Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 557 din 14 septembrie 2021  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 116 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 557 din 14 septembrie 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 116 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 612 din 22 iunie 2022

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid Alina Tudora│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 116 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Mândra - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 5.828/62/2013/a5** al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.059D/2018.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că Societatea Mândra - S.A. a depus la dosar un înscris prin care formulează o serie de precizări cu privire la excepţia de neconstituţionalitate invocată, precum şi o cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsă.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    5. Prin Încheierea din 21 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 5.828/62/2013/a5**, Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 116 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Mândra - S.A. din Bucureşti, cu prilejul soluţionării unei cauze civile, ca urmare a casării parţiale a Deciziei civile nr. 459/Ap din 14 martie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă, prin care s-a respins apelul declarat de Societatea Mândra - S.A. împotriva Sentinţei civile nr. 845/S/2016 pronunţată de judecătorul-sindic în Dosarul nr. 5.828/62/2013/a5* al Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile art. 116 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 sunt neconstituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că regulamentul de vânzare întocmit de lichidatorul judiciar nu se completează cu dispoziţiile corespunzătoare ale Codului de procedură civilă din materia executării silite, referitoare la termenul în care se poate face vânzarea, în situaţia în care, prin regulament, nu s-a prevăzut data licitaţiei, iar regulamentul nu conţine niciun element obiectiv în raport cu care termenul/intervalul licitaţiei să poată fi determinat cu precizie. Arată, astfel, că lipsa de previzibilitate a unei dispoziţii legale, care pune partea în imposibilitatea de a-şi regla în mod corespunzător conduita, aduce atingere dreptului constituţional la un proces echitabil prevăzut la art. 21 alin. (3) din Constituţie.
    7. Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă şi-a exprimat opinia în sensul că textul criticat din Legea nr. 85/2006 este constituţional şi nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, iar interpretarea dată de către autoarea excepţiei este chiar de natură să conducă la prelungirea procesului de executare colectivă - falimentul, prin impunerea unor termene minimale.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, înscrisurile depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 116 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, potrivit cărora „Lichidarea va începe îndată după finalizarea de către lichidator a inventarierii şi depunerea raportului de evaluare. Bunurile vor putea fi vândute în bloc - ca ansamblu în stare de funcţionare - sau individual. Metoda de vânzare a bunurilor, respectiv licitaţie publică, negociere directă sau o combinaţie a celor două, va fi aprobată de adunarea creditorilor, pe baza propunerii lichidatorului. Lichidatorul prezintă adunării generale a creditorilor şi regulamentul de vânzare corespunzător modalităţii de vânzare pentru care optează.“
    12. Curtea precizează că Legea nr. 85/2006 a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, însă, având în vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, instanţa de contencios constituţional urmează să analizeze prevederile legale criticate cu care a fost sesizată, dat fiind faptul că acestea îşi produc efecte juridice în cauză. Curtea precizează, totodată, că soluţia legislativă criticată în cauză se regăseşte în prezent, într-o redactare similară, în cuprinsul art. 154 alin. (2) din Legea nr. 85/2014.
    13. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) în componenta referitoare la calitatea legii şi ale art. 21 alin. (3) potrivit cărora „Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil“.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate din perspectiva criticilor formulate, Curtea reţine că potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, „în cazul în care dispune trecerea la faliment, judecătorul-sindic va desemna un lichidator, aplicându-se, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 19, 21, 22, 23 şi ale art. 102 alin. (5)“. De asemenea, potrivit art. 25 lit. i) din Legea nr. 85/2006, una dintre atribuţiile lichidatorului o reprezintă vânzarea bunurilor din averea debitorului, în conformitate cu prevederile art. 116-120 ale acestei legi.
    15. Lichidarea este operaţiunea de transformare în bani a bunurilor din activul patrimonial al debitorului insolvent în scopul stingerii creanţelor existente în pasivul patrimonial al acestuia. Procedura lichidării prevăzută de legea insolvenţei este una specială, în raport cu cele stabilite prin intermediul dispoziţiilor cuprinse în actele normative ce disciplinează constituirea, organizarea şi funcţionarea diferitelor persoane juridice, care pot fi considerate ca alcătuind dreptul comun în materie de lichidare (Legea societăţilor nr. 31/1990). Realizarea operaţiunii de prefacere în bani a bunurilor debitorului revine lichidatorului desemnat pentru lichidarea averii debitorului insolvent, iar lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuată de lichidator sub controlul judecătorului-sindic. Pentru maximizarea valorii averii debitorului, lichidatorul va face toate demersurile de expunere pe piaţă, într-o formă adecvată a acestora, cheltuielile de publicitate fiind suportate din averea debitorului. În vederea evaluării bunurilor din averea debitorului, lichidatorul poate fie să angajeze în numele debitorului un evaluator, fie, cu acordul comitetului creditorilor, să utilizeze un evaluator propriu. Evaluatorii trebuie să fie membri ai Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor din România, iar evaluarea trebuie efectuată în conformitate cu standardele internaţionale de evaluare. Lichidarea va începe îndată după finalizarea de către lichidator a inventarierii şi depunerea raportului de evaluare. Bunurile vor putea fi vândute în bloc - ca ansamblu în stare de funcţionare - sau individual, iar metoda de vânzare a bunurilor, respectiv licitaţie publică, negociere directă sau o combinaţie a celor două, va fi aprobată de adunarea creditorilor, pe baza propunerii lichidatorului, care va prezenta adunării generale a creditorilor şi regulamentul de vânzare corespunzător modalităţii de vânzare pentru care optează.
