Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 552 din 4 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 234/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 552 din 4 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 234/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 214 din 19 martie 2026

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Cristian Deliorga  │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian-Nicolae   │-                 │
│Sima               │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurenţiu Sorescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepţie ridicată de Bogdan Codreanu în Dosarul nr. 83/46/2021 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.411D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele şedinţei dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 2.295D/2021, nr. 2.889D/2021, nr. 2.894D/2021 şi nr. 585D/2022, având ca obiect o excepţie de neconstituţionalitate similară ridicată de Danileţ Cristi, de Alexandru Cristian Balaşanu şi Ioan Fundătureanu, de Dragoş-Alin Călin şi de Alina Mihaela Gioroceanu în Dosarul nr. 380/33/2021 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 390/39/2021 al Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 793/46/2021 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi în Dosarul nr. 461/64/2021* al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
    4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.295D/2021, nr. 2.889D/2021, nr. 2.894D/2021 şi nr. 585D/2022 la Dosarul nr. 1.411D/2021, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele şedinţei acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate. Apreciază că jurisprudenţa Curţii prin care a stabilit că textul în discuţie este constituţional a avut în vedere forma anterioară a acestuia, potrivit căreia normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie se aprobau prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Or, atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii nu pot fi delegate conducătorului Inspecţiei Judiciare, având în vedere dispoziţiile art. 134 alin. (2) din Constituţie şi considerentele reţinute de Curtea Constituţională în Decizia nr. 599 din 10 octombrie 2019, paragraful 22. Arată că regulile pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie au fost modificate de patru ori în anul 2020, contrar principiului securităţii raporturilor juridice, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituţie. Menţionează că, spre deosebire de Inspecţia Judiciară, care are doar o consacrare legală, Consiliul Superior al Magistraturii este prevăzut chiar de Constituţie. De asemenea, face trimitere la Cauza C-817/21, R.I. împotriva Inspecţiei Judiciare, N.L. a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi arată că regimul juridic al acţiunii disciplinare faţă de judecători implică existenţa unor garanţii necesare pentru a preveni orice influenţă exterioară asupra activităţii judiciare. Or, puterea executivă a intervenit în trecut şi poate interveni oricând pentru a modifica regimul juridic aplicabil Inspecţiei Judiciare. Menţionează că, în prezent, art. 66 alin. (4) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii atribuie Plenului Consiliului Superior al Magistraturii competenţa de a aproba normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie. Conchide că textul criticat conţine o soluţie legislativă neconstituţională în detrimentul Consiliului Superior al Magistraturii, cu încălcarea prevederilor art. 134 alin. (2) din Constituţie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    7. Prin Încheierea din 19 aprilie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 83/46/2021, şi prin Încheierea din 28 februarie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 461/64/2021*, Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 65 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
    8. Prin Încheierea din 16 iunie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 380/33/2021, Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 65 alin. (4) din Legea nr. 317/2004.
    9. Prin Încheierea din 20 septembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 390/39/2021, Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 65 alin. (4) din Legea nr. 317/2004.
    10. Prin Încheierea din 6 septembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 793/46/2021, Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 65 alin. (4) din Legea nr. 317/2004.
    11. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Bogdan Codreanu, de Danileţ Cristi, de Alexandru Cristian Balaşanu şi Ioan Fundătureanu, de Dragoş-Alin Călin şi de Alina Mihaela Gioroceanu în cauze având ca obiect anularea Ordinului inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare nr. 136/2021 pentru aprobarea Regulamentului privind normele de efectuare a lucrărilor de inspecţie judiciară, în baza căruia s-a efectuat cercetarea disciplinară a unor magistraţi.
    12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că textul criticat încalcă rolul constituţional al Consiliului Superior al Magistraturii, arătând că, potrivit art. 134 alin. (2) din Constituţie, acesta îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor, iar, potrivit art. 125 alin. (2) din Constituţie, aspectele referitoare la sancţionarea judecătorilor şi a procurorilor trebuie reglementate prin legea organică a Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv Legea nr. 317/2004, fiind de competenţa acestuia. În plus, stabilirea reglementării acestor aspecte printr-un act normativ infralegal, care are trăsătura de a fi frecvent modificat, încalcă şi principiul securităţii raporturilor juridice, consacrat de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală. Se invocă, în acest context, considerentele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 588 din 21 septembrie 2017 şi prin Decizia nr. 121 din 10 martie 2020, potrivit cărora elementele esenţiale referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea raportului juridic de muncă al judecătorilor şi procurorilor trebuie reglementate prin lege, iar nu printr-un act cu forţă juridică inferioară acesteia.
