Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 DECIZIA nr. 555 din 26 septembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 165 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 555 din 26 septembrie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 165 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 555 din 26 septembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 165 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 971 din 3 decembrie 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 165 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Alexandru-Ioan Farkas în Dosarul nr. 3.594/83/2017 al Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 331D/2018.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, procedura de citare fiind legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei a depus un înscris prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate şi judecarea cauzei în lipsă.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Dispoziţiile criticate fac referire la modul de calcul al pensiei şi sunt conforme art. 15 alin. (2) din Constituţie. Legea se aplică pentru viitor, competenţa soluţionării litigiilor aparţinând instanţei judecătoreşti. De altfel, principiul conţinut în dispoziţiile criticate a mai făcut obiectul şi altor decizii ale Curţii Constituţionale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Încheierea din 1 februarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 3.594/83/2017, Tribunalul Satu Mare - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 165 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Alexandru-Ioan Farkas, reclamant într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată că dispoziţiile criticate încalcă art. 15 alin. (2) şi art. 47 alin. (2) din Constituţie, prin faptul că dispunând, în mod retroactiv (cu 33 ani) modul de calcul al punctului anual de pensie, produce (atât autorului, cât şi unui număr însemnat de pensionari) o pierdere ilegală şi ireversibilă, în contradicţie cu art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţie. Principiul contributivităţii se încalcă întrucât este eliminat din punctajul anual un cuantum de 15,5% asupra veniturilor realizate şi luate în calcul, din contribuţia efectivă la constituirea fondului CAS (contribuţiile pentru asigurări sociale), prin neluarea în considerare a impozitului pe fondul total de retribuire aplicat la fondul total de salarii la care a contribuit şi autorul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum aceasta a fost prevăzută de art. 13 şi art. 28 alin. (1) din Legea nr. 1/1977. Această sumă trebuia, în opinia autorului, să aibă calitatea de „bun personal dobândit şi, ca atare, intangibil“, fie şi cu caracter temporar, în deplină concordanţă cu cele reţinute de Curtea Constituţională în Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006.
    7. Tribunalul Satu Mare - Secţia I civilă apreciază că dispoziţiile criticate nu încalcă art. 15 alin. (2) din Constituţie, întrucât „vizează modul de calcul al pensiei petentului Farkas Alexandru-Ioan, pentru viitor, raportat la salariul înscris în carnetul de muncă pe perioada 01.07.1977-01.01.1991“. De asemenea, nu se încalcă art. 47 alin. (2) din Constituţie, întrucât „petentului Farkas Alexandru-Ioan nu i-a fost negat dreptul la pensie, aşa cum acesta a fost prevăzut de dispoziţiile legale contestate ca fiind neconstituţionale“. În sprijinul acestei opinii, instanţa face trimitere la Decizia Curţii Constituţionale nr. 506 din 9 aprilie 2009.
    8. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    9. Avocatul Poporului arată că textul legal criticat nu conţine nicio dispoziţie cu caracter retroactiv. Astfel, este evident că aceste dispoziţii legale vizează trecutul, pentru că vechimea în muncă, respectiv stagiul de cotizare au fost realizate în perioadele anterioare intrării lor în vigoare, dar efectele lor se produc în viitor, cuantumurile pensiilor calculate fiind valabile numai pentru viitor.
    10. Referitor la critica de neconstituţionalitate a art. 165 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 faţă de art. 47 alin. (2) din Constituţie, Avocatul Poporului constată că aceasta nu poate fi reţinută. Dispoziţiile criticate confirmă principiul contributivităţii, pe care se întemeiază stabilirea cuantumului pensiei, în perfect acord cu prevederile art. 47 alin. (2) din Constituţie. Dispoziţiile art. 165 din Legea nr. 263/2010 au acelaşi conţinut normativ ca prevederile art. 164 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, abrogată prin Legea nr. 263/2010. În privinţa constituţionalităţii prevederilor art. 164 din Legea nr. 19/2000, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin mai multe decizii (de exemplu, deciziile nr. 736 din 24 octombrie 2006 şi nr. 506 din 9 aprilie 2009). Astfel, prin Decizia nr. 506 din 9 aprilie 2009, Curtea Constituţională a reţinut că modul de stabilire a punctajului mediu anual, a valorii punctului de pensie, a condiţiilor de includere a unor perioade în stagiul de cotizare, precum şi a altor condiţii şi criterii de calcul al pensiilor ţine de competenţa şi opţiunea exclusivă a legiuitorului, fiind norme cu caracter tehnic. Astfel, Parlamentul le poate stabili şi modifica în raport cu posibilităţile financiare disponibile ori cu modificările ce se produc în resursele economico-financiare ale societăţii.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, notele scrise ale autorului excepţiei de neconstituţionalitate, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 165 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care au următorul conţinut: „(1) La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel: [...] b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991“.
    14. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 44 alin. (1) privind garantarea dreptului de proprietate privată şi art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie. De asemenea, autorul arată că sunt încălcate şi prevederile art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că pentru înţelegerea modului de stabilire a cuantumului pensiilor din sistemul public este necesară înţelegerea modului în care se calculează punctajul lunar, noţiune definită în art. 3 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 263/2010: numărul de puncte realizat de asigurat într-o lună, calculat prin raportarea câştigului salarial brut lunar sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Se observă deci că este necesar ca legea să determine câştigul salarial brut astfel încât să facă posibilă calcularea punctajului lunar. Într-adevăr, potrivit art. 96 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, „Punctajul lunar se calculează prin raportarea câştigului salarial brut sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Naţional de Statistică“. Prin urmare, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, adică 1 ianuarie 2011, în calculul punctajului lunar va fi luat în considerare câştigul salarial brut care a constituit baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale.
    16. Având în vedere că după 1 ianuarie 2011 s-au deschis/se vor deschide şi drepturile la pensie ale asiguraţilor care au realizat stagii de cotizare anterioare acestei date şi nu doar drepturile la pensie ale asiguraţilor care vor fi realizat/vor realiza stagii de cotizare exclusiv după această dată, se ridică problema modului de calcul al punctajului lunar pentru intervalul anterior datei de 1 ianuarie 2011. Dispoziţiile art. 165 din Legea nr. 263/2010 reglementează determinarea punctajelor lunare pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, data intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, iar cele ale art. 166 din aceeaşi lege reglementează determinarea punctajelor lunare pentru perioada cuprinsă între 1 aprilie 2001 şi 1 ianuarie 2011.
    17. Se observă că la determinarea punctajelor lunare în intervalul 1 aprilie 2001-31 decembrie 2010 şi, respectiv, după data de 1 ianuarie 2011, se ia în considerare venitul brut lunar realizat/câştigul salarial brut care a constituit baza de calcul al contribuţiei individuale de asigurări sociale. În schimb, la determinarea punctajelor lunare pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, dispoziţiile art. 165 din Legea nr. 263/2010 prevăd că se utilizează salariile brute sau nete, după caz, fără menţiunea „care a constituit baza de calcul al contribuţiei individuale“. Din aceste raţiuni legiuitorul a reglementat, în două articole distincte, modul de determinare a punctajelor lunare pentru perioadele anterioare datei de 1 ianuarie 2011.
    18. Autorul excepţiei susţine că neutilizarea „impozitului pe fondul total de retribuire aplicat la fondul total de salarii la care a contribuit şi autorul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum aceasta a fost prevăzută de art. 13 şi art. 28 alin. (1) din Legea nr. 1/1977 privind impozitul pe fondul total de retribuire al unităţilor de stat“ la determinarea punctajelor lunare pentru perioada 1 iulie 1977-1 ianuarie 1991, ci a salariilor nete, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetele de muncă, reprezintă o încălcare a Constituţiei, în particular a dreptului de proprietate privată (Legea nr. 1/1977 a fost abrogată de Legea nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii, de asemenea abrogată în prezent).
    19. În mod evident, autorul excepţiei de neconstituţionalitate critică modul în care legiuitorul a stabilit condiţiile şi criteriile de calcul al pensiilor. Or, o astfel de critică, precum şi critici care vizează modul de stabilire a punctajului mediu anual, a valorii punctului de pensie, a condiţiilor de includere a unor perioade în stagiul de cotizare ţin, aşa cum a stabilit Curtea Constituţională chiar cu privire la o soluţie legislativă similară, respectiv cea care se regăsea în art. 164 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, abrogată în prezent, de competenţa şi opţiunea exclusivă a legiuitorului, fiind norme cu caracter tehnic (a se vedea deciziile Curţii nr. 506 din 9 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 1 iunie 2009 şi nr. 1.006 din 8 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 570 din 11 august 2010). Astfel, Parlamentul le poate stabili şi modifica în raport cu posibilităţile financiare disponibile, ori cu modificările ce se produc în resursele economico-financiare ale societăţii.
    20. În Decizia nr. 409 din 3 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 498 din 19 iulie 2012, Curtea a mai reţinut că legiuitorul are competenţa exclusivă şi opţiunea liberă pentru stabilirea veniturilor în raport cu care se datorează contribuţia la fondul asigurărilor sociale şi în raport cu care se calculează cuantumul pensiilor şi al altor ajutoare sociale, în privinţa cărora Constituţia nu dispune. Aceasta nu înseamnă, desigur, că jurisdicţia constituţională nu poate cenzura în niciun fel soluţiile la care s-ar putea opri legiuitorul în exercitarea acestei competenţe. Doar că, ţinând cont de faptul că, în mod particular cu privire la politicile social-economice, statul are o marjă largă de apreciere, Curtea nu poate sancţiona decât acele opţiuni ale legiuitorului care depăşesc această largă marjă de apreciere şi care, deci, sunt vădit disproporţionate or nerezonabile.
    21. În ceea ce priveşte critica raportată la art. 44 din Constituţie care garantează dreptul de proprietate privată şi art. 47 alin. (2) care consacră dreptul la pensie, în Decizia nr. 786 din 27 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 22 noiembrie 2012, Curtea Constituţională s-a raportat şi la jurisprudenţa instanţei de la Strasbourg care a statuat că pensia constituie un „bun“ în sensul art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Prin Hotărârea din 12 aprilie 2006, pronunţată în Cauza Stec şi alţii contra Regatului Unit al Marii Britanii, paragraful 53, şi Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunţată în Cauza Muñoz Diaz contra Spaniei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut însă că art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţie nu presupune şi dreptul de a dobândi o pensie de un anumit cuantum. Astfel, instanţa europeană a arătat că este la libera apreciere a statului de a decide cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau de a alege tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare dintre aceste regimuri. În acelaşi sens, prin Hotărârea din 7 februarie 2012, pronunţată în Cauza Frimu şi alţii contra României, paragraful 41, Curtea a reţinut că statele dispun de o marjă largă de apreciere în reglementarea politicii lor sociale. Astfel, dată fiind cunoaşterea directă a propriei societăţi şi a nevoilor sale, autorităţile naţionale sunt, în principiu, cel mai bine plasate pentru a alege mijloacele cele mai adecvate în atingerea scopului privind stabilirea unui echilibru între cheltuielile şi veniturile publice, iar Curtea respectă alegerea lor, cu excepţia cazului în care aceste mijloace se dovedesc în mod evident lipsite de un temei rezonabil.
    22. În cauza de faţă, soluţia aleasă de către legiuitor, respectiv utilizarea, la determinarea punctajelor lunare pentru perioada 1 iulie 1977-1 ianuarie 1991, a salariilor nete, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetele de muncă, în niciun caz nu poate fi caracterizată drept vădit nerezonabilă sau disproporţionată. Câtă vreme la determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează acel venit al asiguraţilor care, în mod rezonabil, se poate presupune că este sursa lor de venituri cea mai consistentă şi, implicit, care influenţează decisiv cuantumul pensiei în intervalul 1 iulie 1977-1 ianuarie 1991, măsura criticată este proporţională şi, deci, conformă dispoziţiilor constituţionale invocate.
    23. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a art. 15 alin. (2) din Constituţie referitor la neretroactivitatea legii, Curtea Constituţională, cu privire la soluţia legislativă anterioară, respectiv cea prevăzută de art. 164 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, a reţinut că „modalitatea de determinare a punctajelor anuale utilizate la calculul pensiilor priveşte numai persoanele care se pensionează după intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000“ (a se vedea Decizia nr. 762 din 24 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 10 iulie 2008). Mutatis mutandis, dispoziţiile criticate în prezenta cauză sunt aplicabile numai persoanelor care s-au pensionat/se pensionează după data de 1 ianuarie 2011, şi nu anterior acestei date. Prin urmare, Curtea reţine netemeinicia criticii formulate din perspectiva art. 15 alin. (2) din Constituţie.
    24. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Alexandru-Ioan Farkas în Dosarul nr. 3.594/83/2017 al Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 165 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 26 septembrie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Cosmin-Marian Văduva


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016