Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 559 din 26 septembrie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin. (5)-(7) din Codul de procedură civilă     Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 559 din 26 septembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin. (5)-(7) din Codul de procedură civilă

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1008 din 16 decembrie 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin. (5)-(7) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea S&B - S.R.L. din Cluj-Napoca, în Dosarul nr. 1.849/1/2017/a2 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 737D/2018.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în această materie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 25 aprilie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 1.849/1/2017/a2, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 493 alin. (5)-(7) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost invocată de Societatea S&B -S.R.L. din Cluj-Napoca, într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de revizuire formulată împotriva Deciziei nr. 325 din 23 februarie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă, în Dosarul nr. 10.260/117/2013.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că, potrivit art. 493 alin. (5) din textul de lege criticat, în cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă, că motivele de casare invocate şi dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute de art. 488 din Codul de procedură civilă sau că recursul este vădit nefondat, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunţată fără citarea părţilor, care nu este supusă niciunei căi de atac şi care se comunică părţilor. Se arată că, prin Decizia nr. 839 din 8 decembrie 2015, Curtea Constituţională a statuat că sintagma „sau recursul este vădit nefondat“ este neconstituţională. În acest context se susţine că, potrivit deciziei Curţii Constituţionale, numai aspectele pur formale, respectiv îndeplinirea cerinţelor de formă, încadrarea în motivele de casare şi dezvoltarea acestora fac obiectul controlului în procedura de filtru, astfel încât autoarea excepţiei de neconstituţionalitate apreciază că alte chestiuni litigioase excedează procedurii de filtrare şi ar trebui examinate odată cu judecarea fondului recursului, cu citarea părţilor.
    6. În concluzie, se arată că soluţionarea excepţiei inadmisibilităţii recursului, din perspectiva legalităţii căii de atac formulate, nu ar trebui examinată în cadrul procedurii de filtrare a recursului. Se invocă în acest sens cele statuate în Decizia Curţii Constituţionale nr. 369 din 30 mai 2017, prin care s-a constatat neconstituţionalitatea sintagmei „precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“ cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.
    7. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că, prin Decizia nr. 839 din 8 decembrie 2015, Curtea Constituţională a constatat că sintagma „sau că recursul este vădit nefondat“ din cuprinsul art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă este neconstituţională, deoarece respingerea recursului pentru motivul că acesta este vădit nefondat obligă instanţa supremă la examinarea fondului cauzei, iar aceasta poate avea loc numai în faza judecării pe fond a recursului. În aceste condiţii, examinarea fondului recursului se va face cu respectarea tuturor garanţiilor procesuale specifice accesului liber la justiţie, dreptului la un proces echitabil şi dreptului la apărare, incluzând citarea părţilor şi participarea procurorului, când este cazul. Se mai apreciază că dispoziţiile art. 493 alin. (6) din Codul de procedură civilă, coroborate cu cele ale art. 490 alin. (2) teza finală din acelaşi act normativ, dau expresie principiului disponibilităţii în procesul civil, potrivit căruia părţile îşi pot exercita drepturile conform propriei aprecieri, având facultatea de a dispune de obiectul procesului, precum şi de mijloacele procedurale de apărare, părţile putând fi de acord ca judecata să se facă pe baza actelor depuse la dosar, inclusiv a punctelor formulate de acestea cu privire la raportul întocmit asupra recursului, aşadar fără citarea lor. În această situaţie, legiuitorul a considerat suficientă contradictorialitatea asigurată prin comunicarea actelor de procedură ale părţilor şi a raportului, precum şi prin exprimarea acordului părţilor în acest sens. Se mai apreciază că dispoziţiile alin. (7) al art. 493 din Codul de procedură civilă nu cuprind niciun viciu de neconstituţionalitate, judecata pe fond a recursului urmând a se face cu respectarea garanţiilor de contradictorialitate şi oralitate ce caracterizează dreptul la un proces echitabil, în acest sens statuând şi Curtea Constituţională, potrivit jurisprudenţei sale în materie.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl reprezintă prevederile art. 493 alin. (5)-(7) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora:
    "(5) În cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă, că motivele de casare invocate şi dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunţată, fără citarea părţilor, care nu este supusă niciunei căi de atac. Decizia se comunică părţilor.
(6) Dacă raportul apreciază că recursul este admisibil şi toţi membrii sunt de acord, iar problema de drept care se pune în recurs nu este controversată sau face obiectul unei jurisprudenţe constante a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul se poate pronunţa asupra fondului recursului, fără citarea părţilor, printr-o decizie definitivă, care se comunică părţilor. În soluţionarea recursului instanţa va ţine seama de punctele de vedere ale părţilor formulate potrivit alin. (4).
(7) În cazul în care recursul nu poate fi soluţionat potrivit alin. (5) sau (6), completul va pronunţa, fără citarea părţilor, o încheiere de admitere în principiu a recursului şi va fixa termenul de judecată pe fond a recursului, cu citarea părţilor."

