Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 549 din 4 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative şi ale art. 160 alin. (1) lit. b) şi ale art. 228 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 549 din 4 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative şi ale art. 160 alin. (1) lit. b) şi ale art. 228 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 234 din 26 martie 2026

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Cristian Deliorga  │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian-Nicolae   │-                 │
│Sima               │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurenţiu Sorescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative şi ale art. 160 alin. (1) lit. b) şi ale art. 228 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, excepţie ridicată de Cristian Sorin Romcescu în Dosarul nr. 161/90/2021 al Tribunalului Vâlcea - Secţia a II-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.226D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele de şedinţă dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.566D/2021, având ca obiect o excepţie de neconstituţionalitate similară, ridicată de Gheorghe Ilie Costeluş în Dosarul nr. 2/63/2021 al Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
    4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.566D/2021 la Dosarul nr. 1.226D/2021, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele de şedinţă acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, face trimitere la jurisprudenţa Curţii, potrivit căreia aspectele referitoare la interpretarea şi aplicarea legii nu pot face obiectul controlului de constituţionalitate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    7. Prin Încheierea din 25 martie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 161/90/2021, Tribunalul Vâlcea - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative şi ale art. 160 alin. (1) lit. b) şi ale art. 228 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.
    8. Prin Încheierea din 21 aprilie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 2/63/2021, Tribunalul Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 şi ale art. 160 alin. (1) lit. b) şi ale art. 228 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019.
    9. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamanţii Cristian Sorin Romcescu şi Gheorghe Ilie Costeluş în cauze având ca obiect soluţionarea cererii privind anularea ordinului prefectului prin care s-a constatat încetarea de drept a mandatelor de primar ale autorilor, ca urmare a stării de incompatibilitate.
    10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, referitor la art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, autorii susţin că sintagma „de la încetarea mandatului“ este neclară, permiţând instanţelor judecătoreşti să adauge la lege şi generând o practică neunitară. În acest sens arată că unele instanţe consideră că interdicţia de 3 ani curge de la momentul în care s-a constatat incompatibilitatea, iar altele consideră că această interdicţie curge de la data rămânerii definitive a raportului Agenţiei Naţionale de Integritate, invocând în susţinerea afirmaţiei exemple din jurisprudenţa instanţelor.
    11. Se susţine că practica neunitară a instanţelor conduce la tratamente diferite pentru aleşii locali aflaţi în situaţii similare, contrar dispoziţiilor art. 16 din Constituţie.
    12. Referitor la întreg art. 25 din Legea nr. 176/2010, precum şi la dispoziţiile art. 160 alin. (1) lit. b) şi ale art. 228 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, se susţine că acestea încalcă principiul neretroactivităţii, în măsura în care se aplică pentru fapte anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 176/2010, respectiv a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019.
    13. De asemenea, se susţine că textele încalcă principiul egalităţii în faţa legii, invocându-se exemple care ilustrează practica neunitară a instanţelor.
    14. Totodată, se apreciază că textele încalcă art. 53 din Constituţie referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi, prin raportare la dreptul de a fi ales.
