Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 DECIZIA nr. 561 din 26 septembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (6) şi alin. (7), precum şi ale art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 561 din 26 septembrie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (6) şi alin. (7), precum şi ale art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 561 din 26 septembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (6) şi alin. (7), precum şi ale art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1022 din 19 decembrie 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (6) şi (7), precum şi ale art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Maria Magdalena Veres în Dosarul nr. 48.744/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 857D/2018.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a depus note scrise, prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.
    4. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în această materie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Încheierea din 17 mai 2018, pronunţată în Dosarul nr. 48.744/3/2017, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) şi alin. (7), precum şi ale art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepţia a fost invocată de Maria Magdalena Veres într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii privind anularea Deciziei de invalidare nr. 17.218 din 21 septembrie 2017, emisă de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că, deşi Legea nr. 165/2013 a fost adoptată de legiuitor în vederea finalizării procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist, totuşi, prin algoritmul de calcul al despăgubirilor cuvenite se instituie o discriminare între persoanele îndreptăţite la restituire, în funcţie de momentul în care au primit despăgubirea, respectiv înainte sau după intrarea în vigoare a acestui act normativ, deşi notificarea a fost formulată în termen. Se arată că în acest mod nu sunt respectate principiile care stau la baza acordării măsurilor prevăzute de acest act normativ, respectiv principiul prevalenţei restituirii în natură, principiul echităţii, principiul transparenţei procesului de stabilire a măsurilor reparatorii şi principiul menţinerii justului echilibru între interesul particular al foştilor proprietari şi interesul general al societăţii, prevăzute de art. 2 din Legea nr. 165/2013.
    7. Se mai susţine că modalitatea de calcul al despăgubirilor, prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, nu are în vedere valoarea reală, de piaţă a imobilelor, fără a exista o justificare a calculării despăgubirilor la nivelul anului 2013, iar nu la data acordării efective a despăgubirilor. În acest sens se mai susţine că despăgubirea, ca drept de creanţă, ar trebui să fie calculată potrivit standardelor internaţionale de evaluare. Mai mult, prevederile art. 21 alin. (7) din lege, potrivit cărora numărul de puncte se stabileşte după scăderea valorii actualizate a despăgubirilor încasate pentru imobilul evaluat, încurajează tergiversarea soluţionării dosarelor de către entităţile învestite de lege, ajungându-se la situaţia în care valoarea actualizată a despăgubirilor încasate, pentru acelaşi imobil, în temeiul legilor reparatorii anterioare, să depăşească valoarea despăgubirilor calculate în temeiul textelor de lege criticate, cu consecinţa invalidării propunerii de acordare a despăgubirilor, astfel cum rezultă din Decizia de invalidare nr. 17.218 din 21 septembrie 2017, emisă de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor. În acest mod este încălcat şi dreptul la respectarea bunurilor, prevăzut de art. 1 cuprins în Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    8. Se mai arată că prevederile art. 50 lit. b), care abrogă evaluarea imobilelor potrivit standardelor internaţionale de evaluare şi măsura reparatorie a compensării cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent, prevăzute în Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sunt discriminatorii, instituind în mod nejustificat un mod diferit de calcul al despăgubirilor, fără nicio justificare.
    9. Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens apreciază că textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate, câtă vreme tocmai în considerarea acestor dispoziţii constituţionale, a recunoaşterii dreptului de proprietate asupra imobilului preluat abuziv, se acordă măsurile reparatorii, pe calea legii speciale de reparaţie.
    10. Se mai apreciază că raportarea la preţurile imobilelor înscrise în grilele notariale pe anul 2013 a avut în vedere împrejurarea că aceste preţuri au fost stabilite ca urmare a expertizării imobilelor de experţi specializaţi în acest sens, anexele raportului de expertiză stabilind o valoare care este în acord cu preţul de piaţă al imobilului. Împrejurarea că unitatea deţinătoare nu a soluţionat notificările în termenele stabilite de legiuitor nu poate fi reţinută ca o încălcare a prevederilor constituţionale, tocmai prin faptul că, prin acest act normativ, s-au prevăzut termene de soluţionare, cu posibilitatea persoanelor ce se consideră îndreptăţite să ceară instanţei soluţionarea cererilor nefinalizate în cadrul procedurii administrative.
    11. Cu privire la dispoziţiile art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013, instanţa de judecată apreciază că prin intrarea în vigoare a noului act normativ nu sunt încălcate dispoziţiile constituţionale invocate, întrucât la momentul intrării în vigoare a noului act normativ s-a avut în vedere evaluarea imobilelor preluate abuziv, la preţul pieţei, stabilit pe baza expertizei tehnice evaluatoare.
    12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
    13. Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 21 alin. (6) şi (7) din Legea nr. 165/2013 sunt constituţionale în măsura în care valoarea despăgubirii acordate pentru privarea de proprietate operată de stat este în mod rezonabil proporţională cu valoarea bunului, iar dispoziţiile art. 50 lit. b) din acelaşi act normativ sunt constituţionale. În acest sens, arată că pot fi reţinute criticile de neconstituţionalitate, prin raportare la art. 44 din Constituţie, în măsura în care valoarea despăgubirii acordate pentru o privare de proprietate operată de stat nu este în mod rezonabil proporţională cu valoarea bunului, sau o asemenea despăgubire nu mai poate fi acordată, din moment ce din suma evaluată prin aplicarea grilei notariale valabile la nivelul lunii mai 2013, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului şi a categoriei de folosinţă la data preluării acestuia, se scade valoarea actualizată a despăgubirilor încasate pentru imobilul respectiv, în cadrul procedurilor anterioare. Se mai invocă cele statuate de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Hotărârea din 29 aprilie 2014, pronunţată în Cauza Preda şi alţii împotriva României (paragraful 127). De asemenea se mai apreciază că, prin hotărârea-pilot precitată, statului român i-a fost lăsată o largă marjă de apreciere în privinţa mijloacelor prin care să îndeplinească obligaţiile juridice impuse, însă trebuie să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale, astfel încât despăgubirile acordate să nu fie cu mult sub valoarea bunurilor. Or, în cazul în care statul, în momentul evaluării imobilului, are în vedere, pe de-o parte, aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, raportarea fiind făcută la nivelul anului 2013, iar, pe de altă parte, se iau in considerare caracteristicile tehnice ale imobilului şi a categoriei de folosinţă la data preluării acestuia (perioada anilor 1945), cu plata despăgubirilor făcută peste cel puţin 5 ani de la intrarea in vigoare a Legii nr. 165/2013, există riscul ca valoarea despăgubirilor să nu mai poată fi în mod rezonabil proporţională cu valoarea bunului.
    14. În privinţa celorlalte critici de neconstituţionalitate, referitoare la art. 21 alin. (6) şi (7) şi art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013, se apreciază că acestea nu pot fi reţinute, din moment ce reglementările respective se aplică tuturor destinatarilor cuprinşi în ipoteza normelor.
    15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele:
    16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 21 alin. (6) şi alin. (7), precum şi ale art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, potrivit cărora:
    - Art. 21 alin. (6) şi (7):
    "(6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului şi a categoriei de folosinţă la data preluării acestuia, şi se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.
(7) Numărul de puncte se stabileşte după scăderea valorii actualizate a despăgubirilor încasate pentru imobilul evaluat conform alin. (6)."

