Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 553 din 29 octombrie 2024  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 109 alin. (1), ale art. 110 alin. (1) şi ale art. 122 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 553 din 29 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 109 alin. (1), ale art. 110 alin. (1) şi ale art. 122 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 677 din 18 iulie 2025

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, excepţie ridicată de Mihai Lucian Sârbu în Dosarul nr. 18.582/3/2020 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.160D/2022.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 1.320D/2022, nr. 1.322D/2022, nr. 1.414D/2022, nr. 1.415D/2022, nr. 1.416D/2022, nr. 1.724D/2022, nr. 1.825D/2022, nr. 2.399D/2022, nr. 558D/2023, nr. 560D/2023, nr. 2.466D/2023, nr. 3.116D/2023 şi nr. 851D/2024, având obiect similar al excepţiilor de neconstituţionalitate, excepţii ridicate de Ion Barbu, Stelian Azoiţei, Mircea Vladimir Stănescu, Adrian Păun şi Ionel Rizescu în dosarele nr. 785/120/2022, nr. 4.274/120/2021, nr. 4.362/120/2021, nr. 846/120/2022 şi nr. 824/120/2022 ale Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, precum şi de Sandu Ciupitu, Stelian Azoiţei, Neculae Oţelea, Sandu Ciupitu, într-un dosar distinct, şi Nicolae Schileru în dosarele nr. 24/120/2021, nr. 130/120/2021, nr. 784/120/2022/a1, nr. 816/120/2022/a1 şi nr. 916/120/2022, de Gheorghe Aniţuca în Dosarul nr. 2.085/120/2021 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, de Valentin Moldoveanu în Dosarul nr. 3.343/120/2021* al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, precum şi de Viorel Mateescu în Dosarul nr. 5.473/109/2021* al Curţii de Apel Piteşti - Secţia civilă.
    4. La apelul nominal se prezintă autorii excepţiilor din dosarele Curţii nr. 1.414D/2022, nr. 1.416D/2022 şi nr. 2.466D/2023, precum şi domnul avocat Anton Gheorghe, cu împuterniciri avocaţiale de reprezentare pentru cei 3 autori prezenţi. Lipsesc părţile din celelalte dosare, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 1.320D/2022, nr. 1.322D/2022, nr. 1.414D/2022, nr. 1.415D/2022, nr. 1.416D/2022, nr. 1.724D/2022, nr. 1.825D/2022, nr. 2.399D/2022, nr. 558D/2023, nr. 560D/2023, nr. 2.466D/2023, nr. 3.116D/2023 şi nr. 851D/2024 la Dosarul nr. 1.160D/2022. Reprezentantul Ministerului Public şi avocatul prezent sunt de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.320D/2022, nr. 1.322D/2022, nr. 1.414D/2022, nr. 1.415D/2022, nr. 1.416D/2022, nr. 1.724D/2022, nr. 1.825D/2022, nr. 2.399D/2022, nr. 558D/2023, nr. 560D/2023, nr. 2.466D/2023, nr. 3.116D/2023 şi nr. 851D/2024 la Dosarul nr. 1.160D/2022, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul avocatului prezent, care precizează că sunt încălcate prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţie care interzic retroactivitatea legilor. În opinia sa, jurisprudenţa Curţii Constituţionale este în sensul că drepturile de pensie sunt reglementate de legea în vigoare la data pensionării titularilor acestora. O lege a pensiilor nouă se aplică numai persoanelor care se pensionează după intrarea în vigoare a acesteia. Legea nouă se aplică şi pensiilor aflate în plată doar cu îndeplinirea cumulativă a două condiţii: legea nouă să fie mai favorabilă şi să dispună expres ca de avantaje să beneficieze şi cei deja pensionaţi. Îşi susţine argumentaţia pe Decizia Curţii Constituţionale nr. 467 din 2 august 2023, care, în opinia sa, reprezintă o modificare de optică a jurisdicţiei constituţionale.
