Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Raluca-Alexandra │- │
│Buterez-Făşie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 140 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, excepţie ridicată de Silvia Florentina Mihai în Dosarul nr. 2.846/229/2020 al Judecătoriei Feteşti. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.471D/2022. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că textul criticat este clar şi previzibil. Criticile ce vizează o eventuală incompatibilitate a textului criticat cu prevederile art. 2.280 şi următoarele din Codul civil nu sunt de competenţa instanţei de contencios constituţional, fiind o chestiune de interpretare a dispoziţiilor legale incidente în cauză. Reprezentantul Ministerului Public aminteşte dispoziţiile art. 2.293 din Codul civil care prevăd că „fideiusorul nu este ţinut să îndeplinească obligaţia debitorului decât dacă acesta nu o execută“ şi precizează că votul exprimat de un creditor în sensul aprobării planului de reorganizare nu echivalează cu o executare a obligaţiei. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 27 ianuarie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 2.846/229/2020, Judecătoria Feteşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 140 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către Silvia Florentina Mihai într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei la executare formulată de autoarea excepţiei. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine că prevederile legale criticate nu îndeplinesc cerinţele de claritate, precizie şi previzibilitate, încălcând astfel dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie. De asemenea, autoarea excepţiei afirmă că dispoziţiile criticate sunt în contradicţie cu dispoziţiile art. 2280 şi următoarele din Codul civil, care reglementează instituţia fideiusiunii şi care prevăd că fideiusorul nu poate fi urmărit pentru o datorie pe care creditorul iniţial a acoperit-o. 6. În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea invocă jurisprudenţa Curţii privind criteriile de calitate a legii, respectiv Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, Decizia nr. l din 11 ianuarie 2012, Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, Decizia nr. 633 din 12 octombrie 2018, Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012 şi Decizia nr. 445 din 16 septembrie 2014. 7. Contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, Judecătoria Feteşti nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia invocată, „pentru a nu antama aspecte de fond care ar putea conduce la o eventuală antepronunţare“. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit.d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 140 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Textul criticat are următorul conţinut: „Creditorii conservă acţiunile lor pentru întreaga valoare a creanţelor, împotriva codebitorilor şi a fideiusorilor debitorului, chiar dacă au votat pentru acceptarea planului.“ 12. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) privind accesul liber la justiţie şi ale art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autoarea excepţiei are calitatea de fideiusoare a debitorului principal pentru obligaţiile de plată ce derivă dintr-un contract de credit încheiat de debitor şi, în această calitate, este ţinută să achite dobânzile acumulate până la data deschiderii procedurii de reorganizare, deşi această obligaţie nu mai subzistă în sarcina debitorului principal. În acest context de fapt, autoarea apreciază că textul de lege criticat este în contradicţie cu alte dispoziţii legale din Codul civil, care reglementează instituţia fideiusiunii, şi că nu respectă cerinţele de calitate a legii dezvoltate în jurisprudenţa Curţii. 14. Referitor la dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5) care consacră principiul respectării obligatorii a legii, în jurisprudenţa sa (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 404 din 21 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1092 din 14 noiembrie 2022, paragraful 36), Curtea a definit exigenţele ce trebuie respectate în procesul de legiferare, precizând că cerinţa de claritate a legii vizează caracterul neechivoc al obiectului reglementării, precizia se referă la exactitatea soluţiei legislative alese şi a limbajului folosit, în timp ce previzibilitatea legii priveşte scopul şi consecinţele pe care le antrenează. Cu alte cuvinte, pentru a fi compatibilă cu principiul preeminenţei dreptului, legea trebuie să întrunească cerinţele de accesibilitate, claritate (normele trebuie să aibă o redactare fluentă şi inteligibilă, fără dificultăţi sintactice şi pasaje obscure, într-un limbaj şi stil juridic specific normativ, concis sobru şi cu respectarea strictă a regulilor gramaticale şi de ortografie), precizie şi previzibilitate (norma să fie redactată clar şi precis, astfel încât orice persoană să-şi poată adapta conduita şi să fie capabilă să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecinţele ce pot apărea ca urmare a unei anumite acţiuni). 15. Lecturând textul criticat, instanţa constituţională observă că normele criticate reglementează situaţia persoanelor care s-au obligat alături de debitorul principal şi care sunt ţinute să plătească întreaga creanţă, chiar în condiţiile în care debitorul principal este exonerat de la plata sumei datorate sau a unei părţi din aceasta, ca urmare a confirmării unui plan de reorganizare prin care sunt modificate obligaţiile de plată pe care debitorul le are. Legiuitorul a urmărit să conserve drepturile creditorilor de a-şi recupera creanţele în integralitate de la persoanele obligate în solidar cu debitorul, chiar dacă aceştia renunţă la satisfacerea în integralitate a acestor creanţe în cadrul procedurii, cu scopul de a-i oferi debitorului şansa de a-şi reorganiza activitatea. 16. În ceea ce priveşte instituţia fideiusiunii, Curtea reţine că dispoziţiile art. 2280 din Codul civil prevăd că fideiusorul se obligă să execute obligaţia debitorului, în cazul în care acesta din urmă nu o execută. Potrivit dispoziţiilor art. 2290 din aceeaşi lege, fideiusiunea unei obligaţii principale se întinde şi asupra accesoriilor acesteia. 17. Or, parcurgând prevederile criticate şi normele de drept comun în materia fideiusiunii, Curtea observă că acestea se completează între ele. Prevederile Codului civil în materia fideiusiunii detaliază regimul juridic, efectele acesteia în raporturile dintre creditor, fideiusor şi debitor, fixând astfel cadrul legislativ în care operează această garanţie personală. 18. Cât priveşte susţinerea autoarei în sensul că norma legală criticată conduce la apariţia unei situaţii în care fideiusorul ar fi obligat să achite sume pe care debitorul principal le-ar fi plătit, aceasta nu este întemeiată, întrucât prevederile art. 140 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 stabilesc că fideiusorii şi codebitorii vor putea fi ţinuţi să acopere doar diferenţa dintre valoarea creanţei deţinută de creditori şi suma plătită de debitorul principal în cadrul procedurii. 19. În cazul de faţă, obligaţia pe care autoarea excepţiei este ţinută să o îndeplinească este accesorie obligaţiei principale care a fost executată de debitorul principal în cadrul procedurii, iar potrivit prevederilor art. 2.290 din Codul civil, în lipsa unei stipulaţii contrare, fideiusiunea obligaţiei principale acoperă şi accesoriile acesteia. Aşadar, faptul că debitorul principal nu mai datorează dobânzile ce însoţesc creanţa principală nu echivalează cu inexistenţa obligaţiei autoarei de a plăti sumele respective, cât timp autoarea a garantat executarea în integralitate a obligaţiilor stabilite în sarcina debitorului principal prin contractul de credit încheiat. 20. În realitate, ceea ce o nemulţumeşte pe autoarea excepţiei este faptul că legiuitorul a prevăzut posibilitatea creditorului de a solicita de la fideiusor sumele pe care debitorul aflat în procedura insolvenţei nu mai este ţinut să le plătească din raţiuni ce ţin de scopul legii insolvenţei, respectiv acela de a institui o procedură colectivă de insolvenţă pentru acoperirea pasivului debitorului, în cadrul căruia debitorul să beneficieze de şansa de a-şi redresa activitatea, aspect care însă nu contravine art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, invocat de autoare în motivarea excepţiei. 21. Aşadar, ţinând cont de cele prezentate mai sus, precum şi de considerentele dezvoltate pe cale jurisprudenţială de Curtea Constituţională, instanţa de contencios constituţional constată că textul de lege criticat respectă întru totul cerinţele de calitate a legii, acesta fiind accesibil, clar, precis şi previzibil. 22. Cât priveşte susţinerile autoarei privind modalitatea de interpretare şi corelare a dispoziţiilor din Legea nr. 85/2014, Curtea Constituţională, printr-o jurisprudenţă constantă, s-a pronunţat cu privire la competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti de a soluţiona probleme care ţin de interpretarea şi aplicarea legii. Astfel, prin Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea s-a pronunţat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta asigură controlul de constituţionalitate a legilor, a ordonanţelor Guvernului, a tratatelor internaţionale şi a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispoziţiile şi principiile Constituţiei. Aşadar, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte aplicarea şi interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanţei de judecată care judecă fondul cauzei, precum şi, eventual, al instanţelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie. 23. De asemenea, potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. Aşadar, instanţa de contencios constituţional constată că aspectele criticate nu reprezintă o problemă de constituţionalitate, soluţionarea acestora nefiind în competenţa Curţii. 24. Referitor la susţinerea autoarei privind încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) privind accesul liber la justiţie şi ale art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, aceasta nu poate fi reţinută deoarece autoarea nu motivează în ce anume constă pretinsa contrarietate a reglementărilor criticate cu normele de referinţă invocate. 25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Silvia Florentina Mihai în Dosarul nr. 2.846/229/2020 al Judecătoriei Feteşti şi constată că dispoziţiile art. 140 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Feteşti şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 17 noiembrie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Raluca-Alexandra Buterez-Făşie -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
