Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 547 din 4 noiembrie 2025  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 85 alin. (1), ale art. 86, ale art. 87, ale art. 88 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) şi ale art. 89 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 547 din 4 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 85 alin. (1), ale art. 86, ale art. 87, ale art. 88 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) şi ale art. 89 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 234 din 26 martie 2026

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Cristian Deliorga │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos │- judecător │
│Csaba-Ferenc │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin │- judecător │
│Dragoş │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian-Nicolae │- │
│Sima │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurenţiu Sorescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 85 alin. (1), ale art. 86, ale art. 87, ale art. 88 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) şi ale art. 89 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicată de Pavel Marin în Dosarul nr. 570/122/2020 al Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.179D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele de şedinţă acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, face trimitere, în esenţă, la considerentele reţinute de Curtea Constituţională în Decizia nr. 394 din 14 iunie 2016 cu referire la respectarea principiului nediscriminării. Susţine că orice corp profesional trebuie să aibă posibilitatea să analizeze faptele membrilor săi care ar putea afecta onoarea şi prestigiul profesiei. Precizează că există căi de atac în materie disciplinară, potrivit Codului de procedură civilă. Arată că, în materia răspunderii disciplinare a avocaţilor, poate fi stabilită o culpă inclusiv prin raportare la un standard de abatere evidentă şi gravă, cu atât mai mult cu cât încrederea clientului în avocatul său este de esenţa exercitării profesiei de avocat.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 22 februarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 570/122/2020, Tribunalul Giurgiu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 85 alin. (1), ale art. 86, ale art. 87, ale art. 88 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) şi ale art. 89 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Pavel Marin într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei împotriva unei decizii a Consiliului Baroului Giurgiu din anul 2020, prin care s-a dispus clasarea cauzei privind plângerea disciplinară formulată împotriva unui avocat, în contradictoriu cu pârâtul Baroul Giurgiu.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate nu îndeplinesc cerinţele de claritate, precizie şi previzibilitate impuse de prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie, care consacră principiul legalităţii în componenta sa referitoare la calitatea legii, fiind contrare, implicit, şi dispoziţiilor art. 1 alin. (3) din Constituţie ce reglementează statul de drept.
    6. Astfel, în ceea ce priveşte art. 85 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, se apreciază că sintagma „pentru orice fapte săvârşite în legătură cu profesia sau în afara acesteia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei, ale corpului de avocaţi sau ale instituţiei“ din cuprinsul acestuia este neclară şi lipsită de previzibilitate, întrucât destinatarii normei nu îşi pot prefigura comportamentul astfel încât să evite încălcarea dispoziţiilor legale în discuţie.
    7. Totodată, autorul susţine că, prin redactarea normelor criticate cu nerespectarea cerinţelor de calitate a legii se aduce atingere principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor şi dreptului la un proces echitabil. În acest sens se arată că expresia „săvârşite în legătură cu profesia sau în afara acesteia“ se raportează la o conduită ideală, care nu este determinată de legiuitor, situaţie de natură să genereze confuzii, incertitudine şi dificultăţi în interpretarea şi aplicarea normei. Se creează astfel premisa aplicării arbitrare a normei în privinţa aprecierii faptelor care întrunesc elementele constitutive ale abaterii disciplinare, cu consecinţa încălcării dreptului la un proces echitabil. Or, în opinia autorului excepţiei, conduita pe care destinatarii normei ar trebui să o urmeze pentru a evita sancţionarea disciplinară ar trebui să fie delimitată în mod clar la nivel de lege, context în care sunt invocate considerentele reţinute de Curtea Constituţională în Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, potrivit cărora legiuitorului îi revine obligaţia ca, în actul de legiferare, indiferent de domeniul în care îşi exercită această competenţă constituţională, să dea dovadă de o atenţie sporită în respectarea principiului clarităţii şi previzibilităţii legii.
    8. Cu referire la art. 86 din Legea nr. 51/1995, autorul susţine că acesta reglementează competenţe diferite de anchetare a abaterii şi de exercitare a acţiunii disciplinare, în funcţie de persoana vizată - membrii Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România sau decanii barourilor, respectiv avocaţii înscrişi în barou - fără ca textul să prevadă în detaliu procedura de cercetare a abaterii disciplinare.