    7. Arată că prevederile criticate au mai fost examinate de Curtea Constituţională, care a statuat că acestea reprezintă o lege nouă mai favorabilă şi că măsura recalculării pensiilor aflate în plată reprezintă o măsură de protecţie socială a acestora. Face referire şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale prin care au fost respinse şi criticile de neconstituţionalitate aduse dispoziţiilor din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, analoage celor criticate în cauza de faţă.
    8. Avocatul prezent arată că în speţă sunt invocate critici noi, respectiv că legea nouă, adică Legea nr. 223/2015, este mai puţin favorabilă celor deja pensionaţi la data intrării sale în vigoare, respectiv în baza Legii nr. 179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor, a Legii nr. 164/2001 şi a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (aplicabilă între 2010 şi 2015). Astfel, baza de calcul şi plafonarea anterior reglementate erau mai favorabile decât cele prevăzute prin Legea nr. 223/2015. Pensia calculată potrivit Legii nr. 263/2010 este mult mai favorabilă decât pensia calculată potrivit noii legi a pensiilor militare, respectiv Legea nr. 223/2015. Solicită Curţii Constituţionale să statueze că militarii şi poliţiştii au dreptul să opteze pentru pensia prevăzută de legea pe care ei o consideră mai favorabilă, fie pensia contributivă din 2010-2015, fie pensia de serviciu, fie pensia de serviciu anterior stabilită potrivit celor două legi precedente de reglementare a pensiilor de serviciu.
    9. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 256 din 20 aprilie 2021. Menţionează că, potrivit art. 111 din Legea nr. 223/2015, legiuitorul a stabilit o normă de protecţie.
    10. Având cuvântul în replică, avocatul prezent precizează că norma de protecţie invocată îi protejează pe militari şi poliţişti doar la momentul conversiei pensiei vechi în pensie potrivit legii noi. Pentru viitor nu există nicio protecţie, pentru că valoarea punctului de pensie a crescut foarte mult, în vreme ce pensiile militare rămân protejate doar faţă de efectele inflaţiei, având deci o valoare inferioară pensiilor contributive.
    11. Unul dintre autorii excepţiei prezenţi arată că, la momentul pensionării, pensia sa avea nivelul salariului mediu net. Acum pensia sa are un cuantum mult redus.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    12. Prin Încheierea din 1 martie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 18.582/3/2020, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Mihai Lucian Sârbu într-o cauză având ca obiect contestarea cuantumului pensiei pentru limită de vârstă calculat potrivit Legii nr. 223/2015 şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.160D/2022.
    13. Prin Încheierile din 5 şi 11 mai 2022, 8 iunie 2022, 14 septembrie 2022, pronunţate în dosarele nr. 785/120/2022, nr. 4.274/120/2021, nr. 4.362/120/2021, nr. 846/120/2022 şi nr. 824/120/2022, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015. Excepţia a fost ridicată de Ion Barbu, Stelian Azoiţei, Mircea Vladimir Stănescu, Adrian Păun şi Ionel Rizescu în cauze având ca obiect contestarea cuantumului pensiei pentru limită de vârstă calculat potrivit Legii nr. 223/2015 şi formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 1.320D/2022, nr. 1.414D/2022, nr. 1.415D/2022, nr. 1.724D/2022 şi nr. 2.399D/2022.
    14. Prin Încheierile din 18 şi 19 mai 2022, pronunţate în dosarele nr. 24/120/2021 şi nr. 130/120/2021, prin Decizia civilă nr. 266 din 9 august 2022, pronunţată în Dosarul nr. 784/120/2022/a1, prin Încheierea din 28 septembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 816/120/2022/a1, precum şi prin Încheierea din 21 septembrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 916/120/2022, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015. Excepţia a fost ridicată de Sandu Ciupitu, Stelian Azoiţei, Neculae Oţelea, Sandu Ciupitu, într-un dosar distinct, şi Nicolae Schileru în cauze având ca obiect contestarea cuantumului pensiei pentru limită de vârstă calculat potrivit Legii nr. 223/2015 şi formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 1.322D/2022, nr. 1.416D/2022, nr. 558D/2023, nr. 560D/2023 şi nr. 2.466D/2023. (În dosarele nr. 558D/2023 şi nr. 560D/2023, obiectul cauzelor îl reprezintă analiza, în recurs, a sentinţei instanţei de fond de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale.)
