Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicată de Narcis-Adrian Oprea în Dosarul nr. 2.725/109/2019 al Tribunalului Argeş - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.779D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că prevederile legale criticate se aplică în mod egal tuturor destinatarilor normei legale criticate, iar comparaţia cu alte profesii juridice este neîntemeiată, dat fiind faptul că situaţiile juridice sunt diferite. Prin urmare, nu poate fi reţinută încălcarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie. În ceea ce priveşte invocarea încălcării dispoziţiilor art. 44 alin. (1) referitor la garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate privată, se arată că gestionarea unui cont bancar presupune costuri minime, astfel încât nu este încălcat dreptul de proprietate privată. De altfel, în măsura în care avocatul acceptă prestarea din oficiu a asistenţei juridice, acceptă şi condiţiile de plată ale acestui serviciu, respectiv plata prin virament bancar. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 11 octombrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.725/109/2019, Tribunalul Argeş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. Excepţia a fost ridicată de Narcis-Adrian Oprea într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri privind anularea unei decizii emise de Consiliul Baroului Argeş prin care s-a dispus plata prin virament bancar a onorariului cuvenit pentru asistenţa judiciară acordată din oficiu. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale în măsura în care se interpretează că sumele plătite avocatului cu titlu de onorariu pentru asistenţa judiciară acordată din oficiu se plătesc obligatoriu numai prin virament, în cont bancar, neputând fi plătite în numerar. Se susţine, în acest sens, că deschiderea unui cont bancar presupune costuri însemnate, pe seama beneficiarului, în favoarea băncii, care constituie un terţ faţă de raportul juridic între avocat, pe de o parte, şi persoana care plăteşte onorariul avocatului, pe de altă parte, ceea ce contravine dispoziţiilor constituţionale privind garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate privată. 6. Se mai susţine că prevederile legale criticate contravin şi dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece creează o discriminare între destinatarii prevederii legale criticate, pe de o parte, şi celelalte persoane fizice ce desfăşoară activităţi în mod independent şi care, potrivit art. 1 din Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, realizează încasări şi plăţi numai prin instrumente de plată fără numerar, pe de altă parte. 7. Tribunalul Argeş - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, apreciază că prevederile legale criticate nu fac altceva decât să reglementeze modalitatea de plată prin virament bancar a sumelor datorate avocaţilor care asigură asistenţa judiciară din oficiu, cu titlu de onorariu, în cazurile prevăzute de lege. Această modalitate nu este de natură să aducă atingere dreptului de proprietate asupra sumelor astfel plătite, chiar dacă presupune deschiderea unui cont bancar, iar operaţiunile inerente acestei modalităţi de plată implică anumite costuri pentru titularul contului. Sumele datorate cu titlu de onorarii pentru serviciile de asistenţă judiciară acordată din oficiu reprezintă creanţe asupra statului, iar cu privire la acestea nu s-ar putea susţine că nu mai sunt garantate doar pentru că, prin dispoziţiile legale criticate, s-a stabilit o anume modalitate de realizare a acestora de către titular, concluzia impunându-se chiar dacă această modalitate ar fi considerată exclusivă. Dispoziţiile legale criticate sunt în legătură cu un interes general, acela de realizare a serviciului de asistenţă judiciară, care include, în mod intrinsec, şi plata onorariilor către avocaţii care îndeplinesc acest serviciu. 8. Totodată, se apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt conforme şi cu art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât acestea se aplică în mod uniform, fără discriminare, tuturor avocaţilor care se află în ipoteza normativă a textului legal criticat. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 mai 2018, potrivit cărora: „(1) Plata onorariului pentru asistenţa judiciară acordată se face lunar prin virament bancar, pe baza documentelor pentru decontare prevăzute la art. 81 alin. (2), avizate de consiliul baroului.“ 13. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi art. 44 alin. (1) referitor la garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate privată. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile legale criticate sunt cuprinse în cap. V - Asistenţa judiciară, secţiunea a 2-a - Organizarea activităţii de acordare a asistenţei judiciare, şi se referă la modalitatea de plată a onorariului pentru asistenţa judiciară acordată, în condiţiile legii, de către avocaţii înscrişi în Registrul de asistenţă judiciară al fiecărui barou. 15. Potrivit art. 81 din lege, pentru asistenţa judiciară acordată, avocatul desemnat are dreptul la un onorariu, potrivit naturii şi volumului activităţii desfăşurate, sumele necesare pentru plata onorariilor sau, după caz, a asistenţei judiciare acordate se virează lunar într-un cont distinct, deschis de fiecare barou [art. 82 alin. (2)], iar fondurile necesare pentru plata onorariilor se asigură din sumele virate în acest cont, din veniturile la bugetul de stat constituite din impozitul pe veniturile realizate din activităţi desfăşurate de avocaţi, notari publici şi executori judecătoreşti [art. 84 alin. (3) coroborat cu art. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare]. 16. În aceste condiţii, dată fiind destinaţia specială a sumelor plătite cu titlu de onorariu, respectiv realizarea unui serviciu de interes general, acordarea asistenţei judiciare, Curtea reţine că este firesc ca plata acestora să se facă prin virament bancar, în vederea asigurării transparenţei modalităţii de utilizare a fondurilor băneşti cu această destinaţie. În acelaşi sens, art. 82 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 51/1995 prevede expres obligaţia Uniunii Naţionale a Barourilor din România - U.N.B.R. de a controla respectarea de către barouri a destinaţiei fondurilor astfel virate. 17. În cauză nu poate fi reţinută susţinerea privind încălcarea dispoziţiilor constituţionale privind garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate privată, date fiind costurile inerente generate de deschiderea unui cont bancar, în sarcina beneficiarului sumelor plătite cu titlu de onorariu avocaţial. Potrivit definiţiei legale a dreptului de proprietate privată, proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi şi dispune de un bun în mod exclusiv, absolut şi perpetuu, însă în limitele stabilite de lege (art. 555 din Codul civil). Totodată, condiţionarea liberei exercitări a atributelor dreptului de proprietate de respectarea dispoziţiilor legii include şi Constituţia, ca Lege fundamentală, situată, din punctul de vedere al forţei juridice, în vârful ierarhiei actelor normative. Or, dispoziţiile art. 44 alin. (7) din Constituţie impun proprietarului obligaţia respectării tuturor sarcinilor ce îi revin, potrivit legii sau obiceiului. Prin urmare, textul de lege criticat în prezenta cauză, reglementând o exercitare a atributelor dreptului de folosinţă asupra onorariilor avocaţiale, este o veritabilă normă onerativă, ce impune titularului creanţelor constituite din sumele datorate cu titlu de onorariu avocaţial obligaţia încasării acestora prin virament bancar, în vederea realizării interesului general al serviciului de asistenţă judiciară. 18. În ceea ce priveşte pretinsa discriminare invocată de autorul excepţiei, între destinatarii prevederii legale criticate, pe de o parte, şi celelalte persoane fizice ce desfăşoară activităţi în mod independent, pe de altă parte, şi care, potrivit art. 1 din Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 9 aprilie 2015, realizează încasări şi plăţi numai prin instrumente de plată fără numerar, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, consacrată cu titlu de principiu de art. 16 alin. (1) din Constituţie, îşi găseşte aplicare doar atunci când părţile se găsesc în situaţii identice sau egale, care impun şi justifică acelaşi tratament juridic şi deci instituirea aceluiaşi regim juridic. Per a contrario, când acestea se află în situaţii diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit, soluţie legislativă care nu contravine, ci, dimpotrivă, decurge logic din chiar principiul enunţat. Când criteriul în funcţie de care îşi găseşte aplicarea un regim juridic sau altul are caracter obiectiv şi rezonabil, şi nu subiectiv şi arbitrar, fiind constituit de o anumită situaţie prevăzută de ipoteza normei, şi nu de apartenenţa sau de o calitate a persoanei, privitor la care îşi găseşte aplicare, aşadar intuitu personae, nu există temei pentru calificarea reglementării deduse controlului ca fiind discriminatorie, deci contrară normei constituţionale de referinţă (Decizia nr. 192 din 31 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 21 iunie 2005). 19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicată de Narcis-Adrian Oprea în Dosarul nr. 2.725/109/2019 al Tribunalului Argeş - Secţia civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Argeş - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 28 februarie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Irina Loredana Gulie -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