    9. De asemenea, se arată că textul de lege nu prevede o cale de atac în ipoteza clasării sesizării.
    10. În ceea ce priveşte art. 87 din Legea nr. 51/1995, se apreciază, în primul rând, că norma prevăzută la alin. (5), potrivit căreia procedura judecării abaterilor disciplinare este stabilită în statutul profesiei şi se completează cu prevederile Codului de procedură civilă, este neconstituţională, întrucât reglementarea acestei proceduri ar trebui să fie cuprinsă chiar în corpul legii care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, date fiind importanţa sa şi consecinţele asupra carierei avocatului, precum şi necesitatea asigurării accesibilităţii respectivelor norme de procedură pentru persoana care a sesizat abaterea disciplinară, care ar putea astfel să îşi adapteze conduita procesuală în funcţie de norme reglementate la nivel de lege şi nu în raport cu normele interne, emise de organismele de conducere din cadrul profesiei. Astfel, completarea normelor din statutul profesiei, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 64/2011, cu norme din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă este neconstituţională, întrucât nu respectă principiul ierarhiei normelor juridice într-un stat de drept.
    11. În al doilea rând, se arată că nu este clar dacă art. 87 din Legea nr. 51/1995 reglementează un singur grad de jurisdicţie sau prevede şi posibilitatea exercitării unei căi de atac în faza judecării acţiunii disciplinare. În acest context, cu referire la alin. (2) al art. 87 anterior menţionat, se susţine că, deşi textul prevede că în cadrul Uniunii Naţionale a Barourilor din România este organizată şi funcţionează Comisia centrală de disciplină, care judecă atât ca instanţă de fond, cât şi în contestaţie, legea nu conţine dispoziţii previzibile referitoare la termenul de exercitare a contestaţiei, modul de desemnare a completului de 5 membri şi termenele de soluţionare, redactare şi comunicare, textul rezumându-se la a face trimitere la dispoziţiile statutului profesiei de avocat.
    12. Pe de altă parte, alin. (3) al aceluiaşi articol prevede o altă cale de atac, respectiv recursul declarat împotriva deciziei disciplinare a Comisiei centrale, care este judecat de Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România, constituit ca instanţă disciplinară în plenul său, textul nefiind compatibil cu rolul de acuzator al acestui consiliu şi imprimând un plus de echivoc întregii proceduri disciplinare. De asemenea, textul nu se corelează cu prevederile art. 87 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 51/1995, care reglementează contestaţia drept cale de atac.
    13. Se susţine, de asemenea, că alin. (4) al art. 87 din Legea nr. 51/1995 prevede o altă cale de atac împotriva hotărârilor Comisiei centrale de disciplină şi ale Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România, şi anume contestaţia la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, însă legea nu prevede nicio cale de atac la instanţa de judecată împotriva hotărârilor pronunţate de consiliul baroului în materie disciplinară, iar norma de la art. 88 alin. (3), referitoare la declararea recursului împotriva deciziei disciplinare, este ambiguă, întrucât nu prevede care este instanţa la care se exercită recursul şi nici ce se înţelege prin persoana interesată care poate declara recurs.
    14. Referitor la persoana care a formulat plângerea sau sesizarea cu privire la abaterea disciplinară, se arată că legea nu conferă acesteia niciun drept sau nicio obligaţie în procedura disciplinară. În acest sens, autorul excepţiei de neconstituţionalitate invocă Decizia nr. 773 din 26 octombrie 2023, emisă de Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România, arătând că, în interpretarea dată de organele statutare ale profesiei sintagmei „persoană interesată“, aceasta vizează doar avocatul sancţionat, nu şi persoana care a făcut plângerea sau sesizarea care a condus la declanşarea procedurii disciplinare.
    15. Cu privire la dispoziţiile art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 51/1995, potrivit cărora sumele provenite din aplicarea sancţiunii amenzii în cuantum de la 500 la 5.000 de lei se fac venit la bugetul baroului, autorul apreciază că acestea contravin dispoziţiilor constituţionale prevăzute de art. 1 alin. (3), referitoare la statul de drept, precum şi dispoziţiilor art. 137 alin. (1) privind sistemul financiar şi ale art. 138 alin. (1) privind bugetul public naţional.
    16. În plus, autorul apreciază că ultima teză a art. 88 alin. (1) lit. c), potrivit căreia limitele amenzii disciplinare se actualizează periodic de către Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România, în funcţie de rata inflaţiei, este neconstituţională, întrucât permite modificarea unei dispoziţii legale printr-un act având forţă juridică inferioară legii.
    17. În ceea ce priveşte art. 89 din Legea nr. 51/1995, se apreciază că, prin utilizarea sintagmei „abatere evidentă şi gravă“, norma cuprinsă la alin. (1) al art. 89 anterior menţionat nu îndeplineşte cerinţele de claritate şi previzibilitate necesare pentru adaptarea conduitei destinatarului normei în sensul respectării dispoziţiilor acesteia, motiv pentru care aceasta este susceptibilă de încălcarea art. 11 şi 20 din Constituţie, prin raportare la art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitor la dreptul la un proces echitabil şi la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la criteriile de calitate a legii.