    15. Prin Încheierea din 16 iunie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 2.085/120/2021, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 109 alin. (1) şi ale art. 122 din Legea nr. 223/2015. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Aniţuca într-o cauză având ca obiect contestarea cuantumului pensiei pentru limită de vârstă calculat potrivit Legii nr. 223/2015 şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.825D/2022.
    16. Prin Încheierea din 6 noiembrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 3.343/120/2021*, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 109 alin. (1) şi ale art. 110 din Legea nr. 223/2015. Excepţia a fost ridicată de Valentin Moldoveanu într-o cauză având ca obiect contestarea cuantumului pensiei pentru limită de vârstă calculat potrivit Legii nr. 223/2015 şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.116D/2023.
    17. Prin Încheierea din 29 ianuarie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 5.473/109/2021*, Curtea de Apel Piteşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 109 şi 110 din Legea nr. 223/2015. Excepţia a fost ridicată de Viorel Mateescu într-o cauză având ca obiect contestarea cuantumului pensiei pentru limită de vârstă calculat potrivit Legii nr. 223/2015 şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 851D/2024.
    18. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate prin raportare la pretinsa încălcare a principiului care interzice aplicarea retroactivă a legilor, se arată că este retroactivă măsura de a recalcula, în temeiul Legii nr. 223/2015, pensiile stabilite în baza unei legi anterioare, în baza căreia a fost acordată o pensie, în particular Decretul nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat, şi nu aşa cum în mod eronat se menţionează în text, Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. Recalcularea nu poate nici modifica şi nici afecta baza de calcul al pensiei reglementată de legea în baza căreia s-a născut dreptul la pensie. În sprijin sunt invocate deciziile Curţii Constituţionale nr. 783 din 29 noiembrie 2018 şi nr. 766 din 22 octombrie 2020, prin care a fost examinată constituţionalitatea inclusiv a art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015. De asemenea, este invocată şi doctrina în materie, respectiv opinia exprimată de domnul Zoltan Puskas, în sensul că o lege ulterioară nu poate să aducă atingere constituirii, modificării sau stingerii situaţiilor juridice anterioare, indiferent dacă legea nouă ar suprima un mod de formare, modificare sau stingere ori ar schimba condiţiile necesare. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, o lege nouă referitoare la pensii nu se aplică celor anterior pensionaţi decât dacă sunt îndeplinite două condiţii: ca aceasta să fie mai favorabilă pensionarilor, iar legiuitorul, din raţiuni de echitate, să acorde avantajele prevăzute de legea nouă şi celor anterior pensionaţi. Or, Legea nr. 179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor era mai favorabilă decât Legea nr. 223/2015 sub aspectul bazei de calcul avute în vedere la calcularea pensiei, procentul care constituia pensia militară de stat era mai mare, iar plafonul maxim al pensiei faţă de baza de calcul era mai ridicat. Se consideră că nu ideea de a recalcula pensiile militare este, în sine, greşită, ci faptul că s-a dispus ca aceasta să se efectueze în termenii Legii nr. 223/2015 şi nu, aşa cum ar fi trebuit, potrivit Legii nr. 179/2004.