    15. Tribunalul Vâlcea - Secţia a II-a civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Referitor la criticile de neconstituţionalitate formulate de autor prin raportare la art. 16, instanţa apreciază că interpretarea diferită a aceloraşi prevederi legale de către instanţe nu poate fi considerată ca fiind o încălcare a egalităţii de tratament, atâta vreme cât divergenţele de jurisprudenţă constituie, prin natura lor, consecinţa inerentă a oricărui sistem judiciar care se bazează pe un ansamblu de instanţe de fond având competenţă în raza lor teritorială, existenţa unei practici neunitare fiind unanim acceptată, cu condiţia ca aceasta să nu persiste în timp şi să existe un mecanism la îndemâna instanţei supreme prin care aceasta să regleze aceste contradicţii de jurisprudenţă, cum a statuat, cu valoare de principiu, în multe speţe, chiar Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În privinţa criticilor referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 53 din Constituţie, raportat la dreptul de a fi ales, instanţa susţine că este atributul exclusiv al legiuitorului să stabilească sancţiunea aplicabilă în cazul constatării stării de incompatibilitate a persoanelor ce ocupă funcţii sau demnităţi publice, în acord cu scopul urmărit prin Legea nr. 176/2010, şi anume asigurarea integrităţii şi transparenţei în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, iar Curtea Constituţională a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa că prevederile art. 25 din Legea nr. 176/2010 sunt în concordanţă cu acest scop şi nu contravin normelor constituţionale privind dreptul de a fi ales şi restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. În acest sens, invocă Decizia nr. 481 din 21 noiembrie 2013, Decizia nr. 483 din 21 noiembrie 2013 şi Decizia nr. 638 din 11 noiembrie 2014. De asemenea, tribunalul apreciază că prevederile legale criticate nu încalcă nici dispoziţiile art. 1 din Constituţie.
    16. Tribunalul Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale întrucât este delegată atribuţia de legiferare specifică numai puterii legislative către puterea judecătorească - de a aprecia dacă sintagma „de la încetarea mandatului“ se referă la mandatul în care alesul local/primar a fost găsit în stare de incompatibilitate sau la mandatul în care a rămas definitiv raportul de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate. Susţine că neclaritatea sintagmei respective determină soluţii diametral opuse în aplicarea legii, cu încălcarea art. 1, 16 şi 53 din Constituţie. În acest sens face referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la condiţiile de calitate pe care trebuie să le îndeplinească orice act normativ.
    17. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    18. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    19. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    20. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 25 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi dispoziţiile art. 160 alin. (1) lit. b) şi ale art. 228 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii care au următorul conţinut:
    - Art. 25 din Legea nr. 176/2010:
    "(1) Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat că a emis un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective, în măsura în care prevederile prezentei legi nu derogă de la aceasta şi dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni.
(2) Persoana eliberată sau destituită din funcţie potrivit prevederilor alin. (1) sau faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicţia de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate.
(3) Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din funcţie ori, după caz, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective.
(4) Prin derogare de la dispoziţiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară, sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate ca urmare a săvârşirii unor abateri dintre cele cuprinse în prezenta lege nu pot consta în mustrare sau avertisment.
(5) Răspunderea civilă sau administrativă, disciplinară, pentru faptele care determină existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate ale persoanelor aflate în exercitarea demnităţilor publice sau funcţiilor publice este înlăturată, nemaiputând fi angajată în condiţiile depăşirii termenului general de prescripţie de 3 ani de la data săvârşirii lor, în conformitate cu art. 2.517 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare.;"