    18. Autorul concluzionează că, având în vedere criticile formulate, procedura privind răspunderea disciplinară cuprinsă în capitolul VI din Legea nr. 51/1995 este neconstituţională în ansamblul său, dată fiind strânsa legătură între dispoziţiile criticate şi celelalte dispoziţii din cuprinsul respectivului capitol.
    19. Tribunalul Giurgiu - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, câtă vreme prevederile criticate din Legea nr. 51/1995 se interpretează în sensul că cei interesaţi au acces la justiţie în condiţiile legii. Prin urmare, nimic nu împiedică crearea unor proceduri speciale de contestare a actelor juridice emise de către membrii ordinelor profesionale.
    20. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    21. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    22. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    23. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 85 alin. (1), ale art. 86, ale art. 87, ale art. 88 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) şi ale art. 89 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 mai 2018, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul conţinut:
    - Art. 85 alin. (1): „(1) Avocatul răspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi sau ale statutului, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum şi pentru orice fapte săvârşite în legătură cu profesia sau în afara acesteia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei, ale corpului de avocaţi sau ale instituţiei.“;
    – Art. 86:
    "(1) Anchetarea abaterii şi exercitarea acţiunii disciplinare sunt de competenţa consiliului baroului.
(2) Anchetarea abaterii şi exercitarea acţiunii disciplinare privind decanii barourilor şi membrii Consiliului U.N.B.R. sunt de competenţa Consiliului U.N.B.R. Persoana anchetată sau trimisă în judecată disciplinară nu participă la luarea hotărârii.
(3) Membrii comisiei permanente care sunt anchetaţi nu pot participa la dezbaterile privind luarea deciziei de exercitare a acţiunii disciplinare.
(4) În toate cazurile, acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data luării la cunoştinţă, de către consiliul baroului, despre săvârşirea abaterii, dar nu mai târziu de 3 ani de la data săvârşirii acesteia."

    – Art. 87:
    "(1) În cadrul fiecărui barou se organizează şi funcţionează o comisie de disciplină care judecă, în primă instanţă şi în complet de 3 membri, abaterile disciplinare săvârşite de avocaţii din acel barou.
(2) În cadrul U.N.B.R. este organizată şi funcţionează Comisia centrală de disciplină, care judecă:
    a) ca instanţă de fond, în complet de 3 membri, abaterile săvârşite de membrii Consiliului U.N.B.R. şi de decanii barourilor;
    b) în contestaţie, în complet de 5 membri, potrivit prevederilor statutului profesiei.
(3) Recursul declarat împotriva deciziei disciplinare a Comisiei centrale de disciplină, ca instanţă de fond, este judecat de Consiliul U.N.B.R. constituit ca instanţă disciplinară în plenul său, în afară de persoana implicată în cauză.
(4) Împotriva hotărârilor pronunţate potrivit alin. (2) şi (3) partea interesată poate formula contestaţie la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti.
(5) Procedura judecării abaterilor disciplinare este stabilită în statutul profesiei şi se completează cu prevederile Codului de procedură civilă"

    – Art. 88 alin. (1) lit. c) şi alin. (3):
    " Sancţiunile disciplinare sunt: [...]
    c) amendă de la 500 lei la 5.000 lei, care se face venit la bugetul baroului. Plata amenzii se va face în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii disciplinare. Neachitarea în acest termen atrage suspendarea de drept din exerciţiul profesiei, până la achitarea sumei. Limitele amenzii disciplinare se actualizează periodic de către Consiliul U.N.B.R., în funcţie de rata inflaţiei; [...]
(3) Împotriva deciziei disciplinare pot declara recurs persoana interesată, decanul baroului şi preşedintele uniunii, în termen de 15 zile de la comunicare."

    – Art. 89:
    "(1) În caz de abatere evidentă şi gravă, instanţa disciplinară poate lua măsura suspendării avocatului din exerciţiul profesiei până la judecarea definitivă a cauzei.
(2) Împotriva încheierii prin care s-a luat această măsură se poate declara recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
(3) Recursul este suspensiv de executare şi va fi soluţionat de urgenţă."


