Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 550 din 29 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 550 din 29 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 737 din 6 august 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian      │-                 │
│Văduva             │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, raportat la art. 11 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, excepţie ridicată de Raimond Tudor în Dosarul nr. 215/98/2021 al Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă, care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.127D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 2.315D/2021, nr. 2.372D/2021, nr. 2.451D/2021, nr. 2.574D/2021 şi nr. 2.575D/2021, având obiect similar al excepţiilor de neconstituţionalitate, excepţii ridicate de Dan Gabriel Crăciunescu în Dosarul nr. 1.181/122/2020 al Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă, de Ionel Cicic şi Cătălin Nicuşor Nedelescu, de Daniel Cicic şi alţii, de Gabi Iacob şi alţii în dosarele nr. 153/87/2021, nr. 1.745/87/2020 şi nr. 21/87/2021 ale Tribunalului Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal, Completul specializat pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi de către Constantin Toader în Dosarul nr. 6.988/120/2020 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă.
    4. La apelul nominal se prezintă, pentru autorii excepţiilor din dosarele nr. 2.372D/2021, nr. 2.574D/2021 şi nr. 2.575D/2021, doamna avocat Camelia Constantin. Lipsesc părţile din celelalte dosare. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 2.315D/2021, nr. 2.372D/2021, nr. 2.451D/2021, nr. 2.574D/2021 şi nr. 2.575D/2021 la Dosarul nr. 2.127D/2021. Reprezentantul Ministerului Public şi doamna avocat sunt de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.315D/2021, nr. 2.372D/2021, nr. 2.451D/2021, nr. 2.574D/2021 şi nr. 2.575D/2021 la Dosarul nr. 2.127D/2021, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul doamnei avocat, care precizează că a depus în cele 3 dosare pentru care are delegaţii de reprezentare o notă de probă, respectiv transmiterea de către Curtea Constituţională a unei adrese către Casa Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, prin care această autoritate să stabilească modul în care calculează pensiile în conformitate cu prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015. Doamna avocat depune înscrisuri la dosarele cauzelor.
    7. Reprezentantul Ministerului Public consideră că este inadmisibilă această cerere, deoarece Curtea Constituţională nu soluţionează fondul cauzelor în care a fost ridicată excepţia.
    8. Curtea, în temeiul art. 2 alin. (2) şi art. 14 din Legea nr. 47/1992, respinge cererea formulată de doamna avocat.
    9. Având cuvântul pe fondul excepţiei, doamna avocat aminteşte jurisprudenţa Curţii Constituţionale, potrivit căreia statul este îndreptăţit să plafoneze toate tipurile de pensii, nu doar pe cele acordate în temeiul Legii nr. 223/2015. De asemenea, şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului recunoaşte statelor competenţa de a reglementa modalitatea de calcul al pensiilor.
    10. În esenţă, doamna avocat subliniază că prevederile legale criticate împiedică valorificarea contribuţiilor pentru pensie suplimentară realizate anterior de către actualii pensionari militari. Astfel, se menţionează o hotărâre din 2011 pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin care, deşi statului român i s-a recunoscut îndreptăţirea de a reglementa, prin intermediul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, calculul pensiilor din sistemul public de pensii, trebuie totuşi să se ţină seama de contribuţiile realizate de către asigurat. Or, tocmai această valorificare este exclusă de art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, aşa cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.
    11. Mai arată că prevederile criticate îi discriminează pe pensionarii militari faţă de beneficiarii celorlalte categorii de pensii, deoarece doar lor nu li se valorifică contribuţia la pensie suplimentară. Nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, prin care s-a recunoscut principiul egalităţii dintre persoanele care au avut contribuţii la fondul pentru pensie suplimentară, este contrazisă chiar de conţinutul său normativ prin care pensionarilor militari nu li se valorifică această contribuţie.
    12. Prevederile criticate sunt contrare standardelor constituţionalitate de claritate a legii prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituţie. Astfel, pensiile personalului din cadrul Ministerului Afacerilor Interne se reglementează prin două sisteme de calcul: o reglementare prin care acestea se plafonează, potrivit art. 60 din Legea nr. 223/2015, şi o altă reglementare care nu implică plafonarea pensiilor. Art. 60 din Legea nr. 223/2015 pune semnul egalităţii între media soldelor/salariilor şi pensia aflată în plată, restul elementelor reglementate de Parlament fiind înlăturate, inclusiv pensia suplimentară.
    13. Mai departe, apreciază că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 nu respectă condiţia referitoare la existenţa situaţiei extraordinare şi a urgenţei reglementării. Justificarea invocată de Guvern în preambul - reducerea cheltuielilor bugetare - nu reprezintă o urgenţă, aşa cum a impus Curtea Constituţională. Guvernul nu a oferit niciun calcul, nicio referinţă la vreo execuţie bugetară, nicio strategie financiară pe care ar fi urmărit-o prin adoptarea măsurii plafonării pensiilor, criticată de către autorii excepţiei.
    14. Se încalcă şi art. 115 alin. (6) din Constituţie, având în vedere că dreptul de proprietate rezultat din contribuţia pentru pensia suplimentară este grav afectat, în înţelesul specific pe care îl are această noţiune cuprinsă în acest text constituţional, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017.
    15. Mai departe, doamna avocat menţionează că Parlamentul adoptă în mod constant legi privind pensiile, iar Guvernul, fără justificare constituţională sau măcar una concretă, modifică legile adoptate, instituind reglementări paralele cu acestea.
    16. Arată că se încalcă şi art. 41 privind protecţia socială a muncii. Întrucât autorii pe care îi reprezintă au contribuit 30 de ani la fondul pentru pensia suplimentară, şi-au făcut o proiecţie pentru perioada pensionării, care însă, contrar art. 41 din Constituţie, este încălcată prin măsura plafonării.
