Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 551 din 4 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor)

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 551 din 4 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor)

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 201 din 16 martie 2026

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Cristian Deliorga  │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian-Nicolae   │-                 │
│Sima               │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurenţiu Sorescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), excepţie ridicată de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor în Dosarul nr. 22.179/3/2020 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.299D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele şedinţei acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Apreciază că prevederile contestate sunt clare, precise şi previzibile şi menţionează că, în măsura în care se contestă valabilitatea unei dispoziţii din Regulamentul (UE) 2016/679, competenţa analizării acesteia aparţine Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 11 martie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 22.179/3/2020, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor). Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a procesului-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii emis de Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 14 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 190/2018 încalcă art. 6 din Regulamentul (UE) 2016/679, întrucât adaugă nepermis la conţinutul acestuia, prin utilizarea sintagmei „inclusiv condiţiile privind consimţământul“.
    6. În plus, susţine că legea naţională instituie obligativitatea consimţământului ca temei al prelucrării datelor cu caracter personal, deşi art. 6 alin. (1) din regulamentul european menţionat prevede această condiţie numai în anumite cazuri menţionate expres, iar art. 7 permite prelucrarea şi în baza altor temeiuri decât consimţământul, prevăzute de lege. Apreciază că legea naţională a adăugat, contrar Regulamentului (UE) 2016/679, condiţia consimţământului cu încălcarea dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Constituţie.
    7. Se mai susţine că norma criticată nu defineşte conţinutul contravenţiei şi lasă la aprecierea absolută a Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal calificarea unei situaţii ca fiind prelucrare nelegală.
    8. Totodată, autorul consideră că lipsa descrierii faptei contravenţionale în textul legii creează premisele aplicării discreţionare a normei de către agentul constatator. De asemenea, subliniază că simpla trimitere la prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 nu echivalează cu definirea elementelor constitutive ale contravenţiei întrucât acesta nu are ca obiect de reglementare stabilirea obiectului material al contravenţiei, iar incompleta reglementare sub aspectul menţionat afectează dreptul la apărare al persoanei sancţionate.
    9. Consideră că stabilirea unei sancţiuni fără descrierea conduitei interzise contravine normelor de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, iar în acest sens invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 152 din 6 mai 2020.
    10. Se mai susţine că dispoziţiile criticate contravin art. 31 alin. (2) din Constituţie, întrucât pot conduce la refuzul accesului unei persoane la propriul dosar, atunci când denunţătorul solicită confidenţialitatea datelor.
    11. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât art. 14 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 190/2018 reprezintă opţiunea legiuitorului de transpunere în legislaţia internă a dispoziţiilor art. 83 alin. (5) lit. a) din Regulamentul general privind protecţia datelor.
    12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 14 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 26 iulie 2018, cu modificările ulterioare, dispoziţii care au următorul conţinut: „(5) Constituie contravenţie încălcarea de către autorităţile/organismele publice a următoarelor dispoziţii din Regulamentul general privind protecţia datelor, referitoare la: a) principiile de bază pentru prelucrare, inclusiv condiţiile privind consimţământul, în conformitate cu art. 5-7 şi art. 9;“.
    16. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul de drept şi principiul legalităţii, în componenta referitoare la calitatea legii, art. 11 alin. (1) privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 23 alin. (12) privind legalitatea pedepsei şi art. 31 alin. (2) privind dreptul la informaţie.
    17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, Curtea constată că autorul acesteia invocă încălcarea acestor dispoziţii din perspectiva nerespectării cerinţelor de calitate a legii, susţinând, în esenţă, că, prin utilizarea normei de trimitere la Regulamentul (UE) 2016/679 şi prin nedescrierea în cuprinsul legii a faptelor care constituie contravenţii, textul criticat este lipsit de previzibilitate.
    18. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar şi precis pentru a putea fi aplicat. Astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală şi o anumită supleţe poate chiar să se dovedească de dorit, supleţe care nu afectează însă previzibilitatea legii. Totodată, Curtea a reţinut că semnificaţia noţiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conţinutul textului despre care este vorba şi de domeniul pe care îl acoperă, precum şi de numărul şi de calitatea destinatarilor săi (Decizia nr. 220 din 28 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 631 din 27 iunie 2022, paragraful 19).