    19. Este pusă în discuţie jurisprudenţa Curţii Constituţionale prin care au fost respinse criticile prin care se susţinea că sunt retroactive legile de recalculare a pensiilor militare de stat. Astfel, se apreciază că nu este justificată argumentarea Curţii potrivit căreia, pentru motive de echitate, ca măsuri de protecţie socială, prin recalcularea şi recorelarea pensiilor anterior stabilite se urmăreşte înlăturarea, în timp, a discrepanţelor inerente între cei pensionaţi sub imperiul legii anterioare şi cei pensionaţi ulterior intrării în vigoare a noii reglementări, deoarece cuantumul majorităţii pensiilor militare de serviciu reglementate de Legea nr. 223/2015 este inferior celui al pensiilor militare anterioare calculate potrivit principiului contributivităţii. În orice caz, nu statul, care a modificat pensiile militare contributive anterioare anului 2016 în pensii militare de serviciu prin adoptarea Legii nr. 223/2015, ar trebui să stabilească faptul că noile pensii sunt preferabile celor contributive anterioare, ci chiar pensionarii militari ar trebui să aibă acest drept de opţiune, şi chiar fără un termen de decădere (în sensul că pensionarii militari cu pensii de serviciu ar trebui să poată reveni oricând la pensia contributivă, dacă apreciază că aceasta din urmă le este mai favorabilă).
    20. Sunt invocate deciziile Curţii Constituţionale nr. 290 din 1 iulie 2004 şi nr. 547 din 18 septembrie 2018 cu referire la soluţionarea conflictului în timp dintre legi referitoare la pensii. Astfel, deoarece Curtea Constituţională susţine că data pensionării, care poate fi anterioară sau ulterioară intrării în vigoare a legii noi a pensiilor, creează două categorii de pensionari, cu regimuri juridice diferite, atunci rezultă că legea nouă a pensiilor nu ar trebui să absoarbă, să transforme şi să recalculeze pensiile deschise anterior (caz în care ar exista un singur regim juridic al pensiilor, cel reglementat de legea nouă), ci că ea trebuie să se aplice doar celor care se vor pensiona după intrarea sa în vigoare, ceilalţi păstrând regimul juridic al legii anterioare, respectiv cea sub care s-au pensionat.
    21. Se mai argumentează că, potrivit art. 6 alin. (2) din Codul civil, deschiderea dreptului la pensie nu poate produce alte efecte decât cele prevăzute de legea pensiilor în vigoare la data la care s-a deschis. Se solicită aplicarea, prin analogie, a regulii din materia civilă, potrivit căreia un contract încheiat în perioada în care a fost în vigoare Codul civil de la 1864 produce şi în prezent şi va produce şi în viitor efectele prevăzute de vechiul Cod civil. Cu alte cuvinte, pensia deschisă în baza Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat trebuie să rămână reglementată de această lege şi după intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015, aplicarea ultraactivă în acest caz a legii fiind legitimă.
    22. Se consideră că, pentru motivele pentru care prevederile art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 retroactivează, şi dispoziţiile art. 110 din aceeaşi lege retroactivează.
    23. Mai departe în susţinerea excepţiei se argumentează că Decizia Curţii Constituţionale nr. 652 din 30 octombrie 2018 trebuie interpretată în sensul că legiuitorului îi este conferită opţiunea de a stabili condiţiile de acordare a pensiilor doar pentru viitor, dar nu şi pentru cele care deja au fost deschise. De asemenea, legiuitorul nu are nici competenţa de a stabili pensii militare într-un cuantum mai mic decât cele contributive. Pensia contributivă este în materie de pensii ceea ce este salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în materie de salarizare: nu ar trebui să existe în plată vreo pensie mai mică decât pensia contributivă. Decizia antereferită a Curţii a statuat că art. 47 din Constituţie protejează dreptul la pensie contributivă, nu la pensie de serviciu. Autorii sugerează, deci, că recalcularea impusă prin Legea nr. 223/2015 nu ar trebui să conducă la scăderea cuantumului pensiei sale stabilite în 2010 pe baze contributive în temeiul Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
    24. Cu referire la pretinsa încălcare a art. 53 alin. (1) din Constituţie, se arată că ori de câte ori legiuitorul intervine cu măsuri de recalculare, recorelare ori indexare a pensiei prin schimbarea/modificarea bazei de calcul prin care pensia este redusă, deşi nu există niciuna dintre situaţiile de restrângere a drepturilor reglementate de art. 53 alin. (1) din Constituţie, normele legale prin care se instituie asemenea măsuri sunt contrare prevederii constituţionale menţionate. În sprijin este menţionată Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 22 octombrie 2020, paragraful 14.
