Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 546 din 4 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 546 din 4 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 201 din 16 martie 2026

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Cristian Deliorga  │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Claudia-Ilona      │-                 │
│Dascălu            │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurenţiu Sorescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, excepţie ridicată de Partidul Oamenilor Liberi în Dosarul nr. 233/43/2021 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.533D/2021.
    2. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei de neconstituţionalitate, domnul avocat Alexandru Bajdechi din Baroul Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosarul cauzei. Lipseşte cealaltă parte. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că Partidul PACT pentru Galaţi a depus la dosar un memoriu amicus curiae prin care susţine admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, iar autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus concluzii scrise prin care solicită admiterea acesteia.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care pune concluzii de admitere, având în vedere că, prin Decizia nr. 75 din 26 februarie 2015, Curtea Constituţională a determinat o schimbare semnificativă în legislaţia electorală din România, scăzând numărul de membri necesar pentru înfiinţarea unui partid politic, ceea ce a determinat apariţia mai multor partide politice la nivel local, iar viaţa politică românească s-a revitalizat. Se arată, în esenţă, că excepţia de neconstituţionalitate vizează dispoziţiile legale privind finanţarea partidelor politice, care nu au fost corelate cu noua realitate juridică, legislaţia actuală a finanţării partidelor politice prevăzând că, pentru ca un partid să îşi recupereze cheltuielile de finanţare a campaniei electorale, acesta trebuie să obţină minimum 3% din voturile valabil exprimate la nivel naţional sau la nivel de judeţ, sector al municipiului Bucureşti sau doar la nivelul municipiului Bucureşti. Dispoziţiile legale nu prevăd un asemenea prag la nivel de unitate administrativ-teritorială, privită individual, ci doar la nivel de judeţ, care este un anumit tip de subdiviziune administrativ-teritorială, sector, care este subdiviziune administrativ-teritorială, precum şi la nivelul Bucureştiului, care este municipiu. În municipiul Bistriţa, Partidul Oamenilor Liberi a obţinut peste 5% din voturile valabil exprimate la alegerile pentru funcţia de primar, însă nu a putut să îşi recupereze aceste cheltuieli pentru că nu a atins pragul de 3% la nivel de judeţ. Se precizează că asupra acestei chestiuni Curtea Constituţională nu s-a mai pronunţat, neexistând jurisprudenţă. Deşi legiuitorul are o marjă largă de apreciere şi în această materie, trebuie ca stabilirea pragului la nivel local să se facă în mod nediscriminatoriu, fiind relevante, în acest sens, recomandările Comisiei de la Veneţia, detaliate amplu în actele depuse la dosarul cauzei. Se arată, de asemenea, că dispoziţiile supuse controlului de constituţionalitate încalcă prevederile constituţionale care se referă la pluralismul politic, egalitatea în faţa legii, rolul partidelor politice şi modalitatea în care au loc alegerile, impunându-se asigurarea liberei concurenţe a actorilor politici la nivelul autorităţilor locale.
    4. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că legiuitorul a impus pragul respectiv pentru a stimula reprezentativitatea unor formaţiuni politice, în contextul în care acesta este justificat de legitimitatea pe care partidele politice trebuie să o justifice pentru a putea primi finanţare publică. Constatarea neconstituţionalităţii prevederilor legale criticate ar însemna introducerea unui nou criteriu de rambursare a cheltuielilor electorale, în condiţiile în care cel existent reprezintă deja un criteriu accesibil, general aplicabil tuturor partidelor politice, criteriu apt să stimuleze partidele politice pentru a-şi creşte gradul de reprezentativitate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    5. Prin Încheierea din 12 noiembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 233/43/2021, Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale. Excepţia a fost ridicată de Partidul Oamenilor Liberi într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a deciziei de nerambursare a cheltuielilor electorale.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile art. 48 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 334/2006 au ca efect suprimarea exercitării dreptului la asociere a partidelor politice şi vicierea principiului autonomiei locale, îngrădind posibilitatea partidelor locale care sunt votate la nivel local să poată fi competitive în raport cu celelalte partide politice. Totodată, autorul excepţiei învederează că instituirea imposibilităţii rambursării cheltuielilor electorale efectuate de partidele locale restrânge în mod nejustificat pluralismul politic.