    – Art. 160 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019:
    "Mandatul primarului încetează, de drept, în următoarele cazuri:
    [...]
    b) constatarea şi sancţionarea, în condiţiile legii privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, a unei stări de incompatibilitate;"

    – Art. 228 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019: „Fapta aleşilor locali de a încălca prevederile alin. (1) şi legislaţia în materie privind conflictul de interese constituie abatere disciplinară şi se sancţionează cu diminuarea indemnizaţiei cu 10% pe o perioadă de maximum 6 luni.“

    21. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivităţii, art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea, se invocă dispoziţiile Convenţiei privind apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    22. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă, mai întâi, că, prin Decizia nr. 418 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 30 iulie 2014, soluţionând excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (5) şi ale art. 16 din Constituţie, instanţa de contencios constituţional a constatat că prevederile art. 25 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 176/2010 sunt constituţionale în măsura în care sintagma „aceeaşi funcţie“ se referă la toate funcţiile eligibile prevăzute de art. 1 din aceeaşi lege. Însă, prin această decizie, Curtea a răspuns unor critici diferite, astfel încât considerentele reţinute nu sunt relevante în prezenta cauză.
    23. Referitor la criticile privind dispoziţiile art. 25 din Legea nr. 176/2010, care prevăd sancţiunile aplicabile persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese şi ale art. 160 alin. (1) lit. b)din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, care dispun încetarea de drept a mandatului primarului în caz de incompatibilitate, Curtea observă că, în esenţă, autorii excepţiei invocă neconstituţionalitatea acestor norme prin prisma unor aspecte ce ţin de interpretarea şi aplicarea lor în cauza dedusă judecăţii, operaţiuni care excedează controlului de constituţionalitate.
    24. Interpretarea legilor este operaţiunea raţională, indispensabilă în procesul aplicării şi respectării acestora, având ca scop clarificarea înţelesului normelor juridice sau a câmpului lor de aplicare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.560 din 7 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 24 februarie 2011), iar, în procesul de soluţionare a cauzelor cu care au fost învestite, această operaţiune este realizată de instanţele judecătoreşti, în mod necesar, prin recurgerea la metodele interpretative, fără ca prin aceasta să se substituie legiuitorului, al cărui rol este edictarea normelor juridice, şi nu interpretarea acestora.
    25. În consecinţă, stabilirea în concret a stării de incompatibilitate în cazul primarilor revine instanţei judecătoreşti, care, cu prilejul soluţionării acţiunii formulate împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, analizează particularităţile fiecărei speţe, în lumina dispoziţiilor legale cu incidenţă în materie, astfel încât soluţia dispusă să corespundă scopului legii - asigurarea integrităţii şi transparenţei în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice şi prevenirea corupţiei instituţionale.
    26. De asemenea, eventualele probleme şi divergenţe în interpretarea şi aplicarea legii pot fi eventual supuse aprecierii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe calea hotărârii prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept sau a recursului în interesul legii. Astfel, se observă că, prin Decizia nr. 1 din 18 ianuarie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 277 din 19 martie 2021, instanţa supremă a decis că, în interpretarea dispoziţiilor art. 160 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare [art. 15 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare], ale art. 91 alin. (1^1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 2 aprilie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 25 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 176/2010, intervine încetarea de drept a mandatului de primar, chiar dacă acesta este ulterior mandatului în cursul căruia a fost constatată starea de incompatibilitate printr-un raport de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, a cărui legalitate a fost stabilită printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă.
    27. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 din Legea nr. 176/2010 şi ale art. 160 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 este inadmisibilă.
    28. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 228 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, Curtea observă că aceste dispoziţii legale instituie reguli aplicabile conflictului de interese pentru aleşii locali. Având în vedere că obiectul cauzei în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate îl constituie soluţionarea cererii de anulare a ordinului prefectului privind încetarea de drept înainte de termen a mandatului de primar ca urmare a încălcării regimului incompatibilităţilor, iar nu al conflictului de interese, se constată că dispoziţiile art. 228 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 nu au legătură cu soluţionarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate. Or, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (1) teza finală din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă „care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acesteia“.
    29. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 228 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 este inadmisibilă.
    30. În acelaşi sens, Curtea s-a pronunţat şi prin Decizia nr. 13 din 30 ianuarie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 17 iunie 2024, precum şi prin Decizia nr. 577 din 22 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284 din 5 aprilie 2023.
    31. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative şi ale art. 160 alin. (1) lit. b) şi ale art. 228 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, excepţie ridicată de Cristian Sorin Romcescu în Dosarul nr. 161/90/2021 al Tribunalului Vâlcea - Secţia a II-a civilă şi de Gheorghe Ilie Costeluş în Dosarul nr. 2/63/2021 al Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Vâlcea - Secţia a II-a civilă şi Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 4 noiembrie 2025.

                    PREŞEDINTE
                    CRISTIAN DELIORGA
                    Magistrat-asistent,
                    Cristian-Nicolae Sima

    ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 549 din 4 noiembrie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"