    25. Cu referire la pretinsa neconstituţionalitate a art. 122 din Legea nr. 223/2015 se arată că, întrucât dreptul de opţiune este acordat doar acelor categorii expres menţionate în conţinutul său, sunt discriminaţi faţă de aceştia cei care s-au pensionat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, respectiv înainte de 1 ianuarie 2016.
    26. Soluţia normativă criticată este cu atât mai de neînţeles cu cât cei pensionaţi începând cu data de 1 ianuarie 2016 nu ar fi putut opta pentru pensia contributivă în absenţa art. 122 al Legii nr. 223/2015, pe când militarii pensionaţi anterior datei de 1 ianuarie 2016 pierd, potrivit art. 122 din aceeaşi lege, dreptul la pensia contributivă pe care l-au avut până la 31 decembrie 2015 în temeiul Legii nr. 119/2010. Cu alte cuvinte, prin aceeaşi lege (iar nu prin legi diferite, succesive) se stabilesc regimuri juridice diferite pentru două categorii de pensionari militari, ceea ce este contrar principiului egalităţii în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări.
    27. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Curtea de Apel Piteşti - Secţia civilă apreciază că excepţia este neîntemeiată.
    28. Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 2.399D/2022, nu şi-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepţiei, iar în restul dosarelor în care a sesizat Curtea apreciază că excepţia este neîntemeiată.
    29. Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, în dosarele nr. 558D/2023, nr. 560D/2023 şi nr. 2.466D/2023, nu şi-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepţiei de neconstituţionalitate, iar în restul dosarelor în care a sesizat Curtea apreciază că excepţia este neîntemeiată.
    30. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    31. Guvernul, în Dosarul nr. 1.160D/2022, luând în considerare jurisprudenţa Curţii Constituţionale, de exemplu, Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, şi ţinând cont de faptul că recalcularea pensiilor este o măsură care urmăreşte înlăturarea, în timp, a discrepanţelor inerente între cei pensionaţi sub imperiul legii anterioare şi cei pensionaţi după intrarea în vigoare a noii reglementări, apreciază că excepţia este neîntemeiată.
    32. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile avocatului şi ale părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    33. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    34. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum rezultă din motivarea acesteia de către autori, îl constituie prevederile art. 109 alin. (1), ale art. 110 alin. (1) şi ale art. 122 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, care au următorul cuprins:
    - Art. 109 alin. (1): „Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, revizuite în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cu modificările ulterioare, precum şi pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie şi baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi.“
    – Art. 110 alin. (1): „Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special stabilite în baza Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în termen de maximum 24 de luni de la intrarea în vigoare a acesteia, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie şi baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi.“
    – Art. 122: „Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, precum şi urmaşii acestora, care la data deschiderii dreptului de pensie, de către casa de pensii sectorială competentă, îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege, cât şi cele prevăzute la data de 1 ianuarie 2016 de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, pot opta în termen de 5 ani, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru modul de calcul prevăzut de Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, în vigoare la data de 1 ianuarie 2016.“

    35. Autorii excepţiei apreciază că dispoziţiile criticate sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind retroactivitatea legilor, ale art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie şi ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi al unor libertăţi.
    36. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 22 iulie 2020, paragrafele 114-123, a constatat constituţionalitatea prevederilor art. 109, 110 şi 122 din Legea nr. 223/2015, criticate şi în cauza de faţă, după cum urmează.