    24. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5) referitoare la statul de drept şi la principiul legalităţii, în componenta privind calitatea legii, art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 alin. (1) şi (2) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi art. 23 alin. (12) referitor la principiul legalităţii pedepsei, astfel cum acestea se interpretează în temeiul art. 20 din Constituţie şi prin prisma exigenţelor art. 6, 7 şi 13 privind dreptul la un proces echitabil, principiul legalităţii pedepsei şi dreptul la un recurs efectiv din Convenţia privind apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 52 alin. (1) referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 124 alin. (3) cu privire la independenţa justiţiei, art. 137 alin. (1) referitor la sistemul financiar şi art. 138 alin. (1) privind bugetul naţional. De asemenea, se invocă şi prevederile Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York la 31 octombrie 2003, ratificată prin Legea nr. 365/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 903 din 5 octombrie 2004.
    25. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile criticate fac parte din capitolul VI - Răspunderea disciplinară din Legea nr. 51/1995 şi reglementează condiţiile în care se angajează răspunderea disciplinară a avocatului.
    26. Referitor la art. 85 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, Curtea observă că acesta reglementează categoriile de fapte care atrag răspunderea disciplinară a avocatului, şi anume: (i) nerespectarea prevederilor legii sau ale statutului, (ii) nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii şi (iii) orice fapte săvârşite în legătură cu profesia sau în afara acesteia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei, ale corpului de avocaţi sau ale instituţiei.
    27. Critica autorului excepţiei de neconstituţionalitate vizează cea de-a treia categorie de fapte, respectiv „fapte săvârşite în legătură cu profesia sau în afara acesteia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei, ale corpului de avocaţi sau ale instituţiei“, invocându-se lipsa de claritate şi previzibilitate a normei, deficienţă care creează premisele încălcării principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor şi accesului liber la justiţie.
    28. Din textul de lege în discuţie rezultă, pe de o parte, că destinatarii normei pot fi doar acele persoane care au calitatea de avocat, iar, pe de altă parte, că valorile protejate de această normă sunt onoarea şi prestigiul profesiei, ale corpului de avocaţi sau ale instituţiei. În consecinţă, eventuala lipsă de claritate şi previzibilitate a normei ca urmare a gradului de generalitate al sintagmei în discuţie ar putea fie să îi afecteze pe avocaţi, în situaţia în care ar fi sancţionaţi, fie să nu asigure realizarea scopului pentru care norma a fost edictată, respectiv protejarea valorilor enumerate, în situaţia nesancţionării faptelor care aduc atingere acestor valori. Or, întrucât autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu are calitatea de avocat, Curtea reţine că norma în discuţie nu stabileşte obligaţii în sarcina sa şi nici nu protejează valori aparţinând acestuia.
    29. În plus, Curtea observă că, deşi este nemulţumit de nesancţionarea avocatului şi solicită instanţei anularea deciziei de clasare a cauzei privind plângerea disciplinară, autorul invocă imposibilitatea avocatului de a-şi prefigura comportamentul astfel încât să evite sancţionarea.
    30. Curtea Constituţională a statuat în jurisprudenţa sa că incidenţa textului de lege criticat în soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei judecătoreşti nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepţiei de neconstituţionalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituţionalităţii textului de lege criticat (Decizia nr. 235 din 3 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 769 din 2 august 2022, paragraful 23, Decizia nr. 72 din 9 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 20 aprilie 2021, paragraful 23, Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, paragraful 20).
    31. Or, dat fiind contextul formulării prezentei excepţii de neconstituţionalitate, Curtea observă că, în privinţa criticilor de neconstituţionalitate invocate, nu este îndeplinită condiţia legăturii cu soluţionarea cauzei, prevăzută de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, ca urmare a lipsei interesului în invocarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 85 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituţionalităţii textului criticat în ceea ce îl priveşte pe autorul excepţiei.
    32. De altfel, văzând contestaţia prin care autorul excepţiei solicită anularea Deciziei Consiliului Baroului Giurgiu nr. 12 din 18 februarie 2020, Curtea observă că acesta reclamă încălcarea obligaţiei de respectare a secretului profesional de către avocatul său, obligaţie a cărei nerespectare constituie în mod clar abatere disciplinară gravă, potrivit art. 8 din Statutul profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 64/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 898 din 19 decembrie 2011.
    33. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 85 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 este inadmisibilă.
    34. Referitor la dispoziţiile art. 87, ale art. 88 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) şi ale art. 89 din Legea nr. 51/1995, Curtea observă că acestea reglementează aspecte procedurale incidente în faza de judecată a abaterilor disciplinare, respectiv compunerea instanţelor disciplinare, căile de atac împotriva hotărârilor acestora, procedura de judecată, sancţiunile disciplinare, condiţiile în care se poate lua măsura suspendării avocatului din exerciţiul profesiei până la judecarea definitivă a cauzei şi căile de atac împotriva acesteia.