    7. Se arată că normele legale supuse controlului de constituţionalitate impun atingerea unui prag electoral de 3% din voturile valabil exprimate la nivelul judeţului, sectorului sau municipiului Bucureşti, pentru a permite rambursarea cheltuielilor electorale, însă, în cazul în care acest procent este obţinut doar la nivelul unui oraş sau al unei comune, rambursarea nu este permisă. Această reglementare îngrădeşte dreptul de asociere şi impune un criteriu de performanţă teritorial pentru a putea obţine rambursarea cheltuielilor electorale, care nu respectă principiul autonomiei locale.
    8. Raportat la art. 16 din Constituţie, se susţine că dispoziţiile legale criticate instituie o inechitate în privinţa rambursării cheltuielilor electorale efectuate de partidele politice locale şi de mici dimensiuni, acestea fiind defavorizate în raport cu partidele politice mari şi, în consecinţă, având efecte asupra drepturilor cetăţenilor care îşi exercită voinţa politică. Limitarea accesului la rambursarea cheltuielilor electorale în cazul partidelor care au obţinut minimum 3% din voturile valabil exprimate la nivel de comună, oraş sau municipiu în care au candidat nu are la bază motive obiective, echitabile şi rezonabile de reglementare, nefiind necesară într-o societate democratică. Or, prin impunerea arbitrară a pragului doar la nivelul anumitor circumscripţii electorale, se golesc de conţinut drepturile şi principiile consacrate în Constituţie la art. 3 alin. (3), art. 8, 40, 120 şi 121.
    9. Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece textele constituţionale invocate nu au ca finalitate asigurarea susţinerii financiare a partidelor politice, impunerea unui prag electoral la nivel naţional sau de circumscripţie judeţeană în vederea rambursării cheltuielilor electorale fiind o opţiune a legiuitorului ce se înscrie în marja de apreciere a acestuia. Cât timp criteriul în raport cu care se rambursează cheltuielile electorale este unul obiectiv, accesibil şi general aplicabil tuturor partidelor politice, nu se poate aprecia că ar fi încălcat rolul constituţional al partidelor politice sau principiul autonomiei locale. Instanţa judecătorească mai reţine că dispoziţiile art. 138 şi 140 din Constituţie nu prezintă relevanţă din perspectiva argumentelor de neconstituţionalitate concret invocate.
    10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, susţinerile reprezentantului autorului excepţiei, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 48 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 23 iunie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora:
    "(4) În cel mult 90 de zile de la data alegerilor locale, Autoritatea Electorală Permanentă rambursează partidelor politice, alianţelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pe baza documentelor justificative furnizate de mandatarul financiar în cel mult 30 de zile de la data alegerilor sumele aferente cheltuielilor efectuate în toate circumscripţiile electorale, precum şi cele efectuate la nivel central, în cazul în care partidul politic, alianţa politică, alianţa electorală sau organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale a obţinut minimum 3% din voturile valabil exprimate prin cumularea voturilor exprimate pentru toate consiliile locale şi de sector ale municipiului Bucureşti, consiliile judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi toate candidaturile de primar, respectiv primar general al municipiului Bucureşti.
(5) În cazul în care partidul politic, alianţa politică, organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegerile locale nu a obţinut minimum 3% din voturile valabil exprimate prevăzute la alin. (4) la nivel naţional, Autoritatea Electorală Permanentă rambursează acestora, pe baza documentelor justificative furnizate de mandatarul financiar, numai sumele aferente cheltuielilor efectuate la nivelul circumscripţiei electorale judeţene, de sector sau a municipiului Bucureşti, în care acesta a obţinut minimum 3% din voturile respective, după caz."

    14. În opinia autorului excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în: art. 3 alin. (3) privind organizarea administrativă a teritoriului, art. 8 privind pluralismul şi partidele politice, art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, art. 40 privind dreptul de asociere, art. 120 referitor la principiile de bază privind administraţia publică locală, art. 121 privind autorităţile comunale şi orăşeneşti, art. 138 privind bugetul public naţional şi art. 140 privind Curtea de Conturi.