    37. Raţiunea care l-a determinat pe legiuitor să adopte reglementarea cuprinsă în art. 109 şi 110 din Legea nr. 223/2015 constă tocmai în evitarea apariţiei unei eventuale inechităţi în rândul militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, respectiv discriminarea celor care ar fi rămas titulari ai unor pensii care nu au fost calculate în regim de pensie de serviciu faţă de persoanele beneficiare, ulterior reintroducerii pensiilor de serviciu prin Legea nr. 223/2015, ale unor astfel de pensii. Legiuitorul a apreciat că ar fi inechitabil ca în cadrul uneia şi aceleiaşi categorii de persoane să se creeze o diferenţiere în funcţie de natura regimului juridic aplicabil la momentul stabilirii dreptului la pensie: regim juridic ordinar (militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pensionaţi anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015) versus regim juridic special (militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pensionaţi ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015). Prin urmare, a conchis Curtea, critica autorilor potrivit căreia Legea nr. 223/2015 instituie o discriminare a celor ale căror pensii se recalculează în temeiul art. 109 şi 110 din Legea nr. 223/2015 faţă de cei al căror drept la pensie se deschide în temeiul Legii nr. 223/2015 este neîntemeiată.
    38. Curtea a reţinut, în plus, că art. 109 şi 110 din Legea nr. 223/2015 stabilesc, în mod expres, că pensiile se recalculează potrivit prevederilor Legii nr. 223/2015. Evident, dispoziţiile potrivit cărora se recalculează pensiile sunt acelea care se aplică şi la calcularea drepturilor la pensie ce se deschid ulterior datei de 1 ianuarie 2016. În mod particular, dispoziţiile art. 28 (referitoare la modalitatea de determinare a bazei de calcul al pensiei), ale art. 29 (referitoare la calculul pensiilor) şi ale art. 30 (referitoare la plafonarea cuantumului acestora) sunt deopotrivă aplicabile recalculării pensiilor aflate în plată la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, precum şi calculării pensiilor deschise după intrarea în vigoare a acesteia. Ca atare, câtă vreme recalcularea pensiilor aflate în plată la data de 1 ianuarie 2016 şi calcularea pensiilor deschise după această dată sunt guvernate de aceleaşi norme legale, critica privind discriminarea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special ale căror pensii se recalculează după 1 ianuarie 2016 în raport cu militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special ale căror drepturi la pensie de deschid după 1 ianuarie 2016 este neîntemeiată.
    39. Ca urmare a procesului de recalculare a pensiilor, pot rezulta diferenţe între, pe de o parte, cuantumul pensiei aflate în plată şi, pe de altă parte, cuantumul pensiei astfel recalculate, dar aceste diferenţe sunt inerente procesului de reintroducere a pensiilor de serviciu. Acestea sunt generate de modalitatea diferită de calcul al unei pensii de serviciu şi al unei pensii contributive, care reflectă deosebirea de natură dintre cele două tipuri de pensii. Astfel, cuantumul pensiei de serviciu reglementate de Legea nr. 223/2015 se determină ca procent dintr-o sumă - 65% din baza de calcul -, în vreme ce cuantumul pensiilor contributive se determină într-un mod fundamental diferit, mai exact potrivit art. 94 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, respectiv „Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie“. În vreme ce, în cazul pensiilor contributive, noţiunea de punctaj mediu anual exprimă ideea că pensia va avea un cuantum care va reflecta nivelul stagiilor de cotizare, care este de minimum 30 de ani, cuantumul pensiei de serviciu va reflecta, într-o măsură mult mai mare, nivelul veniturilor pe care beneficiarul acesteia le are la data pensionării.
    40. Prin urmare, eventualele diferenţe negative apărute ca urmare a recalculării nu reprezintă o consecinţă a unor norme presupus arbitrare, ci sunt consecinţe inevitabile ale implementării deciziei legiuitorului de a reinstitui pensiile de serviciu pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, soluţie care, aşa cum s-a menţionat anterior, este legitimă şi constituţională.