    – Art. 50 lit. b):
    "La data intrării în vigoare a prezentei legi: (...)
    b) orice dispoziţie referitoare la evaluarea imobilelor potrivit standardelor internaţionale de evaluare şi la măsura reparatorie a compensării cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent, prevăzute în Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă;"


    18. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2) referitoare la egalitatea în drepturi şi art. 44 - Dreptul de proprietate. De asemenea se invocă şi dispoziţiile art. 1 - Protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    19. Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarea acesteia invocă neconstituţionalitatea prevederilor art. 4 teza a doua raportate la art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, privind evaluarea imobilului prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a acestui act normativ, şi prin raportare la art. 50 alin. (1) lit. b) din acelaşi act normativ, prin care se abrogă, de la data intrării în vigoare a legii, orice dispoziţie referitoare la evaluarea imobilelor potrivit standardelor internaţionale de evaluare, arătând, în esenţă, că aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 165/2013, în cazul unor litigii începute înainte de intrarea în vigoare a acesteia, cu consecinţa modificării modalităţii de acordare a măsurilor compensatorii pentru imobilele preluate abuziv, încalcă principiul constituţional al egalităţii în drepturi şi dreptul de proprietate privată.
    20. Curtea reţine că, în privinţa constituţionalităţii dispoziţiilor din Legea nr. 165/2013, care instituie, pentru evaluarea imobilului ce constituie obiectul deciziei de compensare, metoda aplicării grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a legii, are o bogată jurisprudenţă, care îşi menţine valabilitatea şi în cauza prezentă. Astfel, prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014, Curtea Constituţională s-a pronunţat şi asupra prevederilor art. 4 teza a doua raportate la art. 21 alin. (6) şi art. 50 lit. b) teza întâi din Legea nr. 165/2013, analizând argumente de neconstituţionalitate similare celor formulate în prezenta cauză. Prin decizia menţionată Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, cu motivarea că prevederile legale criticate constituie modalitatea prin care legiuitorul a înţeles să transpună în legislaţia naţională exigenţele impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, aşa cum rezultă din expunerea de motive a Legii nr. 165/2013. În acest sens, în acord cu cele reţinute în jurisprudenţa sa, reprezentată de Decizia nr. 188 din 3 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 484 din 30 iunie 2014, Curtea a statuat că Legea nr. 165/2013 a fost adoptată de legiuitor ca urmare a pronunţării de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului a Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010 în Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României, prin care, la paragraful 232, au fost reţinute în sarcina statului român obligaţia implementării unor proceduri simplificate şi eficiente, întemeiate pe măsuri legislative şi pe o practică judiciară şi administrativă coerentă, precum şi obligaţia adoptării unor reguli de procedură clare şi simplificate, care să acorde sistemului de despăgubiri o previzibilitate sporită. Prin aceeaşi decizie Curtea a mai reţinut, de asemenea, că prin hotărârea-pilot menţionată, a fost lăsată însă statului român o largă marjă de apreciere în privinţa mijloacelor prin care să îndeplinească obligaţiile juridice impuse şi să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale sau să reglementeze raporturile de proprietate avute în vedere. Invocând jurisprudenţa sa anterioară în legătură cu procedura specială de acordare a despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv, Curtea a mai reţinut că modul de reparare a injustiţiilor şi abuzurilor din legislaţia trecută ţine de opţiunea exclusivă a legiuitorului, iar prevederile de lege criticate sunt în acord cu cele ale art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, potrivit cărora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege.