    17. În final, solicită Curţii ca, tocmai în numele echităţii invocate de Guvern în adoptarea măsurii criticate, să oblige statul să asigure respectarea contribuţiilor realizate în timp de către asiguraţi la fondul de pensii.
    18. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei, deoarece, potrivit jurisprudenţei Curţii, statul poate să instituie plafonarea criticată prin prezenta excepţie. De asemenea, Curtea a examinat, de exemplu, prin Decizia nr. 131 din 14 martie 2024, şi criticile de neconstituţionalitate raportate la art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie, reţinând că Guvernul nu le-a încălcat. Întrucât nu au intervenit motive care să justifice modificarea jurisprudenţei menţionate, reprezentantul Ministerul Public solicită menţinerea acesteia.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    19. Prin Încheierea din 9 iunie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 215/98/2021, Tribunalul Ialomiţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, raportat la art. 11 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, excepţie ridicată de Raimond Tudor într-o cauză având ca obiect recalcularea dreptului la pensie acordat în temeiul Legii nr. 223/2015 şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.127D/2021.
    20. Prin Încheierea din 15 aprilie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 1.181/122/2020, Tribunalul Giurgiu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost modificate prin art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi prin art. 84 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, excepţie ridicată de Dan Gabriel Crăciunescu într-o cauză având ca obiect contestarea deciziei de pensionare a autorului acesteia şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.315D/2021.
    21. Prin încheierile din 24 iunie 2021, pronunţate în dosarele nr. 153/87/2021, nr. 1.745/87/2020 şi nr. 21/87/2021, Tribunalul Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal, Completul specializat pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost modificate iniţial prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 şi menţinute ulterior prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, inclusiv în măsura în care aceste dispoziţii vizează, prin aplicarea plafonării instituite, neluarea în considerare/înlăturarea sporului pentru pensia suplimentară prevăzut de art. 108 din Legea nr. 223/2015, precum şi a sporului aferent Ordinului Meritul Militar, instituit prin art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, excepţie ridicată de Ionel Cicic şi Cătălin Nicuşor Nedelescu, de Daniel Cicic şi alţii, de Gabi Iacob şi alţii în cauze având ca obiect contestarea deciziilor de pensionare a autorilor acesteia şi care formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 2.372D/2021, nr. 2.574D/2021 şi nr. 2.575D/2021.
    22. Prin Încheierea din 15 iunie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 6.988/120/2020, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, excepţie ridicată de Constantin Toader într-o cauză având ca obiect revizuirea pensiei în temeiul art. 65 din Legea nr. 223/2015 şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.451D/2021.
    23. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că Ordonanţa a fost adoptată fără ca, anterior, să fi fost solicitat avizul Consiliului Legislativ, încălcându-se astfel prevederile art. 79 din Constituţie care cuprind sintagma avizează proiectele de acte normative, precum şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 140 din 13 martie 2019, paragraful 80.
    24. Se mai consideră că modul în care a fost justificată existenţa unei situaţii extraordinare în vederea adoptării Ordonanţei, respectiv existenţa unei discrepanţe majore între pensiile de serviciu şi cele din sistemul public, nu este conform cu prevederile art. 115 din Constituţie referitoare la existenţa unei situaţii extraordinare din Constituţie deoarece această împrejurare exista atât la momentul adoptării Legii nr. 223/2015, cât şi ulterior acestuia.
    25. De asemenea, Guvernul a încălcat şi condiţia referitoare la existenţa unei urgenţe prevăzută de art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală. Astfel, împrejurarea invocată în preambulul Ordonanţei - creşterea continuă a salariilor şi soldelor - nu are nicio legătură cu măsura plafonării, deoarece Ordonanţa conţine reglementări distincte referitoare la eliminarea actualizării, ca presupusă necesitate impusă de creşterea salarială prevăzută de Legea-cadru nr. 153/2017, fără nicio legătură cu plafonarea. Mai mult decât atât, simpla invocare a echităţii şi egalităţii de tratament ale tuturor asiguraţilor, precum şi evitarea unor cheltuieli bugetare nu pot reprezenta situaţii urgente, în înţelesul dat acestei noţiuni în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, în condiţiile în care evitarea cheltuielilor reprezintă un aspect continuu în configurarea bugetului. În sfârşit, preambulul Ordonanţei nu menţionează impactul bugetar anterior şi ulterior.
    26. În continuare, se argumentează că se încalcă şi prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie, deoarece Guvernul a diminuat substanţial cuantumul pensiei stabilit de către Parlament. Autorii din aceste dosare mai arată că, în mod similar cu Ordonanţa, nici Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 nu respectă niciuna dintre condiţiile prevăzute de art. 115 din Constituţie.
    27. Cu referire la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă se menţionează, în esenţă, că, din cauza plafonării realizate prin prevederile art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, denumită în continuare plafonarea cuantumului net al pensiei nete prevăzute de art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, aşa cum a fost modificat prin art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, denumită în continuare Ordonanţa, nu mai este posibilă, cel puţin în anumite cazuri, inclusiv al său, valorificarea dreptului prevăzut de art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995, potrivit căruia pensionarii militari decoraţi cu ordinul „Meritul Militar“ clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei. Astfel, în concret, autorul excepţiei consideră că sporul prevăzut de art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995, denumit în continuare sporul, ar trebui calculat ulterior momentului în care pensia a fost stabilită potrivit art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015.