    16. Astfel, potrivit art. 117 din Legea nr. 85/2006, lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor un raport care va cuprinde evaluarea bunurilor şi metoda de valorificare a acestora şi în care se va preciza dacă vânzarea se va face în bloc sau individual ori o combinaţie a acestora, prin licitaţie publică sau negociere directă ori prin ambele metode. În cazul în care se propune vânzarea în bloc prin negociere directă, lichidatorul va putea propune, în baza ofertelor primite, începerea negocierii cu unul sau mai mulţi cumpărători identificaţi, cu precizarea condiţiilor de plată şi a preţului minim de pornire a negocierii, care nu poate fi inferior preţului de evaluare. Lichidatorul va convoca adunarea generală a creditorilor în termen de maximum 20 de zile de la data şedinţei comitetului creditorilor, înştiinţându-i pe creditori despre posibilitatea studierii raportului şi a procesului-verbal al şedinţei comitetului creditorilor privind raportul.
    17. Astfel cum rezultă din economia prevederilor art. 116-120 din Legea nr. 85/2006, bunurile din averea debitorului pot fi vândute direct, prin licitaţie sau într-o combinaţie a celor două, alegerea aparţinând adunării generale a creditorilor, după propunerea lichidatorului. Lichidatorul este acela care întocmeşte raportul cu propunerile de vânzare, convoacă adunarea creditorilor, iar aceasta decide dacă aprobă raportul, situaţie în care judecătorul-sindic va da dispoziţie lichidatorului să efectueze actele necesare în condiţiile propuse în raport.
    18. Curtea învederează faptul că prevederile criticate din Legea nr. 85/2006 trebuie interpretate şi aplicate în coroborare cu celelalte norme în materia insolvenţei, iar astfel cum prevede art. 24 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, „în cazul în care dispune trecerea la faliment, judecătorul-sindic va desemna un lichidator, aplicându-se, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 19, 21, 22, 23 şi ale art. 102 alin. (5)“. Curtea subliniază că în conformitate cu art. 21 din Legea nr. 85/2006, administratorul judiciar va depune lunar un raport cuprinzând descrierea modului în care şi-a îndeplinit atribuţiile, precum şi o justificare a cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente în averea debitorului. Împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar pot face contestaţie debitorul persoană fizică, administratorul special al debitorului persoană juridică, oricare dintre creditori, precum şi orice altă persoană interesată. Din coroborarea acestui text de lege cu prevederile art. 24 alin. (1) din acelaşi act normativ, rezultă că pot fi atacate cu contestaţie şi măsurile luate de lichidatorul judiciar, iar în baza art. 21 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, contestaţia trebuie să fie înregistrată în termen de 3 zile de la depunerea raportului. Prin urmare, Curtea apreciază că nu se poate reţine încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) în componenta referitoare la calitatea legii şi nici a celor ale art. 21 alin. (3) potrivit cărora „Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.“
    19. În fine, raportat la susţinerile autoarei excepţiei potrivit cărora reglementarea criticată din Legea nr. 85/2006 este neconstituţională în măsura în care se interpretează că regulamentul de vânzare întocmit de lichidatorul judiciar nu se completează cu dispoziţiile corespunzătoare ale Codului de procedură civilă din materia executării silite, referitoare la termenul în care se poate face vânzarea, în situaţia în care, prin regulament, nu s-a prevăzut data licitaţiei, iar regulamentul nu conţine niciun element obiectiv în raport cu care termenul/intervalul licitaţiei să poată fi determinat cu precizie, Curtea precizează că, potrivit art. 149 din Legea nr. 85/2006, prevederile acestei legi se completau, în măsura compatibilităţii lor, cu cele ale Codului de procedură civilă şi ale Codului civil. Însă aprecierea asupra aplicabilităţii în speţă a vreunuia dintre aceste acte normative nu intră în sfera de competenţă a Curţii Constituţionale, ci a instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului.
    20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Mândra - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 5.828/62/2013/a5** al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 116 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 14 septembrie 2021.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    PROF. UNIV. DR. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ingrid Alina Tudora

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016