    13. Se apreciază că textul criticat permite reglementarea unor aspecte importante referitoare la cariera magistraţilor printr-un act juridic având o forţă juridică inferioară legii. În acest sens se susţine că anumite dispoziţii din regulamentul adoptat prin ordinul în discuţie adaugă la lege sau contravin unor dispoziţii legale.
    14. Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât elementele esenţiale în materia răspunderii disciplinare a magistraţilor în faţa secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt prevăzute de secţiunea a 4-a a capitolului IV al Legii nr. 317/2004, în acord cu cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 588 din 21 septembrie 2017, iar ordinul atacat reglementează cercetarea disciplinară prealabilă sesizării secţiei competente a Consiliului Superior al Magistraturii. De asemenea, arată că art. 39 din respectivul ordin reglementează procedura de suspendare a magistratului pe parcursul efectuării cercetării disciplinare, însă decizia de suspendare a raporturilor de muncă poate fi luată numai de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii.
    15. Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţia legală criticată este neconstituţională. În acest sens, arată că prin Decizia nr. 121 din 10 martie 2020 s-a stabilit constituţionalitatea art. 65 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 într-o formă anterioară modificării textului prin Legea nr. 234/2018. Astfel, vechea reglementare prevedea competenţa Consiliului Superior al Magistraturii - garant al independenţei justiţiei - în adoptarea normelor pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie, pe când noua reglementare conferă această competenţă inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare - organul care şi efectuează lucrările de inspecţie, respectiv de cercetare disciplinară. Totodată, invocă Decizia nr. 737 din 8 octombrie 2020 prin care s-a constatat neconstituţionalitatea unei dispoziţii care permiteau, printre altele, reglementarea aspectelor referitoare la procedura disciplinară a funcţionarilor publici printr-un act juridic infralegal. De asemenea, invocă mai multe decizii prin care Curtea Constituţională a stabilit, cu valoare de principiu, că reglementarea statutului judecătorilor şi procurorilor ţine de domeniul legii organice.
    16. Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal consideră că textul criticat nu contravine dispoziţiilor art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (2) din Constituţie.
    17. Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că textul criticat nu contravine dispoziţiilor art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (2) din Constituţie.
    18. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    19. Guvernul apreciază, în Dosarul nr. 585D/2022, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că elementele esenţiale privind răspunderea disciplinară a magistraţilor sunt prevăzute de Legea nr. 317/2004, iar regulamentul amintit cuprinde norme metodologice pentru realizarea atribuţiilor specifice de către Inspecţia Judiciară. Mai arată că, prin Decizia nr. 219 din 30 martie 2021, Curtea Constituţională s-a pronunţat în acelaşi sens asupra formei anterioare a textului criticat.
    20. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    21. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    22. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 65 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 234/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 850 din 8 octombrie 2018, dispoziţii care au următorul conţinut: „(4) Normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie se aprobă de către inspectorul-şef, prin regulament.“
    23. Curtea constată că, ulterior sesizării sale, Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii a fost abrogată prin art. 96 alin. (4) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1105 din 16 noiembrie 2022. Ţinând seama de jurisprudenţa Curţii Constituţionale, concretizată în Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea este competentă să analizeze dispoziţiile art. 65 alin. (4) din Legea nr. 317/2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 234/2018, având în vedere că acestea sunt aplicabile în cauză.
    24. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, în componenta referitoare la principiul securităţii raporturilor juridice, art. 73 alin. (3) lit. l) referitoare la domeniul legii organice, art. 125 alin. (2) privind statutul judecătorilor şi art. 134 alin. (2) cu privire la rolul Consiliului Superior al Magistraturii.
    25. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (5) în componenta referitoare la securitatea raporturilor juridice şi ale art. 73 alin. (3) lit. l), referitoare la caracterul organic al dispoziţiilor care reglementează în materia organizării şi funcţionării Consiliului Superior al Magistraturii, Curtea constată că autorii critică, în esenţă, delegarea reglementării prin ordin al inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare a aspectelor referitoare la efectuarea lucrărilor de inspecţie judiciară, reglementare care, în opinia acestora, ar trebui să fie cuprinsă în legea organică a Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv în Legea nr. 317/2004.
    26. În jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit, cu valoare de principiu, că reglementarea statutului judecătorilor şi procurorilor trebuie să se realizeze prin lege organică (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 474 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 590 din 3 august 2016, Decizia nr. 588 din 21 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 20 octombrie 2017, paragraful 23, Decizia nr. 121 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 9 iunie 2020, paragraful 17, Decizia nr. 454 din 24 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 655 din 24 iulie 2020, paragrafele 25 şi 28, Decizia nr. 219 din 30 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 615 din 22 iunie 2021, paragraful 15, sau Decizia nr. 86 din 21 februarie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 860 din 28 august 2024, paragraful 25).