    28. Autorii îşi încep argumentarea arătând că plafonarea nu ar trebui să se aplice în mod necondiţionat, fiindcă însuşi legiuitorul, prin adoptarea prevederilor art. 60 alin. (2) din Legea nr. 223/2015, a prevăzut posibilitatea ca, în situaţiile descrise de acestea, pensia netă să nu fie plafonată. Acordarea sporului nu reprezintă, în opinia autorului, o veritabilă înlăturare a voinţei legiuitorului de a aplica principiul plafonării. În susţinere, autorul invocă, printre altele, Decizia Curţii Constituţionale nr. 450 din 30 mai 2006, potrivit căreia legiuitorul este liber să stabilească în ce condiţii şi pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul şi cuantumul acesteia, în raport cu situaţia concretă a fiecărui titular al dreptului. Cu alte cuvinte, legiuitorul este liber să instituie plafonarea, dar să ţină cont de situaţia concretă a pensionarilor, în speţă de acordarea sporului.
    29. Autorii apreciază că pensionarii beneficiari ai sporului de 20% sunt discriminaţi faţă de (i) pensionarii care sunt îndreptăţiţi la un spor de 10% şi, respectiv, 15% şi de (ii) cei care nu sunt îndreptăţiţi la niciun spor. Această discriminare survine deoarece în cazul pensionarilor îndreptăţiţi la un spor de 20% nu se valorifică decât parţial dreptul la pensie, în vreme ce, în cazul celorlalte două categorii, dreptul la pensie este integral valorificat, pensionarii din cele două categorii beneficiind de pensii în cuantum egal.
    30. În continuare, se arată că se încalcă art. 21 alin. (3) din Constituţie din perspectiva previzibilităţii legii. Interpretarea potrivit căreia sporul se adaugă la baza de calcul al pensiei, şi nu la pensia calculată şi plafonată, nu respectă principiile de interpretare care trebuie să dea întâietate aspectelor istoricoteleologice şi, ulterior, celor gramaticale. Deoarece materiile reglementate de Legea nr. 80/1995 - statutul cadrelor militare - şi Legea nr. 223/2015 - pensiile militare de stat - sunt diferite, nu ar trebui să opereze principiul potrivit căruia legea ulterioară, respectiv norma care instituie plafonarea, are întâietate faţă de legea anterioară, respectiv de cea care instituie sporul. De asemenea, autorul solicită ca interpretarea normelor aplicabile să ţină seama şi de Legea nr. 574/2004 privind Semnul onorific în Serviciul Patriei pentru maiştri militari, subofiţeri, soldaţi şi gradaţi profesionişti şi pentru funcţionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maiştri militari şi subofiţeri.
    31. Pentru că norma care instituie plafonarea conduce la inaplicabilitatea normei care acordă sporul se încalcă previzibilitatea şi coerenţa legislativă, contrar jurisprudenţei Curţii Constituţionale, de exemplu, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012.
    32. Se mai arată că plafonarea conduce la discriminarea celor pensionaţi după 15 septembrie 2017, data intrării în vigoare a actului normativ care o instituie, faţă de cei pensionaţi anterior acestei date. Astfel, din cauza plafonării, cei pensionaţi ulterior acestei date nu mai pot valorifica nici sporul şi nici sporurile prevăzute de art. 29 alin. (1) lit. b) şi art. 108 din Legea nr. 223/2015. Astfel, pensia celor pensionaţi anterior intrării în vigoare a Ordonanţei era plafonată, conform art. 30 din Legea nr. 223/2015, prin raportare la baza de calcul brută, în vreme ce pensiile calculate după intrarea în vigoare a Ordonanţei se plafonează prin raportare la o bază de dată în cuantum net. În cazul celor pensionaţi anterior intrării în vigoare a Ordonanţei pensia se calcula prin raportare la valoarea bazei de calcul al pensiei prevăzute de art. 28 din Legea nr. 223/2015, care reprezenta media soldelor/salariilor brute care conţineau şi cotele procentuale aferente CAS şi CASS. În forma iniţială a Legii nr. 223/2015 se prevedeau şi actualizarea pensiilor în raport cu creşterea soldelor/salariilor, precum şi indexarea cu rata inflaţiei.
    33. Se creează discriminări în comparaţie cu celelalte categorii de pensionari, pensionaţi în baza Legii nr. 263/2010, deoarece acestora din urmă li se acordă la pensie cuantumurile aferente pensiei suplimentare şi condiţiilor de vechime şi grupelor de muncă.
    34. Utilizarea noţiunii pensie netă, fără a fi definită şi/sau forma sa brută corespunzătoare acestei pensii nete şi/sau fără a face alte trimiteri ori completări la lege, neavându-se în vedere repercusiunile introducerii acestei noţiuni prin crearea de confuzii, conduce la încălcarea art. 3 şi a art. 100 şi 101 din Codul fiscal. Astfel, autoritatea administrativă, respectiv Casa de Pensii Sectorială a Ministerul Afacerilor Interne, va reţine lunar un impozit mult mai mare decât cel cuvenit a se reţine pentru pensiile nete lunare ale pensionarilor militari, împrejurare care afectează semnificativ fondurile alocate de la buget pentru pensiile militare. Ca atare, se încalcă principiile de elaborare a actelor normative prevăzute de art. 13 lit. a) şi b), coroborate cu art. 61 şi art. 67 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
    35. Mai departe, se argumentează că plafonarea nu ar fi trebuit să aducă atingere sporului cuvenit ca urmare a achitării contribuţiei pentru pensia suplimentară. Această contribuţie a fost achitată de către asiguraţi în vederea unei pensii majorate şi nu a influenţat niciodată valoarea salariului celui care a achitat-o. Având în vedere această finalitate specifică a contribuţiei menţionate, statul nu are competenţa să limiteze drepturile corelative, sporul acordat de lege, în aceeaşi manieră în care poate reglementa folosirea contribuţiilor sociale obişnuite la calcularea pensiei.
