezonabilă, ceea ce poate echivala şi cu retroactivitatea legii. Invocă în acest sens deciziile Curţii Constituţionale nr. 210 din 8 aprilie 2014, paragrafele 26-30 şi nr. 686 din 26 noiembrie 2014, paragrafele 25 şi 26.
    12. Se susţine şi încălcarea dreptului de proprietate privată, precum şi a prevederilor art. 53 alin. (1) din Constituţie, dat fiind faptul că limitarea dreptului de proprietate asupra despăgubirilor nu este adecvată sau proporţională şi nu serveşte niciunui scop. În acest sens se arată că valoarea sumelor de bani acordate ca măsuri compensatorii în temeiul Legii nr. 10/2001 s-a dovedit a fi mult mai mică decât cea estimată în anul 2013, la intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001. Se mai invocă în acest sens cele statuate de Curtea Constituţională în Decizia nr. 686 din 26 noiembrie 2014, paragraful 33.
    13. Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 189 din 3 aprilie 2014, prin care instanţa de contencios constituţional a stabilit modul în care trebuie interpretat textul de lege criticat, în forma modificată prin art. 49 din Legea nr. 165/2013, respectiv în sensul actualizării despăgubirilor cu indicele de inflaţie, pentru perioada februarie 2001 şi până la data calculării acestora.
    14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
    15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele:
    16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 31 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, astfel cum a fost modificat prin art. 49 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, în redactarea anterioară modificării acestuia prin art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1030 din 21 decembrie 2016. Prevederile legale criticate au următorul cuprins: „(4) Recalcularea valorii acţiunilor se face în baza valorii activului net din ultimul bilanţ contabil, cu utilizarea coeficientului de actualizare stabilit de Banca Naţională a României prin Ordinul nr. 3/2001 privind coeficientul de actualizare a valorii leului de la data de 11 iunie 1948 până la data de 14 februarie 2001 şi a indicelui inflaţiei stabilit de Institutul Naţional de Statistică, precum şi a prevederilor Legii nr. 303/1947 pentru recalcularea patrimoniului societăţilor pe acţiuni, în cazul în care bilanţul este anterior acesteia. Actualizarea se face până la data de 14 februarie 2001.“
    18. În opinia autorului excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 44 - Dreptul de proprietate privată şi art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea, sunt invocate dispoziţiile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil cuprinse în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    19. Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, referitor la prevederile art. 31 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, în forma modificată prin art. 49 din Legea nr. 165/2013, criticate din aceeaşi perspectivă, s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 189 din 3 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 458 din 23 iunie 2014, respingând excepţia ca neîntemeiată. Prin această decizie, paragrafele 21-24, Curtea a reţinut, în esenţă, că, în realitate, ipoteza normativă a textului de lege criticat a rămas aceeaşi ca în forma iniţială a Legii nr. 10/2001, dat fiind faptul că „actualizarea“ la care face referire textul de lege nou-introdus nu are în vedere calculul indicelui de inflaţie stabilit de Institutul Naţional de Statistică, ci se referă la coeficientul de actualizare stabilit de Banca Naţională a României, prin Ordinul Băncii Naţionale a României nr. 3/2001, care şi iniţial avea ca perioadă de referinţă pentru actualizarea valorii leului perioada 11 iunie 1948-14 februarie 2001. Curtea a reţinut că operaţiunea de „actualizare“ nu poate privi obligativitatea calculării indicelui de inflaţie doar până la data de 14 februarie 2001, data intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001, pentru că, dacă aceasta ar fi fost intenţia legiuitorului, ar fi trebuit eliminată referirea la utilizarea indicelui de inflaţie din prima teză a art. 31 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost modificat prin art. 49 din Legea nr. 165/2013.