    15. Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 48 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 334/2006, criticate în prezenta cauză, fac parte din capitolul V: Controlul finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale din această lege şi instituie reguli privind rambursarea sumelor aferente cheltuielilor efectuate de partidele politice, alianţele politice sau electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegerile locale. În prima ipoteză normativă [art. 48 alin. (4)], pentru a obţine rambursarea sumelor aferente cheltuielilor efectuate în toate circumscripţiile electorale, precum şi celor efectuate la nivel central, competitorii electorali trebuie să obţină minimum 3% din totalul voturilor valabil exprimate prin cumularea voturilor exprimate pentru toate consiliile locale şi de sector ale municipiului Bucureşti, consiliile judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi toate candidaturile de primar, respectiv primar general al municipiului Bucureşti. Rambursarea se face în maximum 90 de zile de la data alegerilor, pe baza documentelor furnizate de mandatarul financiar. În cea de-a doua ipoteză normativă [art. 48 alin. (5)], competitorii electorali care nu au obţinut minimum 3% din voturile valabil exprimate prevăzute la art. 48 alin. (4) la nivel naţional primesc rambursarea doar a sumelor aferente cheltuielilor efectuate la nivelul circumscripţiei electorale judeţene, de sector sau a municipiului Bucureşti, în care au obţinut cel puţin 3% din voturi.
    16. Soluţia legislativă criticată, astfel cum a fost introdusă prin art. I pct. 42 din Legea nr. 113/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 18 mai 2015, a avut în vedere potrivit expunerii de motive a legii, implementarea în legislaţia privind finanţarea partidelor politice a recomandărilor Grupului Statelor împotriva Corupţiei (GRECO) privind transparenţa finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale. Astfel, legiuitorul a urmărit creşterea gradului de transparentizare şi disciplinarea activităţii competitorilor electorali, în special în ceea ce priveşte finanţarea publică a partidelor politice şi a campaniilor electorale.
    17. Cu privire la prevederile Legii nr. 334/2006, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut că acestea reglementează finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, precum şi controlul finanţării activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale (a se vedea Decizia nr. 845 din 14 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 2 martie 2018, paragraful 15). De asemenea, Curtea a reţinut că independenţa patrimonială este de esenţa partidelor politice, care pot primi finanţare de la bugetul de stat în limitele şi în condiţiile strict reglementate de legea finanţării partidelor politice (a se vedea Decizia nr. 375 din 6 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005).
    18. Instanţa de contencios constituţional a mai reţinut că reglementările privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale obligă competitorii electorali (respectiv partidele politice, alianţele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi) la transparenţă financiară, la declararea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate, cu precădere în perioada campaniilor electorale sau pentru acestea. Finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale nu trebuie să afecteze independenţa partidelor sau să obstrucţioneze campaniile electorale (Decizia nr. 829 din 11 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 11 februarie 2019, paragraful 16).
    19. Cu privire la stabilirea, prin Legea nr. 334/2006, a regulilor privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale de la bugetul de stat, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 75 din 26 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 21 aprilie 2015, paragraful 31, a observat că legislaţia în vigoare conţine suficiente elemente, de natura unor garanţii cu rolul de a limita riscul fragmentării excesive a reprezentării parlamentare sau al supraîncărcării bugetului de stat cu cheltuieli destinate finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale.
    20. În ceea ce priveşte opţiunea legiuitorului referitoare la condiţiile de finanţare publică a activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, Curtea Constituţională observă că în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat, în esenţă, că prin impunerea unor reguli referitoare la rambursarea cheltuielilor de propagandă, precum cele în cazul listelor care au obţinut cel puţin cinci procente din voturile exprimate, se are în vedere, în totalitate, promovarea formării unor curente de gândire suficient de reprezentative. Acesta este un obiectiv pe deplin legitim în lumina articolului 3 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Reglementările privind utilizarea corespunzătoare a fondurilor publice alocate pentru finanţarea activităţilor politice se regăsesc în majoritatea statelor contractante şi au scopul de a asigura faptul că alegerile se desfăşoară în conformitate cu legea şi într-o manieră transparentă şi că, în special, candidaţii sunt pe o poziţie de egalitate (a se vedea Decizia din 10 martie 1988, pronunţată în Cauza Fournier împotriva Franţei, şi Decizia din 26 ianuarie 1999, pronunţată în Cauza Cheminade împotriva Franţei).