    36. Tot referitor la neutralizarea prin plafonare a acordării sporului pentru pensia suplimentară, autorii menţionează că timp de peste 20 de ani cât au achitat contribuţia şi-au format şi consolidat aşteptarea ca, la pensionare, să primească o pensie într-un cuantum mărit. Dar măsura plafonării încalcă această aşteptare chiar la momentul pensionării celui care şi-a format aşteptarea că va beneficia de drepturile corelative achitării contribuţiei suplimentare.
    37. Prevederile art. 1 din Constituţie referitoare la standardele de calitate a legii sunt încălcate deoarece pensia netă, potrivit Ordonanţei, se calculează fără nicio legătură cu elementele de calcul al pensiei brute. Această modalitate de a acţiona este impredictibilă, deoarece cetăţenii sunt obişnuiţi cu principiul că o valoare brută este supusă impozitării şi altor contribuţii datorate statului, rămânând în plată, la final, valoarea netă, dar plecând de la aceeaşi bază. Plafonarea, prin urmare, îi pune în aceeaşi situaţie pe cei care au achitat contribuţia pentru pensia suplimentară şi pe cei care nu au achitat-o deloc sau au achitato într-un cuantum mai mic.
    38. Asiguraţii din sistemul Legii nr. 223/2015 care au achitat contribuţia pentru pensia suplimentară şi care, din cauza plafonării, nu îşi valorifică sporul prevăzut de această lege la data pensionării sunt discriminaţi şi faţă de asiguraţii din sistemul privat de pensii, care au achitat această contribuţie suplimentară, dar beneficiază de sporul corelativ, indiferent de modul în care statul reglementează baza de calcul al pensiei acestei din urmă categorii de asiguraţi.
    39. Autorii susţin că statul nu îşi poate exercita prerogativa legitimă de a stabili baza de calcul al dreptului la pensie, care reprezintă o componentă a protecţiei sociale, într-o manieră nerezonabilă, prin desfiinţarea bruscă a beneficiului corelativ achitării contribuţiei suplimentare şi care a fost prevăzut chiar prin lege. Având în vedere că asiguraţii au fost obligaţi să achite contribuţia pentru pensia suplimentară, se încalcă şi art. 44 din Constituţie. Inconsecvenţa legislativă rezultă şi din împrejurarea că, deşi, prin plafonare, sporul la pensie pentru contribuţia pentru pensia suplimentară nu se mai acordă, reglementarea legală care îl stipulează a rămas în vigoare.
    40. Mai departe, autorii susţin, în esenţă, că şi beneficiul sporului este înlăturat în mod similar cu sporul pentru achitarea contribuţiei pentru pensia suplimentară, adică printr-o acţiune a Guvernului care încalcă aşteptarea legitimă a celui care a obţinut Ordinul de Merit, măsură care este confirmată şi prin Decizia nr. 5 din 8 februarie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Sporul nu intră în baza de calcul al pensiei militare obişnuite, având natura unui drept intuitu personae. Sporul, potrivit Legii nr. 80/1995, se acordă exclusiv la momentul pensionării: legea nu prevede nicio recompensă, niciun beneficiu financiar prin mărirea soldei/salariului. Discriminarea celor care au obţinut Meritul Militar faţă de cei care nu l-au obţinut rezultă din înlăturarea sporului prin plafonare, ajungânduse, astfel, la pensii în cuantum similar, deşi beneficiarii acestora au depus eforturi diferite.
    41. Tribunalul Ialomiţa - Secţia civilă apreciază că excepţia aduce în discuţie aspecte de interpretare şi aplicare a normelor legale, precum şi de modificare a acestora.
    42. Tribunalul Giurgiu - Secţia civilă şi Tribunalul Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal, Completul specializat pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia este neîntemeiată.
    43. Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă arată că, deşi, în principiu, lipsa avizului Consiliului Legislativ, în procedura de emitere a ordonanţei Guvernului, poate reprezenta un viciu de constituţionalitate, din perspectiva art. 79, raportat la art. 1 alin. (5) din Constituţie, nu deţine elemente probatorii suficiente pentru a analiza cazul concret.
    44. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    45. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile doamnei avocate prezente şi notele scrise depuse de către aceasta, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    46. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    47. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscalbugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, criticate pentru motive de neconstituţionalitate extrinsecă, precum şi prevederile art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, astfel cum au fost modificate prin art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 şi prin art. 84 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018. În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, ţinând seama de împrejurarea că prevederile art. 84 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 reiau integral conţinutul prevederilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate în prezenta cauză îl reprezintă art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, aşa cum a fost modificat de art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, precum şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018. Prevederile criticate în mod punctual au următorul cuprins: „La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.“
    48. Prevederile legale criticate în mod punctual au fost, ulterior sesizării Curţii Constituţionale, modificate prin prevederile Legii nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 950 din 20 octombrie 2023. Dar, având în vedere că, potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, sunt supuse controlului de constituţionalitate şi dispoziţiile din legi ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea este în mod legal învestită cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015.
    49. Se apreciază că dispoziţiile criticate sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 41 referitor la muncă şi la protecţia socială a muncii, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 47 referitor la nivelul de trai, ale art. 115 alin. (4) şi (6) referitoare la delegarea legislativă, precum şi ale art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţie referitoare la interzicerea discriminării.