    19. Curtea constată că Regulamentul (UE) 2016/679 este un act al Uniunii Europene cu aplicabilitate directă în ordinea juridică naţională. Potrivit art. 83 alin. (5) lit. a) din acest regulament, „Pentru încălcările dispoziţiilor următoare, în conformitate cu alineatul (2), se aplică amenzi administrative de până la 20 000 000 EUR sau, în cazul unei întreprinderi, de până la 4% din cifra de afaceri mondială totală anuală corespunzătoare exerciţiului financiar anterior, luându-se în calcul cea mai mare valoare: (a) principiile de bază pentru prelucrare, inclusiv condiţiile privind consimţământul, în conformitate cu articolele 5, 6, 7 şi 9“. Potrivit alin. (7) al aceluiaşi articol, „Fără a aduce atingere competenţelor corective ale autorităţilor de supraveghere menţionate la articolul 58 alineatul (2), fiecare stat membru poate prevedea norme prin care să se stabilească dacă şi în ce măsură pot fi impuse amenzi administrative autorităţilor publice şi organismelor publice stabilite în statul membru respectiv“. În concordanţă cu art. 83 alin. (7) din Regulamentul (UE) 2016/679, Legea nr. 190/2018 prevede la art. 13 alin. (1), în cazul nerespectării dispoziţiilor regulamentului menţionat, sancţiunea avertismentului, la care anexează un plan de remediere, iar la art. 14 alin. (1) prevede sancţiunea amenzii în situaţia neîndeplinirii măsurilor cuprinse în planul de remediere. Alineatele subsecvente stabilesc limitele minime şi maxime ale amenzilor în funcţie de dispoziţiile încălcate.
    20. În ceea ce priveşte norma criticată, respectiv art. 14 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 190/2018, Curtea observă că aceasta a preluat, într-o redactare aproape identică, norma prevăzută la art. 83 alin. (5) lit. a) din Regulamentul (UE) 2016/679, iar alin. (6) al aceluiaşi articol a stabilit limitele maxime ale amenzii aplicabile în cazul încălcării dispoziţiilor enumerate la alin. (5). Aşadar, prin dispoziţiile din Legea nr. 190/2018 menţionate mai sus, printre care se regăseşte şi textul criticat, legiuitorul nu a făcut decât să prevadă condiţiile în care poate fi aplicată sancţiunea amenzii autorităţilor publice şi organismelor publice, posibilitate prevăzută de art. 83 alin. (7) din Regulamentul (UE) 2016/679. Utilizarea normei de trimitere este un procedeu permis de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, şi chiar recomandat pentru evitarea redundanţei normative, astfel că nu poate determina, prin ea însăşi, lipsa de previzibilitate a normei, atâta vreme cât normele la care se face trimitere sunt redactate cu suficientă claritate şi precizie (a se vedea Decizia nr. 654 din 17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 7 martie 2018, paragraful 39). Or, dispoziţiile art. 5-7 şi 9 din Regulamentul (UE) 2016/679 detaliază într-o măsură rezonabilă principiile fundamentale ale prelucrării datelor cu caracter personal, condiţiile consimţământului şi regimul categoriilor speciale de date, astfel încât destinatarii normelor, respectiv autorităţile şi organismele publice, să poată identifica fără dificultăţi conduita interzisă. Prin urmare, critica de neconstituţionalitate este neîntemeiată în raport cu dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5) şi ale art. 23 alin. (12) din Constituţie.
    21. În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Constituţie, motivată de pretinsa încălcare a unor dispoziţii din Regulamentul (UE) 2016/679, Curtea reţine că acest text constituţional nu este incident întrucât regulamentul invocat nu constituie un tratat internaţional, ci un act al Uniunii Europene cu aplicabilitate directă în ordinea juridică naţională.
    22. Referitor la critica potrivit căreia textul analizat ar încălca dispoziţiile art. 31 alin. (2) din Constituţie, prin aceea că ar împiedica accesul părţilor la dosar, se reţine că dreptul fundamental la informaţie, consacrat de art. 31 din Constituţie, implică dreptul persoanei de a avea acces neîngrădit la orice informaţie de interes public şi obligaţia corelativă a autorităţilor publice, potrivit competenţelor ce le revin, de a asigura informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 158 din 30 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 11 mai 2004). De asemenea, prin Decizia nr. 738 din 8 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 26 februarie 2021, paragraful 22, Curtea a reţinut că informaţiile cu privire la datele personale ale cetăţeanului, de principiu, nu constituie informaţii de interes public, fiind exceptate de la accesul liber al cetăţenilor, însă acestea pot deveni informaţii de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice.
    23. Pe de altă parte, Curtea constată că accesul părţilor la dosarul aflat pe rolul instanţei este asigurat, la nivel constituţional, de art. 24 din Constituţie privind dreptul la apărare, nu de art. 31 privind dreptul la informaţie, iar, la nivel legal, acest drept este prevăzut de art. 13 alin. (2) din Codul de procedură civilă, şi nu de art. 14 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 190/2018, care face obiectul excepţiei de neconstituţionalitate. Prin urmare, dispoziţiile art. 31 alin. (2) din Constituţie nu sunt aplicabile în prezenta cauză.
    24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor în Dosarul nr. 22.179/3/2020 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 14 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor) sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 4 noiembrie 2025.

                    PREŞEDINTE
                    CRISTIAN DELIORGA
                    Magistrat-asistent,
                    Cristian-Nicolae Sima

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 551 din 4 noiembrie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"