    41. Legiuitorul a reglementat situaţia inevitabilă a diferenţelor dintre cuantumul pensiei în plată şi cel ulterior recalculării potrivit art. 111 din Legea nr. 223/2015, conform căruia „În situaţia în care se constată diferenţe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 109 sau 110 şi cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos beneficiarului“. În mod evident, o dată în plus, legiuitorul a fost motivat de dorinţa de a-i proteja, din raţiuni de echitate, pe cei ale căror pensii se recalculează şi, desigur, de a evita adoptarea unei soluţii discriminatorii.
    42. Intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015 nu produce nicio vătămare drepturilor militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special ale căror pensii se află în plată, având în vedere că, în cazul în care cuantumul pensiei recalculate este mai mic decât al aceleia aflate în plată, aceştia sunt protejaţi de prevederile art. 111 din Legea nr. 223/2015. Posibilitatea ca militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pensionaţi după 1 ianuarie 2016 să beneficieze de pensii în cuantum mai mare decât cel de care beneficiază militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pensionaţi înainte de 1 ianuarie 2016 nu se datorează dispoziţiilor Legii nr. 223/2015, care, aşa cum s-a văzut, se aplică deopotrivă la recalcularea pensiilor aflate în plată şi la calcularea celor care se deschid după 1 ianuarie 2016, ci particularităţilor situaţiei în care se află fiecare pensionar (vechime, sporuri etc.). Art. 16 alin. (1) din Constituţie nu îl împiedică pe legiuitor ca, în timp, în funcţie de variabile social-economice foarte complexe, să modifice modalitatea de calcul al pensiilor, Curtea statuând, în mod constant, că „situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări“ (paragraful 52 din Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020).
    43. Cu referire la criticile de neconstituţionalitate privind prevederile art. 122 din Legea nr. 223/2015, Curtea a reţinut că persoanele pretins discriminate nu se află, în mod obiectiv, în aceeaşi situaţie cu persoanele faţă de care se pretinde că subzistă discriminarea. Anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, prin care au fost reintroduse pensiile de serviciu, militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special se aşteptau ca reglementarea aplicabilă deschiderii dreptului lor la pensie să fie Legea nr. 263/2010. Legiuitorul a urmărit, prin adoptarea art. 122 din Legea nr. 223/2015, să protejeze o asemenea aşteptare, astfel că a oferit ca remediu dreptul de a opta între modul de calcul prevăzut de reglementarea pe care o anticipau că le va fi aplicabilă, respectiv Legea nr. 263/2010, şi modul de calcul prevăzut de noua reglementare, respectiv Legea nr. 223/2015.
    44. Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care, la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, erau deja pensionaţi nu aveau nicio aşteptare cu privire la reglementarea aplicabilă deschiderii dreptului la pensie. În mod evident deci, ei nu se află în aceeaşi situaţie cu militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, aveau aşteptarea că Legea nr. 263/2010 urma să reglementeze deschiderea dreptului la pensie. Legiuitorul nu era obligat să ofere un tratament similar celor două categorii de persoane, deoarece doar categoria celor care urmau să se pensioneze avea, eventual, o aşteptare cu privire la care s-ar fi putut ridica problema protejării ei de către stat, în vreme ce categoria pretins discriminată nu avea o astfel de aşteptare.
    45. Prin urmare, întrucât categoria de persoane pretins discriminată, respectiv militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care, la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, erau deja pensionaţi, nu se află în aceeaşi situaţie cu categoria de persoane faţă de care se pretinde că ar subzista discriminarea, nu se poate reţine critica de neconstituţionalitate întemeiată pe dispoziţiile art. 16 din Constituţie.
    46. În plus faţă de cele deja statuate în Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019, având în vedere că autorii prezentei excepţii formulează şi critici distincte, Curtea reţine că Legea nr. 223/2015 reglementează o categorie distinctă de pensii de serviciu, respectiv a militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special. Aceasta este aplicabilă, în mod evident, celor care se pensionează după intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015, adică după data de 1 ianuarie 2016. La fel de firesc însă, legiuitorul şi-a dorit să acopere şi categoria militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici deja pensionaţi la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015. Prevederile art. 110 din Legea nr. 223/2015 îi vizează pe cei care s-au pensionat în temeiul Legii nr. 263/2010, iar prevederile art. 109 din Legea nr. 223/2015 vizează pensiile în plată stabilite în baza altor acte normative.