    50. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine, cu referire la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă care vizează Ordonanţa, că, prin Decizia nr. 723 din 12 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 15 aprilie 2024, paragraful 111, a reţinut că, în contextul în care o modificare legislativă de amploare, aşa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, respectiv Legea-cadru nr. 153/2017, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariţia unor consecinţe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situaţie ce are caracter extraordinar, în sensul reţinut în jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
    51. Cu referire la pretinsa încălcare de către Guvern a exigenţelor art. 115 alin. (4) din Constituţie prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 488 din 3 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 2 februarie 2024, paragrafele 33 şi 34, a reţinut că Guvernul a respectat cerinţele referitoare la situaţia extraordinară, precum şi la urgenţa reglementării.
    52. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate în raport cu art. 115 alin. (6) din Constituţie, Curtea a analizat dacă în discuţie sunt drepturi şi libertăţi fundamentale şi dacă a avut loc o afectare a acestora.
    53. Curtea reţine că, în prealabil, sunt necesare situarea reglementării criticate în contextul mai larg al întregii Legi nr. 223/2015 şi, mai ales, clarificarea naturii distincte a pensiilor de serviciu şi, în particular, a celor reglementate de această lege, faţă de pensiile din sistemul de asigurări sociale de stat.
    54. Legea nr. 223/2015 a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016 şi reglementează regimul juridic al pensiilor de serviciu acordate următoarelor categorii menţionate la art. 3 lit. a)-c) din aceasta: (i) cadrele militare, (ii) soldaţii şi gradaţii profesionişti, (iii) militarii angajaţi pe bază de contract, (iv) jandarmii angajaţi pe bază de contract, (v) preoţii militari, (vi) poliţiştii şi (vii) funcţionarii publici cu statut special. Prin Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, pensiile militare de stat, reglementate atunci prin Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, au fost eliminate din legislaţia românească, situaţie care a subzistat până la adoptarea Legii nr. 223/2015.
    55. Deoarece raportul juridic având ca obiect plata pensiei de serviciu de către stat beneficiarilor acesteia se derulează în timp, de la momentul pensionării până la momentul decesului pensionarului (ca regulă), se pune întrebarea cum gestionează statul diversele evenimente ce pot surveni pe parcursul acestui interval, care poate să varieze ca durată, de la caz la caz, foarte mult. De exemplu, statul are opţiunea de a modifica (sau nu) cuantumul pensiilor (de serviciu) aflate în plată în funcţie de rata medie anuală a inflaţiei; de a modifica (sau nu) cuantumul pensiilor (de serviciu) în funcţie de evoluţia salariului minim brut pe ţară; în sfârşit, statul are posibilitatea de a modifica (sau nu) cuantumul pensiilor (de serviciu) în funcţie de nivelul de salarizare al celor care desfăşoară aceleaşi activităţi pe care leau desfăşurat pensionarii.
    56. Prin forma iniţială a Legii nr. 223/2015, statul român a optat pentru luarea în considerare a tuturor celor 3 situaţii anterior evocate, în sensul că a prevăzut că pensiile militare de stat îşi modifică cuantumul la survenirea cel puţin a uneia dintre cele 3 situaţii. Astfel, o întreagă secţiune - a 4-a - din capitolul II al Legii nr. 223/2015 a fost denumită în mod sugestiv Indexarea şi actualizarea pensiilor. Dacă art. 59 din lege se referea exclusiv la indexare, art. 60 din aceasta se referea exclusiv la actualizare. Deşi noţiunile indexare şi actualizare nu au o definiţie strictă, nici legală şi nici măcar economică, nu este rezonabilă aşteptarea ca legiuitorul să dea aceeaşi semnificaţie celor două noţiuni, indiferent de contextul în care acestea sunt folosite şi indiferent de momentul la care legiuitorul modifică reglementări sau adoptă unele noi. Potrivit art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, în forma sa iniţială, „Cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat“, iar, potrivit art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, în forma sa iniţială, „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30 şi 108 şi în funcţie de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie, astfel: a) potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi a mediei soldelor de funcţie/salariilor de funcţie îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, la cererea persoanelor ale căror drepturi de pensie au fost deschise înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi; b) în funcţie de gradul militar/profesional deţinut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi media soldelor de funcţie/salariilor de funcţie deţinute în cele 6 luni alese conform prevederilor art. 28 pentru drepturile de pensie deschise în baza prezentei legi“.
    57. Din examinarea formei iniţiale a art. 59 alin. (1) şi a art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 rezultă că, potrivit terminologiei utilizate de legiuitor, indexarea se referă, pe de o parte, la protecţia oferită pensiilor de serviciu faţă de efectele inflaţiei şi, pe de altă parte, la ajustarea cuantumului acestora faţă de creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, indicator care vizează nivelul salarizării raportat la toţi salariaţii din România. Pe de altă parte, prin noţiunea actualizare folosită în forma iniţială a Legii nr. 223/2015 s-a avut în vedere ajustarea cuantumului pensiilor de serviciu faţă de eventualele creşteri salariale din domeniul în care au activat beneficiarii acestora. Diferenţa conceptuală vădită pe care o indică deosebirea dintre cele două noţiuni diferite - indexare versus actualizare - este evidenţiată şi de faptul că, în vreme ce indexarea era prevăzută să se realizeze, din oficiu, anual, actualizarea era prevăzută să se realizeze ori de câte ori era cazul. Mai mult decât atât, statul român a optat pentru soluţia de a nu cumula indexarea şi actualizarea pensiilor militare de stat. În acest sens sunt prevederile art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223/2015, în forma iniţială, care au prevăzut că „În anul în care pot fi aplicate atât prevederile art. 59, cât şi cele ale alin. (1), se aplică dispoziţiile cele mai favorabile“.