    20. În concluzie, prin decizia menţionată, Curtea a reţinut că prevederile legale criticate vizează exclusiv utilizarea coeficientului de actualizare stabilit de Banca Naţională a României prin Ordinul Băncii Naţionale a României nr. 3/2001, coeficient care are întotdeauna o valoare fixă, referindu-se la actualizarea valorii leului la data recunoaşterii dreptului la despăgubire prin actul normativ cu caracter reparatoriu, respectiv Legea nr. 10/2001, şi nu va afecta nici pe viitor utilizarea indicelui de inflaţie în modul de calcul al despăgubirii. Cu alte cuvinte, şi după intrarea în vigoare a textului de lege criticat, cuprins în Legea nr. 165/2013, care a completat art. 31 din Legea nr. 10/2001, republicată, modul de calcul al despăgubirilor acordate persoanelor îndreptăţite în condiţiile art. 31 din Legea nr. 10/2001, republicată, rămâne neschimbat, respectiv se utilizează acelaşi coeficient de actualizare a valorii leului pentru perioada 11 iunie 1948-14 februarie 2001, precum şi indicele de inflaţie aferent perioadei 2001 - până în anul acordării efective a măsurilor reparatorii.
    21. În prezenta cauză, autorul excepţiei susţine, în esenţă, că modificarea adusă prevederilor art. 31 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, prin art. 49 din Legea nr. 165/2013, a condus la modificarea datei până la care se face actualizarea cu indicele de inflaţie a valorii despăgubirilor, astfel încât actualizarea cu indicele de inflaţie nu se mai face până la data soluţionării notificării, ci doar până la data de 14 februarie 2001, rezultând, în acest mod, o diminuare a despăgubirilor cuvenite persoanelor îndreptăţite. În acest sens, autorul excepţiei susţine că textul de lege criticat creează o discriminare, fără a exista o justificare obiectivă şi rezonabilă, între persoanele îndreptăţite la despăgubiri, în funcţie de data soluţionării notificării, încalcă dreptul de proprietate privată şi principiul securităţii şi stabilităţii juridice, având în vedere faptul că un mod de calcul al despăgubirilor fără aplicarea indicelui de inflaţie nu poate fi considerat o soluţie legislativă de o coerenţă rezonabilă.
    22. Or, având în vedere cele statuate prin Decizia nr. 189 din 3 aprilie 2014, paragraful 23, potrivit cărora şi după intrarea în vigoare a prevederilor art. 49 din Legea nr. 165/2013, care a completat art. 31 din Legea nr. 10/2001, republicată, modul de calcul al despăgubirilor acordate persoanelor îndreptăţite în condiţiile art. 31 din Legea nr. 10/2001, republicată, rămâne neschimbat, respectiv se utilizează indicele de inflaţie aferent perioadei 2001 - până în anul acordării efective a măsurilor reparatorii, Curtea reţine că susţinerile autorului excepţiei din prezenta cauză nu sunt întemeiate.
    23. De asemenea, prin decizia amintită, paragraful 24, Curtea a reţinut că prevederea legală criticată, în forma modificată prin art. 49 din Legea nr. 1.165/2013, conform căreia „Actualizarea se face până la data de 14 februarie 2001“, nu cuprinde niciun element de noutate faţă de reglementarea anterioară, aceasta având un veritabil caracter declarativ, prin raportare la forma anterioară a acesteia, astfel încât nu poate fi apreciată ca fiind retroactivă.
    24. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în Decizia nr. 189 din 3 aprilie 2014 îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.
    25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mihai Badralexe în dosarele nr. 13.904/3/2017, nr. 13.905/3/2017, nr. 13.914/3/2017, nr. 13.883/3/2017, nr. 13.885/3/2017, nr. 13.891/3/2017, nr. 13.894/3/2017, nr. 13.898/3/2017, nr. 13.900/3/2017, nr. 13.912/3/2017 şi nr. 13.879/3/2017 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 31 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, în redactarea anterioară modificării acestuia prin art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 26 septembrie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Irina Loredana Gulie

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016