    21. Tot astfel, prin Hotărârea din 29 aprilie 2014, pronunţată în Cauza Preda şi alţii împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat - având în vedere marja de apreciere a statului român şi garanţiile instituite prin Legea nr. 165/2013, şi anume regulile de procedură clare şi previzibile, însoţite de termene constrângătoare şi de un control judecătoresc efectiv - că legea menţionată oferă, în principiu, un cadru accesibil şi efectiv pentru remedierea criticilor referitoare la atingerile aduse dreptului la respectarea bunurilor în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, rezultate în urma aplicării legilor de restituire (paragraful 129). În aceeaşi cauză instanţa de contencios al drepturilor omului a statuat, de asemenea (paragraful 128), că măsurile de amenajare a plăţii creanţelor datorate de stat în virtutea deciziilor judecătoreşti definitive, cum ar fi eşalonarea plăţii acestora, măsuri luate pentru apărarea echilibrului bugetar între cheltuielile şi încasările publice, urmăreau un scop de utilitate publică şi realizarea unui just echilibru între diferitele interese aflate în joc, prin respectarea mecanismului existent şi prin grija pe care autorităţile au demonstrat-o în executarea acestuia (a se vedea în acest sens, de exemplu, şi Decizia nr. 174 din 29 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 din 16 mai 2016). Mai mult, aşa cum a reţinut Curtea prin Decizia nr. 618 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 28 ianuarie 2015, paragrafele 23 şi 24, prin Legea nr. 165/2013, legiuitorul a urmărit să introducă un sistem unitar şi previzibil de evaluare a imobilelor, astfel încât atât imobilele din Fondul naţional al terenurilor agricole şi al altor imobile, cât şi imobilele ce fac obiectul cererilor de restituire nesoluţionate să fie evaluate prin raportare la acelaşi sistem, respectiv prin aplicarea grilei notariale de la momentul intrării în vigoare a noii legi. Prin introducerea acestui nou sistem de calcul este posibil ca valoarea despăgubirilor acordate, sub formă de puncte, să fie inferioară celei rezultate prin aplicarea legislaţiei anterioare în materie - Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989 şi Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente - referitoare la stabilirea valorii de piaţă a imobilului de la data notificării, prin aplicarea standardelor internaţionale de evaluare. Însă, aşa cum s-a arătat prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, anterior citată, legiuitorul dispune de o largă marjă de apreciere în determinarea celor mai potrivite modalităţi prin care sunt acordate despăgubirile cuvenite în urma abuzurilor din regimul comunist, având obligaţia ca măsurile adoptate să respecte principiul proporţionalităţii, aşadar, să fie adecvate, rezonabile şi să asigure un just echilibru între interesul individual şi cel general al societăţii. Astfel, dacă printre exemplele oferite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cuprinsul Hotărâriipilot din 12 octombrie 2010, care să conducă la eficientizarea mecanismului intern de restituire a proprietăţilor, se numără şi plafonarea despăgubirilor (paragraful 235), statul român a optat, în cadrul marjei de apreciere de care dispune, să acorde integral despăgubiri, modificând însă doar sistemul de referinţă al evaluării. Or, dacă această modificare legislativă generează, în concret, o diminuare a valorii totale a despăgubirilor obţinute de către persoanele îndreptăţite, aceasta este o măsură proporţională cu scopul legitim urmărit (constând în menţinerea echilibrului bugetar), putând avea, sub aspectul consecinţelor produse, valenţele unei plafonări. Prin decizia menţionată Curtea a subliniat că această măsură nu este de natură să afecteze dreptul de proprietate în substanţa sa, deoarece nu îi pune în pericol existenţa şi efectele juridice, ci doar intervine asupra cuantumului bănesc obţinut prin valorificarea dreptului de proprietate, în limitele permise de art. 44 din Constituţie.