    58. Măsurile indexării şi actualizării pensiilor militare de stat au fost aplicate în forma lor iniţială doar în primul an de activitate a Legii nr. 223/2015, respectiv în anul 2016. Astfel, pentru anul 2017, Guvernul a decis, prin art. 12 alin. (2) din capitolul II al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1035 din 22 decembrie 2016, că pensiile militare de stat se majorează cu 5,25%, potrivit art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015. Cu alte cuvinte, în anul 2017, indexarea pensiilor militare de stat s-a realizat cu un procent fix, şi nu potrivit indicatorilor obiectivi stabiliţi iniţial.
    59. În anul 2017, un eveniment legislativ cu o relevanţă directă pentru adoptarea Ordonanţei criticate în cauza de faţă, l-a reprezentat adoptarea unei noi legi a salarizării în sistemul public, respectiv Legea-cadru nr. 153/2017, intrată în vigoare la 1 iulie 2017, care reglementa, evident, şi salarizarea tuturor categoriilor profesionale eligibile pentru pensia militară de stat. Prin urmare, ţinând seama de faptul că, sub aspectul cuantumului salarizării, această nouă lege-cadru prevedea creşterea etapizată şi chiar consistentă a cuantumului salariilor plătite din fonduri publice, inclusiv pentru profesiile eligibile pentru pensiile militare de stat, prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015 care dispuneau că această categorie de pensii se actualizează ori de câte ori se majorează veniturile salariale ale celor activi generau o perspectivă optimistă pentru beneficiarii pensiilor militare de stat şi una mai puţin optimistă, dintr-o perspectivă pragmaticfiscală, pentru bugetul de stat din care se achită, aşa cum prevede art. 5 alin. (2) din Legea nr. 223/2015, pensiile militare de stat.
    60. La puţin timp după intrarea în vigoare a noii legi a salarizării, Guvernul, prin adoptarea Ordonanţei, a venit în întâmpinarea acestei situaţii, respectiv a unei creşteri apreciabile nu doar a veniturilor salariale (generate de noua lege a salarizării), ci şi a pensiilor militare de stat (generate de art. 60 din Legea nr. 223/2015), şi deci a unei excesive poveri financiare pentru bugetul de stat. Într-adevăr, atât prin nota de fundamentare, cât şi prin preambulul Ordonanţei, Guvernul a precizat că, în condiţiile în care Legea-cadru nr. 153/2017 prevede creşteri anuale semnificative ale salariilor, se impune adoptarea Ordonanţei întrucât actualizarea pensiilor de serviciu prin raportare la majorarea salariilor ar produce efecte negative considerabile asupra bugetului de stat, din care sunt suportate.
    61. O a doua justificare indicată de către Guvern (exclusiv) în nota de fundamentare a Ordonanţei a fost exprimată în felul următor: „prezentul act normativ urmăreşte eliminarea inechităţilor dintre categoriile de pensionari, dat fiind faptul că, în prezent, majorarea pensiilor din sistemul public de pensii nu se realizează prin raportare la majorarea salariilor persoanelor aflate în activitate, aşa cum se procedează în cazul pensiilor de serviciu“.
    62. În esenţă deci, prin adoptarea Ordonanţei, având în vedere creşterea de salarii preconizată prin Legea-cadru nr. 153/2017, Guvernul a eliminat actualizarea pensiilor militare de stat. Guvernul a implementat acest deziderat prin adoptarea a 3 norme juridice distincte în cuprinsul art. VII al Ordonanţei. În primul rând, au fost inserate definiţiile soldei/salariului lunar net şi, respectiv, pensiei nete. În al doilea rând, a fost modificat art. 59 din Legea nr. 223/2015. Această modificare este vizibilă atât la nivel terminologic, cât şi la nivel conceptual. La nivel terminologic, se observă renunţarea la noţiunea de indexare şi înlocuirea acesteia cu noţiunea de actualizare. Dar, la nivel conceptual, modificarea este doar parţială, în sensul că, ulterior intrării în vigoare a Ordonanţei, la creşterea în fiecare an a cuantumului pensiilor militare de stat nu se va mai ţine seama şi de creşterea reală a salariul mediu brut, ci exclusiv de rata medie anuală a inflaţiei. În al treilea rând, este modificat art. 60 din Legea nr. 223/2015, această modificare reflectându-se, de asemenea, la nivel terminologic şi conceptual. La nivel terminologic, noua versiune a art. 60 din Legea nr. 223/2015 nu mai operează cu noţiunea de actualizare, aceasta fiind cu totul înlăturată. La nivel conceptual, se observă, ţinând seama, desigur, de obiectivele expres anunţate în nota de fundamentare şi în preambulul Ordonanţei, că s-a renunţat complet la soluţia actualizării pensiilor militare de stat ori de câte ori cresc veniturile salariale ale celor activi. În schimb, în noua versiune a art. 60 din Legea nr. 223/2015, s-a prevăzut o plafonare a cuantumului net al pensiei militare de stat.
    63. În continuare, Curtea va analiza raţiunea adoptării de către Guvern prin Ordonanţă a acestei plafonări şi, odată ce va deveni limpede această raţiune, va fi deopotrivă evident şi caracterul neîntemeiat al criticilor de neconstituţionalitate intrinsecă aduse acestei soluţii normative.
    64. Prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015, în forma ulterior adoptării Ordonanţei, operează cu 3 noţiuni distincte, a căror înţelegere este necesară atât pentru înţelegerea modului de calcul al pensiilor militare de serviciu, cât şi a motivului care a stat în spatele soluţiei adoptate de Guvern, criticată de către autorii prezentei excepţii.