    35. În cauza dedusă judecăţii instanţei judecătoreşti care a sesizat Curtea Constituţională, reclamantul - autor al excepţiei de neconstituţionalitate - a solicitat anularea unei decizii a Consiliului Baroului Giurgiu din anul 2020, prin care s-a dispus clasarea cauzei disciplinare. Aşadar, întrucât cauza respectivă nu a ajuns în faza de judecată, dispoziţiile art. 87, ale art. 88 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) şi ale art. 89 din Legea nr. 51/1995 nu au legătură cu soluţionarea cauzei.
    36. Prin urmare, ţinând cont de prevederile art. 29 alin. (1) teza finală din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87, ale art. 88 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) şi ale art. 89 din Legea nr. 51/1995 este inadmisibilă.
    37. Referitor la art. 86 din Legea nr. 51/1995, autorul excepţiei de neconstituţionalitate critică, în esenţă, lipsa de claritate şi previzibilitate a procedurii de anchetă, invocând lipsa reglementării în detaliu a procedurii de cercetare a abaterii disciplinare, precum şi lipsa prevederii unei căi de atac împotriva deciziei de clasare a cauzei.
    38. Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare şi funcţionare autonome, în condiţiile legii şi ale statutului profesiei. Prin urmare, gradul de detaliere prin lege a organizării şi funcţionării profesiei ţine de aprecierea legiuitorului, cu respectarea caracterului autonom al acesteia, prevăzut de dispoziţiile art. 1 alin. (1), menţionate mai sus.
    39. În acord cu aceste dispoziţii, în ceea ce priveşte reglementarea procedurii de anchetare disciplinară, se observă că art. 86 din Legea nr. 51/1995 stabileşte competenţa organelor de anchetă, interdicţia de a participa la dezbaterile privind luarea deciziei de exercitare a acţiunii disciplinare pentru membrii comisiei permanente care sunt anchetaţi, precum şi termenele de exercitare a acţiunii disciplinare, iar art. 278 - 281 din Statutul profesiei de avocat detaliază procedura.
    40. Prin urmare, având în vedere că Legea nr. 51/1995 prevede posibilitatea detalierii prin statutul profesiei a dispoziţiilor de organizare şi funcţionare, nu se pot reţine caracterul lacunar al dispoziţiilor art. 86 şi încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie, critica formulată de autorul excepţiei de neconstituţionalitate fiind neîntemeiată din această perspectivă.
    41. Referitor la pretinsa încălcare a accesului liber la justiţie prin nereglementarea unei căi de atac împotriva deciziei de clasare se reţine că, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii, accesul liber la justiţie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia, fiind de competenţa exclusivă a legiuitorului instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, soluţie ce rezultă din dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţie (a se vedea în acest sens Decizia nr. 362 din 11 iulie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 3 ianuarie 2025, paragraful 40).
    42. Prin Decizia nr. 45 din 2 mai 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 12 mai 1995, Curtea Constituţională a stabilit că soluţiile legislative cuprinse în cap. VI din Legea pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat (care a devenit Legea nr. 51/1995) sunt constituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că cei interesaţi au acces la justiţie în condiţiile legii.
    43. Curtea constată că art. 86 (art. 66 în redactarea de bază) din Legea nr. 51/1995 nu conţine o dispoziţie expresă pentru exercitarea unei căi de atac împotriva deciziei de clasare, însă nici nu interzice dreptul oricărei persoane interesate de a se adresa instanţei pentru a cere anularea acesteia. Prin urmare, având în vedere interpretarea stabilită de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 45 din 2 mai 1995, precitată, devin incidente dispoziţiile art. 1 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004, potrivit cărora „Se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi persoana vătămată întrun drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept“.
    44. De altfel, în prezenta cauză, obiectul litigiului în cadrul căruia a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate îl constituie soluţionarea contestaţiei împotriva unei decizii de clasare.
    45. Faţă de cele de mai sus, Curtea nu poate reţine încălcarea accesului liber şi efectiv la o instanţă judecătorească, în sensul art. 21 din Constituţie şi al art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, critica de neconstituţionalitate fiind neîntemeiată şi din această perspectivă.
    46. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86 din Legea nr. 51/1995 este neîntemeiată.
    47. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 85 alin. (1), ale art. 87, ale art. 88 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) şi ale art. 89 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicată de Pavel Marin în Dosarul nr. 570/122/2020 al Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă.
    2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 86 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 4 noiembrie 2025.


                    PREŞEDINTE
                    CRISTIAN DELIORGA
                    Magistrat-asistent,
                    Cristian-Nicolae Sima


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

 5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016