    22. Referitor la critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (7) din Legea nr. 165/2013, autoarea excepţiei susţine că, prin aplicarea acestor dispoziţii legale, valoarea actualizată a despăgubirilor încasate, pentru acelaşi imobil, în temeiul legilor reparatorii anterioare, a depăşit valoarea despăgubirilor calculate în temeiul textelor de lege criticate, cu consecinţa invalidării propunerii de acordare a despăgubirilor, astfel cum rezultă din Decizia de invalidare nr. 17.218 din 21 septembrie 2017, emisă de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor. Or, astfel de susţineri, referitoare la nemulţumirea legată de modul de calcul al despăgubirilor, în speţa dedusă soluţionării instanţei de judecată, intră în sfera interpretării şi aplicării legii, iar nu în cea a unui control de constituţionalitate a normei legale, revenind instanţei de judecată, potrivit competenţei sale specifice, să se pronunţe asupra legalităţii deciziei de invalidare incidentă în cauză. Pe de altă parte, Curtea reţine că soluţia normativă cuprinsă în norma criticată, privind modalitatea concretă de stabilire a numărului de puncte, în urma evaluării imobilului, reprezintă opţiunea exclusivă a legiuitorului de a stabili valoarea concretă a despăgubirilor acordate. Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu garantează un drept la o compensaţie integrală în orice circumstanţe, o compensaţie numai parţială nefăcând privarea de proprietate nelegitimă eo ipso în toate cazurile. În mod special, anumite obiective legitime, de utilitate publică, precum cele care urmăresc măsuri de reformă economică sau de dreptate socială, pot milita pentru o rambursare mai mică decât valoarea de piaţă integrală (a se vedea în acest sens hotărârile din 21 februarie 1986 şi din 8 iulie 1986, pronunţate în cauzele James şi alţii împotriva Regatului Unit, paragraful 54, şi, respectiv, Lithgow şi alţii împotriva Regatului Unit, paragraful 120). De asemenea, prin Hotărâreapilot a Curţii Europene a Drepturilor Omului din 12 octombrie 2010, pronunţată în Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României, a fost acordată o largă marjă de apreciere în privinţa modului de configurare şi executare a creanţelor statului în materia restituirii imobilelor. În acest sens, prin aceeaşi hotărâre, s-a statuat că statului „trebuie să i se lase o marjă largă de apreciere pentru a alege măsurile destinate să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale sau să reglementeze raporturile de proprietate din ţară şi pentru punerea lor în aplicare“ (paragraful 233), iar „Plafonarea despăgubirilor şi eşalonarea lor pe o perioadă mai lungă ar putea să reprezinte, de asemenea, măsuri capabile să păstreze un just echilibru între interesele foştilor proprietari şi interesul general al colectivităţii“ (paragraful 235). În consecinţă, ţinând cont de numărul mare de persoane vizate şi de consecinţele importante ale hotărârii, al cărui impact asupra întregii ţări este considerabil, „autorităţile naţionale rămân suverane pentru a alege [... ] măsurile generale ce trebuie integrate în ordinea juridică internă pentru a pune capăt încălcărilor constatate de Curte“ (paragraful 236).
    23. De asemenea, prin Decizia nr. 180 din 1 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 24 iunie 2014, a fost respinsă ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013, cu motivarea că este firesc ca obligaţia emiterii titlurilor de despăgubire stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 să fie executată în condiţiile noii legi, aceasta fiind tocmai expresia concretă a principiului tempus regit actum şi a principiului aplicării imediate a legii noi. Aşadar, aplicarea imediată a legii noi în domeniul propriu de activitate cu privire la situaţiile pendinte nu aduce atingere principiului neretroactivităţii. Curtea a statuat în mod constant că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare (a se vedea în acest sens Decizia nr. 294 din 6 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004, şi Decizia nr. 458 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004).
    24. În ceea ce priveşte susţinerile referitoare la inegalitatea în drepturi a unor persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, dar care au primit despăgubiri înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, în jurisprudenţa sa, de exemplu, Decizia nr. 714 din 9 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 5 februarie 2015, paragraful 22, Curtea a statuat că, dacă prin jocul unor prevederi legale anumite persoane pot ajunge în situaţii defavorabile, apreciate subiectiv prin prisma propriilor interese ca defavorabile, acest fapt nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituţionalitatea textelor respective. Mai mult, în jurisprudenţa sa, Curtea a arătat că respectarea principiului egalităţii în drepturi, stabilit prin prevederile art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede faţă de cei cărora li se aplică în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare (a se vedea în acest sens Decizia nr. 764 din 18 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 9 martie 2015).
    25. Prin urmare, având în vedere că cele reţinute prin deciziile la care s-a făcut mai sus referire îşi menţin valabilitatea, mutatis mutandis, şi în prezenta cauză, excepţia de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă ca neîntemeiată.
    26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Maria Magdalena Veres în Dosarul nr. 48.744/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 21 alin. (6) şi (7), precum şi ale art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 26 septembrie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Irina Loredana Gulie


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016