    65. Punctul de plecare al acestei analize îl reprezintă art. 30 din Legea nr. 223/2015, care prevede că „Pensia stabilită, recalculată şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28“. Această normă dă expresie unui principiu a cărui legitimitate este mai presus de orice îndoială, recunoscută în mod constant şi de către Curtea Constituţională. Deşi textul nu face referire, şi nici nu era nevoie să o facă, sunt vizate, evident, ceea ce, din punct de vedere fiscal, reprezintă pensia brută şi salariile/soldele brute care constituie baza de calcul al pensiei (brute). Ordonanţa a introdus în Legea nr. 223/2015 două definiţii suplimentare: (i) solda/salariul lunar net - solda/salariul lunar brut prevăzută/prevăzut la art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 din care se deduc contribuţia individuală la bugetul de stat, contribuţia individuală la bugetul asigurărilor sociale de sănătate şi impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare, şi (ii) pensia netă - pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare.
    66. Astfel, este evident că statul impozitează mai aspru salariile/soldele militarilor decât pensiile militare de stat. Pensiile militare de stat sunt „grevate“ exclusiv de impozitul pe venit, în vreme ce salariile/soldele sunt grevate, pe lângă impozitul pe venit, şi de contribuţia individuală la bugetul de stat şi contribuţia individuală la bugetul asigurărilor sociale de sănătate.
    67. Din cauza acestui regim fiscal diferenţiat, plafonarea pensiei brute la 85% din baza de calcul actualizată la data pensionării şi compusă din soldele/salariile brute s-ar fi dovedit o măsură insuficientă prin care să se asigure dezideratul, cu totul legitim, ca pensia netă să nu depăşească solda/salariul net. Cu alte cuvinte, deşi pensia (brută) militară de stat nu poate fi mai mare de 85% din baza de calcul, din cauza impozitării mai aspre a salariilor/soldelor faţă de pensii ar fi fost perfect posibil ca pensia (netă) militară de stat să depăşească cuantumul salariului/soldei (net) corespunzător salariilor/soldelor (brute) care au reprezentat baza de calcul. Din acest motiv, Guvernul a modificat art. 60 din Legea nr. 223/2015 şi a exclus în mod expres posibilitatea ca pensia netă să fie mai mare decât salariul/solda netă corespunzătoare soldei/salariului brut care reprezintă însăşi baza de calcul al pensiei în cuantum brut. Cu alte cuvinte, plafonarea prevăzută de art. 60 din Legea nr. 223/2015, modificat prin Ordonanţă, nu este redundantă prin raportare la cea prevăzută de art. 30 din Legea nr. 223/2015.
    68. Soluţia normativă criticată de către autorii excepţiei realizează două obiective care sunt legitime: pe de o parte, statul, ţinând seama de larga marjă de apreciere de care trebuie să se bucure în ceea ce priveşte implementarea politicilor publice din materia pensiilor, în temeiul căreia poate să stabilească modalitatea de calcul al pensiilor de serviciu, a eliminat actualizarea acestora prin raportare la nivelul de salarizare al personalului activ. Pe de altă parte, statul român a impus un plafon care sub nicio formă nu reprezintă, aşa cum susţin autorii excepţiei de neconstituţionalitate, o ingerinţă în dreptul lor fundamental la pensie. Niciuna dintre prevederile constituţionale invocate de către autorii prezentei excepţii nu doar că nu prevede expres, dar nici nu poate, în mod rezonabil, să impună statului român să acorde pensii militare de serviciu al căror cuantum net să poată depăşi cuantumul net al soldelor/ salariilor care au stat ca bază de calcul al acestora.
    69. De altfel, Curtea Constituţională, examinând, în mod similar cu motivele invocate în prezenta cauză, o critică ce viza simplul fapt că beneficiarii pensiilor militare de stat nu vor mai putea beneficia de actualizările previzibile din anii următori anului 2018, având în vedere majorările etapizate ale soldelor militarilor activi potrivit anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, a reţinut că nu se încalcă art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) şi art. 47 alin. (1) din Constituţie (a se vedea Decizia nr. 717 din 6 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 15 ianuarie 2021). Curtea a reamintit că deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condiţiile acordării dreptului la pensie, generează o aşteptare legitimă. Astfel, până la momentul pensionării, se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiţii de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept. În plus faţă de acest considerent adesea reluat în jurisprudenţa Curţii, se poate spune că, şi atunci când este adevărat că, în mod obiectiv, cei pensionaţi anterior şi, respectiv, ulterior modificării legislative au lucrat în aceleaşi condiţii, o astfel de modificare nu este contrară art. 16 alin. (1) din Constituţie. Cu alte cuvinte, nu doar că momentul ieşirii la pensie nu reprezintă un criteriu arbitrar pe baza căruia să se schimbe condiţiile de pensionare, ci este chiar un criteriu obiectiv, care, în sine, este suficient pentru a justifica acţiunea statului. Aceasta pentru că, în primul rând, resursele financiare ale statului menite să contribuie la achitarea obligaţiilor născute în temeiul contribuţiilor şi, cu atât mai mult, cele menite să satisfacă cuantumul pensiilor de serviciu, cum sunt şi cele reglementate de Legea nr. 223/2015, sunt într-o mişcare continuă. În plus, orientarea politicilor economice şi sociale ale statului este, la rândul ei, dinamică. Ca atare, ar fi nerezonabilă încercarea de fixare, rigidizare a unui drept la pensie într-un cuantum precis.