    12. De asemenea, Curtea constată că art. 493 a fost abrogat prin art. I pct. 56 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 18 decembrie 2018, astfel că, la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, nu mai există procedura de filtrare. Prin urmare, norma criticată nu mai este în vigoare şi, având în vedere că autoarea excepţiei va putea formula cerere de revizuire împotriva hotărârii instanţei supreme de respingere ca inadmisibil a recursului formulat, nu va mai fi aplicabilă şi nu va mai produce efecte juridice în cauză.
    13. Cu privire la textele din Constituţie pretins a fi încălcate, Curtea reţine că autoarea excepţiei nu indică aceste prevederi ale Legii fundamentale, pretins a fi încălcate prin textul de lege criticat.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarea acesteia este nemulţumită de soluţia legislativă aplicabilă în cauză, arătând că soluţionarea excepţiei inadmisibilităţii recursului, din perspectiva legalităţii căii de atac formulate, nu ar trebui examinată în cadrul procedurii de filtrare a recursului, reglementată prin prevederile legale criticate. Aşadar, în motivarea excepţiei este formulată, în esenţă, o propunere de lege ferenda, fără a se indica, în mod concret, în ce constă pretinsul raport de contradictorialitate între textul de lege criticat şi Legea fundamentală.
    15. Pe de altă parte, autoarea excepţiei invocă, în cuprinsul motivării excepţiei, Decizia Curţii Constituţionale nr. 369 din 30 mai 2017, prin care s-a constatat neconstituţionalitatea sintagmei „precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“ cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, prin raportare la prevederile constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3), precum şi art. 126 alin. (3). Curtea reţine însă că motivele care au stat la baza soluţiei de admitere în decizia amintită nu pot fi translatate, în mod automat, în prezenta cauză, fiind vorba de ipoteze normative diferite.
    16. Potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, excepţia de neconstituţionalitate cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a raportului de contrarietate dintre cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului legal criticat. Indiscutabil, primul element al excepţiei se circumscrie fie simplei indicări a textului pretins neconstituţional, fie menţionării conţinutului său normativ, iar cel de-al doilea, indicării textului sau principiului constituţional pretins încălcat. Or, în cauza de faţă, se reţine că, în motivarea excepţiei, nu au fost indicate dispoziţiile sau principiile constituţionale pretins încălcate (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Decizia nr. 932 din 13 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 22 decembrie 2012, şi prin Decizia nr. 116 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 17 mai 2016). Prin urmare, Curtea nu se poate substitui autoarei excepţiei în formularea motivelor de neconstituţionalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate formulate într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condiţiile în care art. 29 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 47/1992 stabileşte că „Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi“.
    17. În consecinţă, excepţia de neconstituţionalitate nu îndeplineşte exigenţele prevăzute de art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „sesizările trebuie [...] motivate“, astfel încât urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
    18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin. (5)-(7) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea S&B - S.R.L. din Cluj-Napoca, în Dosarul nr. 1.849/1/2017/a2 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 26 septembrie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Irina Loredana Gulie


    -----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice