Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 554 din 29 octombrie 2024  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 alin. (1)-(2^1) raportate la prevederile art. 153 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 554 din 29 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 alin. (1)-(2^1) raportate la prevederile art. 153 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 477 din 22 mai 2025

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 alin. (1)-(2^1), raportate la prevederile art. 153 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Casa Judeţeană de Pensii Caraş-Severin în Dosarul nr. 222/115/2022 al Tribunalului Caraş-Severin - Secţia I civilă, care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.323D/2022.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent arată că autoarea excepţiei a depus note scrise de admitere a acesteia.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 1.324D/2022, nr. 1.325D/2022, nr. 2.011D/2022, nr. 2.012D/2022, nr. 2.101D/2022-nr. 2.104D/2022, nr. 2.385D/2022, nr. 2.457D/2022, nr. 2.531D/2022, nr. 2.532D/2022, nr. 319D/2023, nr. 368D/2023, nr. 369D/2023, nr. 384D/2023, nr. 385D/2023, nr. 397D/2023, nr. 497D/2023, nr. 535D/2023-nr. 537D/2023, nr. 801D/2023, nr. 847D/2023, nr. 1.067D/2023, nr. 1.068D/2023, nr. 1.125D2023, nr. 1.126D/2023, nr. 1.361D/2023, nr. 1.525D/2023, nr. 1.581D/2023-nr. 1.583D/2023, nr. 1.733D/2023, nr. 1.843D/2023, nr. 1.844D/2023, nr. 2.223D/2023, nr. 2.236D/2023, nr. 2.247D/2023, nr. 2.368D/2023-nr. 2.370D/2023, nr. 2.420D/2023, nr. 2.421D/2023, nr. 2.492D/2023, nr. 2.562D/2023, nr. 2.563D/2023, nr. 2.645D/2023, nr. 2.862D/2023, nr. 3.117D/2023, nr. 3.118D/2023, nr. 3.187D/2023-nr. 3.189D/2023, nr. 3.228D/2023-nr. 3.231D/2023, nr. 3.306D/2023, nr. 3.307D/2023, nr. 3.359D/2023, nr. 3.466D/2023-nr. 3.468D/2023, nr. 3.539D/2023, nr. 3.540D/2023, nr. 3.625D/2023, nr. 3.643D/2023, nr. 3.644D/2023, nr. 6D/2024, nr. 7D/2024, nr. 147D/2024-nr. 149D/2024, nr. 165D/2024, nr. 206D/2024, nr. 318D/2024, nr. 351D/2024-nr. 354D/2024, nr. 388D/2024, nr. 478D/2024, nr. 479D/2024, nr. 619D/2024, nr. 856D/2024, nr. 872D/2024, nr. 1.004D/2024-nr. 1.006D/2024, nr. 1.109D/2024, nr. 1.110D/2024, nr. 1.364D/2024, nr. 1.365D/2024, nr. 1.423D/2024, nr. 1.982D/2024-nr. 1.984D/2024, nr. 2.472D/2024, nr. 2.675D/2024-nr. 2.678D/2024, având obiect identic al excepţiilor de neconstituţionalitate, excepţii ridicate de Casa Judeţeană de Pensii Caraş-Severin în dosarele nr. 255/115/2022, nr. 3.983/115/2021, nr. 4.016/115/2021, nr. 4.017/115/2021, nr. 183/115/2022, nr. 811/115/2022, nr. 812/115/2022, nr. 843/115/2022, nr. 1.424/115/2022, nr. 1.303/115/2022, nr. 1.423/115/2022, nr. 1.783/115/2022, nr. 2.489/115/2022, nr. 2.065/115/2022, nr. 2.215/115/2022, nr. 1.890/115/2022, nr. 2.326/115/2022, nr. 250/115/2022, nr. 2.099/115/2022, nr. 2.649/115/2022, nr. 2.675/115/2022, nr. 20/115/2023, nr. 2.192/115/2022, nr. 7/115/2023, nr. 492/115/2023, nr. 494/115/2023, nr. 290/115/2023, nr. 456/115/2023, nr. 602/115/2023, nr. 47/115/2023, nr. 291/115/2023, nr. 594/115/2023, nr. 774/115/2023, nr. 673/115/2023, nr. 474/115/2023, nr. 496/115/2023, nr. 846/115/2023, nr. 845/115/2023, nr. 593/115/2023, nr. 847/115/2023, nr. 889/115/2023, nr. 957/115/2023, nr. 1.060/115/2023, nr. 1.137/115/2023, nr. 1.070/115/2023, nr. 1.012/115/2023, nr. 1.082/115/2023, nr. 696/115/2023, nr. 1.147/115/2023, nr. 823/115/2023, nr. 896/115/2023, nr. 1.271/115/2023, nr. 1.258/115/2023, nr. 1.424/115/2023, nr. 1.307/115/2023, nr. 1.345/115/2023, nr. 1.390/115/2023, nr. 1.398/115/2023, nr. 938/115/2023, nr. 1.020/115/2023, nr. 1.081/115/2023, nr. 736/115/2023, nr. 1.404/115/2023, nr. 1.509/115/2023, nr. 1.450/115/2023, nr. 1.292/115/2023, nr. 1.639/115/2023, nr. 1.184/115/2023, nr. 995/115/2023, nr. 1.059/115/2023, nr. 1.138/115/2023, nr. 1.710/115/2023, nr. 1.718/115/2023, nr. 1.765/115/2023, nr. 1.236/115/2023, nr. 1.638/115/2023, nr. 1.764/115/2023, nr. 775/115/2023, nr. 1.407/115/2023, nr. 1.425/115/2023, nr. 1.590/115/2023, nr. 1.605/115/2023, nr. 1.773/115/2023, nr. 1.966/115/2023, nr. 403/115/2023, nr. 1.717/115/2023, nr. 1.708/115/2023, nr. 2.329/115/2023, nr. 2.421/115/2023, nr. 2.420/115/2023, nr. 1.763/115/2023, nr. 1.862/115/2023, nr. 2.675/115/2023, nr. 1.780/115/2023, nr. 197/115/2023, nr. 2.706/115/2023, nr. 336/115/2024, nr. 351/115/2024, nr. 2.488/115/2023, nr. 912/115/2024, nr. 851/115/2024, nr. 2.674/115/2023 şi nr. 2.655/115/2023 ale Tribunalului Caraş-Severin - Secţia I civilă.
    4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 1.324D/2022, nr. 1.325D/2022, nr. 2.011D/2022, nr. 2.012D/2022, nr. 2.101D/2022-nr. 2.104D/2022, nr. 2.385D/2022, nr. 2.457D/2022, nr. 2.531D/2022, nr. 2.532D/2022, nr. 319D/2023, nr. 368D/2023, nr. 369D/2023, nr. 384D/2023, nr. 385D/2023, nr. 397D/2023, nr. 497D/2023, nr. 535D/2023-nr. 537D/2023, nr. 801D/2023, nr. 847D/2023, nr. 1.067D/2023, nr. 1.068D/2023, nr. 1.125D/2023, nr. 1.126D/2023, nr. 1.361D/2023, nr. 1.525D/2023, nr. 1.581D/2023-nr. 1.583D/2023, nr. 1.733D/2023, nr. 1.843D/2023, nr. 1.844D/2023, nr. 2.223D/2023, nr. 2.236D/2023, nr. 2.247D/2023, nr. 2.368D/2023-nr. 2.370D/2023, nr. 2.420D/2023, nr. 2.421D/2023, nr. 2.492D/2023, nr. 2.562D/2023, nr. 2.563D/2023, nr. 2.645D/2023, nr. 2.862D/2023, nr. 3.117D/2023, nr. 3.118D/2023, nr. 3187D/2023-nr. 3.189D/2023, nr. 3.228D/2023-nr. 3.231D/2023, nr. 3.306D/2023, nr. 3.307D/2023, nr. 3.359D/2023, nr. 3.466D/2023-nr. 3.468D/2023, nr. 3.539D/2023, nr. 3.540D/2023, nr. 3.625D/2023, nr. 3.643D/2023, nr. 3.644D/2023, nr. 6D/2024, nr. 7D/2024, nr. 147D/2024-nr. 149D/2024, nr. 165D/2024, nr. 206D/2024, nr. 318D/2024, nr. 351D/2024-nr. 354D/2024, nr. 388D/2024, nr. 478D/2024, nr. 479D/2024, nr. 619D/2024, nr. 856D/2024, nr. 872D/2024, nr. 1.004D/2024-nr. 1.006D/2024, nr. 1.109D/2024, nr. 1.110D/2024, nr. 1.364D/2024, nr. 1.365D/2024, nr. 1.423D/2024, nr. 1.982D/2024-nr. 1.984D/2024, nr. 2.472D/2024, nr. 2.675D/2024-nr. 2.678D/2024 la Dosarul nr. 1.323D/2022. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că autoarea acesteia ridică o problemă de interpretare a dispoziţiilor legale criticate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    7. Prin încheierile din 12 mai 2022, 3 iunie 2022, 17 iunie 2022, 18 octombrie 2022, prin Sentinţa civilă nr. 1.466 din 23 septembrie 2022, prin încheierile din 1 noiembrie 2022 şi 7 februarie 2022, prin sentinţele civile nr. 2.200 şi nr. 2.208 din 9 decembrie 2022, nr. 2.304 din 16 decembrie 2022, prin Încheierea din 2 februarie 2023, prin Sentinţa civilă nr. 2.249 din 9 decembrie 2022, prin încheierile din 23 februarie 2023 şi 28 februarie 2023, prin Sentinţa civilă nr. 135 din 10 februarie 2023, prin încheierile din 21 martie 2023, 26 aprilie 2023, 2 mai 2023, 23 mai 2023, prin sentinţele civile nr. 379 din 7 aprilie 2023, nr. 429 din 21 aprilie 2023, nr. 551 din 5 mai 2023, prin Încheierea din 13 iunie 2023, prin sentinţele civile nr. 612 din 26 mai 2023, nr. 556 şi nr. 557 din 5 mai 2023, nr. 686, nr. 685, nr. 687 din 16 iunie 2023, prin încheierile din 18 septembrie 2023, prin sentinţele civile nr. 789 şi nr. 799 din 15 septembrie 2023, prin încheierile din 28 septembrie 2023, 3 octombrie 2023, 27 septembrie 2023, 24 octombrie 2023, prin sentinţele civile nr. 841, nr. 843 din 27 septembrie 2023, nr. 888 din 6 octombrie 2023, prin încheierile din 9 noiembrie 2023, 14 noiembrie 2023, prin sentinţele civile nr. 913 şi nr. 914 din 18 octombrie 2023, prin Sentinţa civilă nr. 923 din 20 octombrie 2023, prin sentinţele civile nr. 949, nr. 950 şi nr. 952 din 27 octombrie 2023, prin încheierile din 5 decembrie 2023, prin sentinţele civile nr. 1.003 şi nr. 1.002 din 17 noiembrie 2023, prin Sentinţa civilă nr. 984 din 10 noiembrie 2023, prin sentinţele civile nr. 972 şi nr. 977 din 8 noiembrie 2023, prin sentinţele civile nr. 1.047, nr. 1.057 şi nr. 1.050 din 8 decembrie 2023, prin Sentinţa civilă nr. 1.028 din 29 noiembrie 2023, prin încheierile din 9 şi 18 ianuarie 2024, prin Sentinţa civilă nr. 970 din 8 noiembrie 2023, prin sentinţele civile nr. 1.064, nr. 1.067, nr. 1.069 şi nr. 1.070 din 13 decembrie 2023, prin încheierile din 30 ianuarie 2024 şi 15 februarie 2024, prin sentinţele civile nr. 114 şi nr. 113 din 14 februarie 2024, prin încheierile din 12 martie 2024, prin sentinţele civile nr. 180 din 8 martie 2024 şi nr. 182 din 6 martie 2024, prin încheierile din 2 şi 18 aprilie 2024 şi din 4 iunie 2024, prin sentinţele civile nr. 694 din 14 iunie 2024, nr. 723, nr. 722, nr. 718 şi nr. 717 din 19 iunie 2024, pronunţate în dosarele nr. 222/115/2022, nr. 255/115/2022, nr. 3.983/115/2021, nr. 4.016/115/2021, nr. 4.017/115/2021, nr. 183/115/2022, nr. 811/115/2022, nr. 812/115/2022, nr. 843/115/2022, nr. 1.424/115/2022, nr. 1.303/115/2022, nr. 1.423/115/2022, nr. 1.783/115/2022, nr. 2.489/115/2022, nr. 2.065/115/2022, nr. 2.215/115/2022, nr. 1.890/115/2022, nr. 2.326/115/2022, nr. 250/115/2022, nr. 2.099/115/2022, nr. 2.649/115/2022, nr. 2.675/115/2022, nr. 20/115/2023, nr. 2.192/115/2022, nr. 7/115/2023, nr. 492/115/2023, nr. 494/115/2023, nr. 290/115/2023, nr. 456/115/2023, nr. 602/115/2023, nr. 47/115/2023, nr. 291/115/2023, nr. 594/115/2023, nr. 774/115/2023, nr. 673/115/2023, nr. 474/115/2023, nr. 496/115/2023, nr. 846/115/2023, nr. 845/115/2023, nr. 593/115/2023, nr. 847/115/2023, nr. 889/115/2023, nr. 957/115/2023, nr. 1.060/115/2023, nr. 1.137/115/2023, nr. 1.070/115/2023, nr. 1.012/115/2023, nr. 1.082/115/2023, nr. 696/115/2023, nr. 1.147/115/2023, nr. 823/115/2023, nr. 896/115/2023, nr. 1.271/115/2023, nr. 1.258/115/2023, nr. 1.424/115/2023, nr. 1.307/115/2023, nr. 1.345/115/2023, nr. 1.390/115/2023, nr. 1.398/115/2023, nr. 938/115/2023, nr. 1.020/115/2023, nr. 1.081/115/2023, nr. 736/115/2023, nr. 1.404/115/2023, nr. 1.509/115/2023, nr. 1.450/115/2023, nr. 1.292/115/2023, nr. 1.639/115/2023, nr. 1.184/115/2023, nr. 995/115/2023, nr. 1.059/115/2023, nr. 1.138/115/2023, nr. 1.710/115/2023, nr. 1.718/115/2023, nr. 1.765/115/2023, nr. 1.236/115/2023, nr. 1.638/115/2023, nr. 1.764/115/2023, nr. 775/115/2023, nr. 1.407/115/2023, nr. 1.425/115/2023, nr. 1.590/115/2023, nr. 1.605/115/2023, nr. 1.773/115/2023, nr. 1.966/115/2023, nr. 403/115/2023, nr. 1.717/115/2023, nr. 1.708/115/2023, nr. 2.329/115/2023, nr. 2.421/115/2023, nr. 2.420/115/2023, nr. 1.763/115/2023, nr. 1.862/115/2023, nr. 2.675/115/2023, nr. 1.780/115/2023, nr. 197/115/2023, nr. 2.706/115/2023, nr. 336/115/2024, nr. 351/115/2024, nr. 2.488/115/2023, nr. 912/115/2024, nr. 851/115/2024, nr. 2.674/115/2023 şi nr. 2.655/115/2023, Tribunalul Caraş-Severin - Secţia I civilă, Complet specializat - conflicte de muncă şi asigurări sociale, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 107 alin. (1)-(2^1), raportate la dispoziţiile art. 153 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Casa Judeţeană de Pensii Caraş-Severin în cauze având ca obiect recalcularea unor drepturi de pensie.
    8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că prevederile art. 107 alin. (1)-(2^1) din Legea nr. 263/2010 referitoare la procedura de revizuire a cuantumului pensiei trebuie interpretare restrictiv, în sensul că nu ar trebui să includă şi recalcularea drepturilor la pensie, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Atribuţiile jurisdicţiei asigurărilor sociale sunt strict prevăzute de art. 153 din Legea nr. 263/2010 şi nu pot fi extinse şi la recalcularea potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008. Astfel, atribuţia prevăzută de art. 153 lit. l) - „Tribunalele soluţionează în primă instanţă litigiile privind: (...) l) alte drepturi şi obligaţii născute în temeiul prezentei legi.“ - vizează exclusiv situaţiile prevăzute de art. 121 - 130^2 din Legea nr. 263/2010 care reglementează alte drepturi de asigurări sociale, de exemplu, bilete de odihnă pentru salariaţi sau bilete la tratament balnear pentru asiguraţi şi pensionari, şi nu se poate referi nici ea la recalcularea pensiei prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008.
    9. Autoarea excepţiei apreciază că, soluţionând cererile de recalculare a pensiei prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 cu încălcarea prevederilor art. 107 alin. (1)-(2^1) din Legea nr. 263/2010, instanţele judecătoreşti încalcă prevederile art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (2), art. 21 alin. (3) teza întâi, raportate la art. 52 alin. (3) teza a doua din Constituţie. Prevederile art. 107 alin. (1)-(2^1) din Legea nr. 263/2010, în măsura în care sunt folosite ca temei pentru recalcularea pensiilor prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008, sunt retroactive, deoarece nu ar trebui să fie aplicate situaţiilor anterioare, reglementate prin alte acte normative, respectiv Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială, Legea nr. 19/2000 sau Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 7 februarie 2005. Prevederile art. 107 alin. (2^1) din Legea nr. 263/2010 vizează strict aspecte de erori materiale şi nicidecum chestiuni de substanţă, aşa cum sunt acelea reglementate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008.
    10. Tribunalul Caraş-Severin - Secţia I civilă apreciază că excepţia este neîntemeiată.
    11. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    12. Guvernul, în dosarele nr. 2.101D/2022-nr. 2.103D/2022, consideră că excepţia este inadmisibilă, întrucât, în realitate, criticile vizează probleme de aplicare şi interpretare a legii, ce revin competenţei instanţei de judecată, şi nu ridică veritabile aspecte de neconstituţionalitate care să fie de competenţa instanţei de contencios constituţional.
    13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 107 alin. (1)-(2^1), raportate la prevederile art. 153 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care au următorul cuprins:
    ART. 107

    "(1) În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.
(1^1) În situaţia asiguraţilor prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. IV, care au depus declaraţia individuală de asigurare, dacă la definitivarea anului fiscal, pe baza datelor comunicate de organul fiscal central, se constată diferenţe între venitul lunar asigurat utilizat la stabilirea punctajelor lunare avute în vedere la calculul pensiei şi cel ales de contribuabil în declaraţia individuală de asigurare, casa teritorială de pensii operează, din oficiu, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire care se emite până la data de 31 decembrie a anului în curs pentru anul anterior.
(2) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) şi (1^1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor.
(2^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în cazul unei erori materiale, de calcul sau al oricărei greşeli de redactare, omisiuni sau menţiuni greşite, intervenite în procesul administrativ de evaluare, prelucrare şi redactare a datelor în vederea emiterii deciziei de pensionare sau a datelor înscrise în aceasta ori în sistemul electronic de punere în plată a deciziei, termenul general de prescripţie nu se aplică pentru recuperarea de către beneficiarul dreptului la pensie a sumelor neplătite de către casa teritorială de pensii competentă."


    16. Dispoziţiile art. 153 din Legea nr. 263/2010 enumeră competenţele jurisdicţiei în materia asigurărilor sociale. Curtea reţine că, începând cu 1 septembrie 2024, dispoziţiile Legii nr. 263/2010 au ieşit din vigoare, potrivit art. 168 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 decembrie 2023. Cu toate acestea, ţinând seama de Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, este competentă să soluţioneze temeinicia prezentei excepţii.
    17. Se apreciază că dispoziţiile criticate sunt contrare prevederilor art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legilor, ale art. 16 alin. (2) privind egalitatea în drepturi şi ale art. 21 alin. (3) teza întâi privind liberul acces la justiţie, raportate la art. 52 alin. (3) teza a doua din Constituţie privind condiţiile restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
    18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarea îi solicită să pronunţe o decizie interpretativă a prevederilor art. 107 alin. (1)-(2^1), raportate la dispoziţiile art. 153 din Legea nr. 263/2010, şi, în esenţă, să constate că este contrar Constituţiei ca instanţele care asigură jurisdicţia asigurărilor sociale să soluţioneze cererile prin care 3 categorii de persoane - indicate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 637 din 4 septembrie 2008 - să beneficieze de un număr suplimentar de puncte, cu consecinţa creşterii cuantumului pensiei, acordat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008. Cele 3 categorii de pensionari beneficiare ale suplimentului de puncte prevăzute în forma originară a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 (prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 9 decembrie 2008, au fost modificate condiţiile care trebuiau să fie îndeplinite de către destinatarii beneficiului creşterii numărului de puncte la pensie) erau (i) asiguraţii care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, (ii) persoanele ale căror drepturi de pensie au fost recalculate conform dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, cu excepţia acelora în cazul cărora pentru determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de acte normative cu caracter special şi (iii) persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 aprilie 2001-30 septembrie 2008.
    19. În mod evident, o astfel de critică vizează conţinutul şi delimitarea competenţelor instanţelor judecătoreşti, în particular a jurisdicţiei muncii. Autoarea excepţiei solicită Curţii Constituţionale să examineze conformitatea cu Constituţia, mai precis cu art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (2), art. 21 alin. (3) teza întâi, raportate la art. 52 alin. (3) teza a doua din aceasta, a tipului de acţiuni şi de cereri care de lege lata sau în mod efectiv sunt soluţionate de către jurisdicţia muncii.
    20. Excepţia de neconstituţionalitate astfel formulată este inadmisibilă, întrucât autoarea acesteia solicită Curţii Constituţionale să se substituie puterii legislative din România, în condiţiile în care, potrivit art. 126 alin. (2) teza întâi din Legea fundamentală, „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“. Textul constituţional distinge între două concepte - competenţa şi procedura de judecată - şi stabileşte, fără echivoc, intenţia care rezultă din folosirea cuvântului numai, că acestea se pot stabili numai prin lege.
    21. Prevederile art. 126 alin. (2) din Constituţie impun nu doar ca procedura de judecată şi competenţa instanţelor judecătoreşti să fie reglementate într-o manieră normativă, adică nu în mod arbitrar, eventual prin acţiunea pur discreţionară a unei persoane care deţine de facto autoritate, ci numai prin lege. Curtea Constituţională, în mod consecvent, a subliniat importanţa respectării prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie. De exemplu, în Decizia nr. 713 din 20 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 28 februarie 2019, paragraful 29, Curtea a reţinut că legiuitorul are competenţa exclusivă de a stabili regulile de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, astfel cum rezultă din art. 126 alin. (2) din Constituţie. Chiar dacă referinţa explicită a Curţii este la regulile de procedură, raţionamentul este în egală măsură aplicabil şi competenţei legiuitorului de a stabili competenţa instanţelor judecătoreşti. Regulile care stabilesc procedura de judecată sunt, în mod necesar, subsecvente normelor care instituie competenţa: doar o instanţă competentă să înfăptuiască justiţia poate să respecte (sau nu) regulile privind procedura de desfăşurare a judecăţii.
    22. În ceea ce priveşte pretinsa retroactivitate a normelor legale criticate, se observă că, din examinarea prevederilor art. 107 alin. (1)-(2^1) din Legea nr. 263/2010 nu rezultă că legiuitorul a impus destinatarilor lor, mai ales autorităţilor administrative şi instanţelor judecătoreşti, să le aplice în mod retroactiv. Ceea ce critică autoarea excepţiei de neconstituţionalitate este simpla posibilitate, abstractă, ca normele de competenţă să fie aplicate în mod retroactiv. În plus, autoarea excepţiei este indusă în eroare de împrejurarea că, prin natura sa, procedura de revizuire prevăzută de art. 107 alin. (1)-(2^1) din Legea nr. 263/2010 presupune că, la momentul stabilirii cuantumului pensiei, autoritatea administrativă, respectiv casa teritorială de pensii, nu a stabilit în mod corect cuantumul pensiei, respectiv fie a acordat un cuantum mai mare decât cel cuvenit, fie mai mic decât cel cuvenit. Ca atare, remedierea acestei erori nu se poate realiza altfel decât prin raportare la trecut, şi efectul acesteia constă în acordarea sau, după caz, recuperarea unor sume de bani ce ar fi trebuit (sau nu) acordate chiar la momentul pensionării. O eventuală constatare, aşa cum se solicită în motivarea excepţiei, a neconstituţionalităţii soluţiei potrivit căreia casa teritorială poate revizui cuantumul pensiei ar avea ca efect neutralizarea înseşi ideii de revizuire.
    23. Curtea Constituţională, în Decizia nr. 439 din 9 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 7 august 2015, paragrafele 22-24, a interpretat prevederile art. 107 din Legea nr. 263/2010 şi a statuat că acestea prevăd posibilitatea revizuirii pensiei, din oficiu, de către casele teritoriale sau sectoriale de pensii, ori la cererea pensionarului, în situaţia în care se constată o diferenţă între cuantumul stabilit al pensiei şi ceea ce s-ar cuveni potrivit dispoziţiilor legale. De asemenea, a arătat Curtea în decizia precitată, se prevede posibilitatea de a acorda ori de a recupera sumele care reprezintă diferenţe între cuantumul stabilit al pensiei şi cel legal cuvenit. Astfel, revizuirea apare ca o modalitate de punere de acord a cuantumului pensiei cu dispoziţiile legale în vigoare la momentul stabilirii pensiei. Obligaţia restituirii sumelor încasate necuvenit reprezintă o expresie particularizată în materia asigurărilor sociale a instituţiei îmbogăţirii fără justă cauză, prevăzută de art. 1.345 din Codul civil. Art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010 nu are în vedere doar ipoteza diminuării pensiei, ci şi pe cea a măririi cuantumului acesteia, atunci când pensionarul solicită constatarea unei diferenţe între suma legal cuvenită şi cuantumul pensiei stabilit şi aflat în plată, astfel că poate fi privit şi ca un mijloc de protecţie a dreptului la pensie.
    24. Curtea a mai arătat că posibilitatea recuperării sumelor încasate necuvenit, chiar şi a celor obţinute anterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, a fost prevăzută şi în legislaţia anterioară, atât în art. 89 şi 187 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cât şi în art. 84 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială.
    25. Distinct de cele menţionate în Decizia nr. 439 din 9 iunie 2015, precitată, Curtea subliniază că procedura de revizuire prevăzută de art. 107 alin. (1)-(2^1) din Legea nr. 263/2010 este distinctă de procedura de recalculare prevăzută de art. 107 alin. (3) - (5) din aceeaşi lege, deoarece această din urmă procedură vizează situaţia în care, ulterior pensionării, survin evenimente care impun reconsiderarea cuantumului pensiei.
    26. În sfârşit, autoarea susţine că prevederile art. 153 din Legea nr. 263/2010 delimitează în mod strict competenţele instanţelor judecătoreşti în materie de asigurări sociale şi că cererile adresate instanţelor, prin care li se solicită aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008, nu se încadrează în niciuna dintre acestea, nici măcar sub categoria generală - alte atribuţii prevăzute de Legea nr. 263/2010.
    27. Argumentaţia autoarei excepţiei nu reprezintă o veritabilă critică de constituţionalitate, aceasta solicitând, în fapt, Curţii Constituţionale să interpreteze normele de competenţă a instanţelor judecătoreşti în materia asigurărilor sociale. Aşa cum în mod repetat a subliniat însă Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, astfel de critici sunt inadmisibile, deoarece această competenţă este acordată, potrivit prevederilor art. 126 alin. (1) din Constituţie, instanţei supreme şi instanţelor judecătoreşti (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 4 din 31 ianuarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 31 iulie 2023, paragraful 26).
    28. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 alin. (1) - (2^1), raportate la prevederile art. 153 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Casa Judeţeană de Pensii Caraş-Severin în dosarele nr. 222/115/2022, nr. 255/115/2022, nr. 3.983/115/2021, nr. 4.016/115/2021, nr. 4.017/115/2021, nr. 183/115/2022, nr. 811/115/2022, nr. 812/115/2022, nr. 843/115/2022, nr. 1.424/115/2022, nr. 1.303/115/2022, nr. 1.423/115/2022, nr. 1.783/115/2022, nr. 2.489/115/2022, nr. 2.065/115/2022, nr. 2.215/115/2022, nr. 1.890/115/2022, nr. 2.326/115/2022, nr. 250/115/2022, nr. 2.099/115/2022, nr. 2.649/115/2022, nr. 2.675/115/2022, nr. 20/115/2023, nr. 2.192/115/2022, nr. 7/115/2023, nr. 492/115/2023, nr. 494/115/2023, nr. 290/115/2023, nr. 456/115/2023, nr. 602/115/2023, nr. 47/115/2023, nr. 291/115/2023, nr. 594/115/2023, nr. 774/115/2023, nr. 673/115/2023, nr. 474/115/2023, nr. 496/115/2023, nr. 846/115/2023, nr. 845/115/2023, nr. 593/115/2023, nr. 847/115/2023, nr. 889/115/2023, nr. 957/115/2023, nr. 1.060/115/2023, nr. 1.137/115/2023, nr. 1.070/115/2023, nr. 1.012/115/2023, nr. 1.082/115/2023, nr. 696/115/2023, nr. 1.147/115/2023, nr. 823/115/2023, nr. 896/115/2023, nr. 1.271/115/2023, nr. 1.258/115/2023, nr. 1.424/115/2023, nr. 1.307/115/2023, nr. 1.345/115/2023, nr. 1.390/115/2023, nr. 1.398/115/2023, nr. 938/115/2023, nr. 1.020/115/2023, nr. 1.081/115/2023, nr. 736/115/2023, nr. 1.404/115/2023, nr. 1.509/115/2023, nr. 1.450/115/2023, nr. 1.292/115/2023, nr. 1.639/115/2023, nr. 1.184/115/2023, nr. 995/115/2023, nr. 1.059/115/2023, nr. 1.138/115/2023, nr. 1.710/115/2023, nr. 1.718/115/2023, nr. 1.765/115/2023, nr. 1.236/115/2023, nr. 1.638/115/2023, nr. 1.764/115/2023, nr. 775/115/2023, nr. 1.407/115/2023, nr. 1.425/115/2023, nr. 1.590/115/2023, nr. 1.605/115/2023, nr. 1.773/115/2023, nr. 1.966/115/2023, nr. 403/115/2023, nr. 1.717/115/2023, nr. 1.708/115/2023, nr. 2.329/115/2023, nr. 2.421/115/2023, nr. 2.420/115/2023, nr. 1.763/115/2023, nr. 1.862/115/2023, nr. 2.675/115/2023, nr. 1.780/115/2023, nr. 197/115/2023, nr. 2.706/115/2023, nr. 336/115/2024, nr. 351/115/2024, nr. 2.488/115/2023, nr. 912/115/2024, nr. 851/115/2024, nr. 2.674/115/2023 şi nr. 2.655/115/2023 ale Tribunalului Caraş-Severin - Secţia I civilă.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Caraş-Severin - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 29 octombrie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Cosmin-Marian Văduva


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016