    27. De asemenea, Curtea a reţinut în jurisprudenţa sa că statutul juridic al unei categorii de personal este reprezentat de dispoziţiile de lege referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea raportului juridic de muncă în care se află respectiva categorie (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 25 aprilie 2016, paragraful 19).
    28. Totodată, prin Decizia nr. 121 din 10 martie 2020, precitată, paragrafele 17 şi 28, Curtea a reţinut că elementele esenţiale referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea raportului juridic de muncă al magistraţilor trebuie reglementate prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituţie.
    29. Prin Decizia nr. 219 din 30 martie 2021, precitată, paragrafele 17-22, Curtea Constituţională a reţinut că regulile privind răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor ţin de executarea raportului de muncă al magistraţilor şi, prin urmare, elementele esenţiale referitoare la răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor trebuie reglementate prin lege organică, urmând ca regulile specifice acestei proceduri să fie explicate şi detaliate prin act administrativ cu caracter normativ. Curtea a făcut o analiză comparativă a normelor privind răspunderea disciplinară a magistraţilor cuprinse în Legea nr. 303/2004 şi în Legea nr. 317/2004, pe de o parte, şi în regulament (adoptat, potrivit versiunii anterioare a textului criticat, prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii), pe de altă parte, şi a constatat că elementele esenţiale ale răspunderii judecătorilor şi procurorilor sunt prevăzute în legea organică (atât în Legea nr. 303/2004, cât şi în Legea nr. 317/2004), în deplină concordanţă cu dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. l) şi ale art. 134 alin. (2) din Constituţie.
    30. În acelaşi sens, prin Decizia nr. 86 din 21 februarie 2024, precitată, paragraful 29, Curtea a reţinut că detalierea printr-un regulament aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii a regulilor privitoare la răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor, deja consacrate prin legi organice, respectiv Legea nr. 303/2004 şi Legea nr. 317/2004, nu este de natură să se constituie într-un viciu de neconstituţionalitate prin raportare la dispoziţiile art. 73 alin. (1) lit. l) din Constituţie.
    31. Aplicând considerentele de mai sus la cauza de faţă, Curtea constată că acestea sunt aplicabile mutatis mutandis, fiind irelevant, din perspectiva criticilor referitoare la încălcarea art. 73 alin. (1) lit. l), dacă regulamentul în discuţie este adoptat prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii sau prin ordin al inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare.
    32. De altfel, textul criticat se referă la aprobarea „normelor“ pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie, în sensul de norme metodologice, sens avut în vedere chiar de art. 1 din regulamentul menţionat, norme care, prin natura lor, conţin reguli procedurale tehnice şi de detaliu. Evident că autoritatea publică emitentă trebuie să aibă în vedere, cu ocazia elaborării proiectului de act normativ preconizat, ca acesta să nu conţină dispoziţii de domeniul legii organice, ci doar dispoziţii specifice nivelului de reglementare secundară, în limitele stabilite de dispoziţia de nivel primar care constituie temei pentru adoptare. Însă numai instanţele judecătoreşti pot sancţiona eventuala depăşire a domeniului de reglementare de către una sau mai multe dispoziţii din cuprinsul actului administrativ, Curtea Constituţională având competenţa să analizeze doar dispoziţiile cuprinse în acte normative cu forţa juridică a legii.
    33. Prin urmare, critica autorilor excepţiei de neconstituţionalitate raportată la dispoziţiile art. 1 alin. (5), în componenta referitoare la securitatea raporturilor juridice, şi la dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituţie este neîntemeiată.
    34. Referitor la criticile privind încălcarea art. 125 alin. (2) şi art. 134 alin. (2) din Constituţie, Curtea constată că art. 65 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 deleagă inspectorului-şef dreptul de a stabili regulile procedurale pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară, iar nu regulile privind sancţionarea magistraţilor sau regulile referitoare la procedura în baza căreia Consiliul Superior al Magistraturii îşi exercită rolul constituţional de instanţă de judecată în materia răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor.
    35. Prin urmare, critica raportată la dispoziţiile art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (2) din Constituţie este neîntemeiată.
    36. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Bogdan Codreanu, de Alina Mihaela Gioroceanu, de Danileţ Cristi, de Alexandru Cristian Balaşanu şi Ioan Fundătureanu şi de Dragoş-Alin Călin în dosarele nr. 83/46/2021 şi nr. 461/64/2021* ale Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 380/33/2021 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 390/39/2021 al Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi în Dosarul nr. 793/46/2021 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 65 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 234/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal, Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 4 noiembrie 2025.

                    PREŞEDINTE
                    CRISTIAN DELIORGA
                    Magistrat-asistent,
                    Cristian-Nicolae Sima

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 552 din 4 noiembrie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"