    47. Odată luată decizia de a reinstitui pensiile militare de serviciu, măsura recalculării pensiilor deja stabilite la data intrării în vigoare a noii legi nu reprezintă decât o simplă măsură de implementare a obiectivului fundamental al acestei legi. Bineînţeles că legiuitorul nu putea să stabilească o procedură de recalculare a pensiilor celor deja pensionaţi distinctă de procedura standard de calculare a pensiilor celor care se pensionează după data de 1 ianuarie 2016. Într-adevăr, atât art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 - „Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special (...) devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi (...)“ -, cât şi art. 110 alin. (1) al acesteia - „Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special (...) devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi (...)“ - prevăd acest lucru.
    48. În esenţă, autorii prezentei excepţii sunt nemulţumiţi tocmai de faptul că pensiile deja aflate în plată la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015 se recalculează potrivit procedurii de calcul al pensiilor celor care se pensionează după 1 ianuarie 2016 şi pretind că această măsură este retroactivă. Această critică este vădit neîntemeiată. În primul rând, însuşi legiuitorul, anticipând eventualitatea ca, după recalculare, unele pensii să fie mai mici, a adoptat art. 111 din Legea nr. 223/2015. Cu alte cuvinte, deşi toate pensiile celor deja pensionaţi se recalculează, în fapt, dacă rezultatul recalculării conduce la un cuantum mai mic decât al celei aflate în plată, recalcularea nu îşi va produce niciun efect.
    49. În al doilea rând, Legea nr. 223/2015 nu conţine nicio prevedere care să încalce în mod expres art. 15 alin. (2) teza întâi din Constituţie, potrivit căreia „Legea dispune numai pentru viitor“. În aplicarea la prezenta cauză, Legea nr. 223/2015 nu poate dispune decât pentru viitor, adică prevederile ei se aplică după data de 1 ianuarie 2016. Or, dispoziţiile criticate nu prevăd că aceasta dispune pentru trecut, adică pentru fapte, evenimente etc. anterioare datei de 1 ianuarie 2016. Efectul recalculării stabilite de art. 109 şi 110 din Legea nr. 223/2015 constă în faptul că pensiile recalculate se achită după data de 1 ianuarie 2016, fără nicio incidenţă asupra pensiilor deja plătite anterior acestei date. În eventualitatea în care, ca efect al recalculării, pensia ar fi mai mică, recalcularea nu şi-ar produce niciun efect practic faţă de respectivul pensionar.
    50. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează în mod corespunzător valabilitatea şi în prezenta cauză.
    51. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mihai Lucian Sârbu în Dosarul nr. 18.582/3/2020 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Ion Barbu, Stelian Azoiţei, Mircea Vladimir Stănescu, Adrian Păun şi Ionel Rizescu în dosarele nr. 785/120/2022, nr. 4.274/120/2021, nr. 4.362/120/2021, nr. 846/120/2022 şi nr. 824/120/2022 ale Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, de Sandu Ciupitu, Stelian Azoiţei, Neculae Oţelea, Sandu Ciupitu, într-un dosar distinct, şi Nicolae Schileru în dosarele nr. 24/120/2021, nr. 130/120/2021, nr. 784/120/2022/a1, nr. 816/120/2022/a1 şi nr. 916/120/2022, de Gheorghe Aniţuca în Dosarul nr. 2.085/120/2021 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, de Valentin Moldoveanu în Dosarul nr. 3.343/120/2021* al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, precum şi de Viorel Mateescu în Dosarul nr. 5.473/109/2021* al Curţii de Apel Piteşti - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 109 alin. (1), ale art. 110 alin. (1) şi ale art. 122 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă şi Curţii de Apel Piteşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 29 octombrie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Cosmin-Marian Văduva


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016