    70. De asemenea, prin Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 16 martie 2022, paragrafele 61-66, Curtea a statuat, cu referire la pretinsa discriminare pe care dispoziţiile criticate o creează în raport cu alte categorii de pensionari, beneficiari ai pensiilor de serviciu sau pensionari din sistemul public, că diferitele categorii de beneficiari ai unor pensii de serviciu, respectiv pensionarii din sistemul public, nu se află în situaţii identice, fiind supuşi, de altfel, unor acte normative diferite. Având în vedere criteriile apreciate ca relevante pentru acordarea acestui tip de pensie, legiuitorul este liber să instituie condiţii diferite privind acordarea dreptului la pensie, fără ca deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale să aibă semnificaţia încălcării prevederilor art. 16 din Constituţie.
    71. În mod repetat autorii prezentei excepţii critică soluţia plafonării deoarece face imposibilă valorificarea sporului, precum şi a sporului pentru plata contribuţiei la Fondul pentru pensia suplimentară. În plus faţă de considerentele anterioare care au argumentat caracterul justificat al plafonării, trebuie reamintit că, prin natura sa, sporul la pensie reprezintă un simplu beneficiu acordat viitorului pensionar, un supliment la pensie, cu condiţia ca acesta să fi realizat anumite prestaţii sau să fi făcut dovada unor merite, de exemplu să fi îndeplinit condiţiile pentru acordarea sporului sau să fi achitat o contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară. Cu toate acestea, dacă acest beneficiu al statului intră în concurenţă cu alte principii, precum acela că pensia netă nu poate fi mai mare decât salariul net, a cărui punere în practică face obiectul plafonării, nu se poate conchide că statul şi-a încălcat vreo îndatorire constituţională. Curtea reaminteşte că sumele plătite cu titlu de contribuţie la asigurările sociale nu reprezintă un depozit la termen şi, prin urmare, nu pot da naştere vreunui drept de creanţă asupra statului sau asupra fondurilor de asigurări sociale (a se vedea, de exemplu, Decizia Curţii Constituţionale nr. 653 din 11 noiembrie 2014, paragraful 18).
    72. În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 44 din Constituţie, Curtea a reţinut în Decizia nr. 723 din 12 decembrie 2023, precitată, că nici Constituţia şi nici vreun instrument juridic internaţional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabileşte prin legislaţia naţională. În aceste condiţii, legiuitorul poate să prevadă şi o limită minimă a cuantumului pensiei, precum şi plafonul maximal al acesteia. Referitor la critica formulată din perspectiva dreptului de proprietate, Curtea a reţinut că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului (de exemplu, Decizia din 2 martie 2006, pronunţată în Cauza Mamonov împotriva Rusiei), articolul 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind dreptul la respectarea bunurilor nu poate fi înţeles în sensul că îndreptăţeşte o persoană la o pensie într-un anumit cuantum. De asemenea, Curtea Constituţională a statuat următoarele: „Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil.“ În aceste condiţii, a conchis Curtea, nu se încalcă dispoziţiile art. 44 din Constituţie privind dreptul de proprietate privată.
    73. Referitor la încălcarea art. 47 alin. (2) din Constituţie, Curtea a reamintit, în Decizia nr. 723 din 12 decembrie 2023, că legiuitorul este autorizat/îndrituit să stabilească conţinutul dreptului la pensie şi condiţiile acordării acestuia, precum şi să le modifice în funcţie de resursele financiare existente la un anumit moment.
    74. Referindu-se la dreptul legiuitorului de a modifica legislaţia în ceea ce priveşte modul de actualizare a pensiilor militare de stat, Curtea a reamintit că art. 47 alin. (2) din Constituţie, deşi consacră dreptul la pensie, nu oferă garanţii şi cu privire la algoritmul de creştere a cuantumului acesteia în viitor. Din contră, valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condiţiile de recalculare şi de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca şi indexarea acestora nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile. De asemenea, Curtea a arătat că, întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit principiului tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi de un drept câştigat în temeiul unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în vigoare. Curtea a mai observat că, întrucât nu a fost reţinută afectarea vreunui drept sau a vreunei libertăţi fundamentale, prin adoptarea art. VII din Ordonanţă, au fost respectate dispoziţiile art. 115 alin. (6) din Constituţie.
    75. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile nr. 723 din 12 decembrie 2023 şi nr. 844 din 14 decembrie 2021 menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    76. În sfârşit, se observă că autorii prezentei excepţii formulează şi critici cu privire la modalitatea în care legiuitorul ar fi trebuit să reglementeze anumite soluţii normative sau/şi că unele dintre aceste soluţii nu sunt suficient de clare şi, deci, susceptibile de interpretare. Astfel de susţineri nu îşi pot primi vreun răspuns din partea Curţii Constituţionale care, potrivit jurisprudenţei sale constante, nu poate dezlega cu titlu definitiv chestiuni de drept, această îndatorire revenind instanţelor judecătoreşti şi, în particular, instanţei supreme.
    77. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Raimond Tudor în Dosarul nr. 215/98/2021 al Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă, de Dan Gabriel Crăciunescu în Dosarul nr. 1.181/122/2020 al Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă, de Ionel Cicic şi Cătălin Nicuşor Nedelescu, de Daniel Cicic şi alţii, de Gabi Iacob şi alţii în dosarele nr. 153/87/2021, nr. 1.745/87/2020 şi nr. 21/87/2021 ale Tribunalului Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal, Completul specializat pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi de către Constantin Toader în Dosarul nr. 6.988/120/2020 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, precum şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă, Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă, Tribunalului Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal, Completul specializat pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, şi Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 29 octombrie 2024.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,
                    în temeiul art. 426 alin. (4)
                    din Codul de procedură civilă coroborat
                    cu art. 14 din Legea nr. 47/1992
                    privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,
                    semnează
                    Elena-Simina Tănăsescu
                    Magistrat-asistent,
                    Cosmin-Marian Văduva

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 550 din 29 octombrie 2024

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"