    21. De asemenea, în Codul bunelor practici în materie electorală - Linii directoare şi raport explicativ, adoptat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002), sa reţinut, la punctele 2.3 şi 3.5, că egalitatea şanselor trebuie garantată tuturor partidelor şi candidaţilor şi trebuie să stimuleze statul să adopte o atitudine imparţială faţă de ei şi să aplice aceeaşi legislaţie în mod echitabil tuturor. Exigenţa neutralităţii se aplică în special campaniei electorale şi reflectării acesteia în mijloacele de informare în masă, în special de media publică, precum şi în finanţarea publică a partidelor şi campaniilor. Aceasta presupune existenţa a două interpretări posibile ale conceptului de egalitate: egalitate „strictă“ şi egalitate „proporţională“. Egalitatea „strictă“ înseamnă că partidele politice sunt tratate indiferent de actuala reprezentare în parlament sau de susţinerea din partea electoratului. Acest criteriu trebuie aplicat utilizării infrastructurii publice, în special în perioada campaniei electorale (de exemplu, pentru: afişajul posterelor electorale, serviciile poştale şi analoage, manifestările publice, spaţiile alocate reuniunilor publice). Egalitatea „proporţională“ presupune că partidele politice sunt tratate în funcţie de numărul lor de voturi. Egalitatea şanselor (strictă şi/sau proporţională) se aplică în special timpului de antenă la radio şi televiziune, subvenţiilor publice şi altor forme de susţinere. Anumite forme de susţinere pot fi subordonate, pe de o parte, principiului egalităţii stricte şi, pe de altă parte, principiului egalităţii proporţionale. Totuşi, pentru a asigura egalitatea şanselor diferitelor forţe politice, finanţarea publică ar putea să cuprindă, de asemenea, formaţiuni politice reprezentând o parte importantă a corpului electoral şi prezentând candidaţii la alegeri.
    22. În acest context, cu privire la critica de neconstituţionalitate referitoare la nerespectarea art. 8 din Constituţie privind pluralismul şi partidele politice, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa, a stabilit că dispoziţiile art. 8 alin. (2) din Legea fundamentală permit legiuitorului să prevadă condiţiile în care se constituie şi îşi desfăşoară activitatea partidele politice (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 543 din 24 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 23 februarie 2024, paragraful 16).
    23. Sub acest aspect, instanţa de contencios constituţional reţine că soluţia legislativă criticată are ca scop încurajarea extinderii participării partidelor politice cu candidaţi la alegerile locale în toate circumscripţiile electorale. Obţinerea rezultatelor electorale nu este condiţionată de dimensiunea partidelor politice, ci de participarea acestora cu candidaţi în alegeri, prin care îşi exprimă intenţia de participare la guvernare. În acest sens, art. 2 din Legea partidelor politice nr. 14/2003, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 10 iunie 2015, prevede: „Prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile şi interesele naţionale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidaţi în alegeri şi la constituirea unor autorităţi publice şi stimulează participarea cetăţenilor la scrutinuri, potrivit legii.“ Astfel, scopul unui partid politic este acela de a-şi face cunoscută politica la nivelul întregii societăţi şi de a duce la îndeplinire obiectivele asumate prin programul politic cu care a câştigat alegerile. Prin urmare, un partid politic îşi poate îndeplini obiectivele dacă se bucură de reprezentativitate la nivelul autorităţilor publice.
    24. Observând dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. b) din Constituţie potrivit cărora finanţarea partidelor politice reprezintă un domeniu rezervat reglementării prin lege organică şi dispoziţiile art. 137 alin. (1) din Constituţie potrivit căruia formarea, administrarea, întrebuinţarea şi controlul resurselor financiare ale statului sunt reglementate prin lege, Curtea reţine că stabilirea condiţiilor privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale se înscrie în marja de apreciere exclusivă a legiuitorului. Instituirea condiţiei referitoare la obţinerea a minimum 3% din voturile valabil exprimate prin cumularea voturilor exprimate pentru toate consiliile locale şi de sector ale municipiului Bucureşti, consiliile judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi toate candidaturile de primar, respectiv primar general al municipiului Bucureşti, respectiv la obţinerea a minimum 3% din voturile exprimate la nivelul circumscripţiei electorale judeţene, de sector sau a municipiului Bucureşti este o modalitate prin care se urmăreşte încurajarea partidelor politice să se mobilizeze pentru a participa cu candidaţi pentru toate consiliile locale şi de sector ale municipiului Bucureşti, consiliile judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi toate funcţiile de primar, respectiv primar general al municipiului Bucureşti şi are ca rezultat identificarea formaţiunilor politice care au un impact electoral relevant. De asemenea, dispoziţiile supuse controlului de constituţionalitate reprezintă o modalitate prin care legiuitorul a urmărit evitarea fragmentării artificiale a campaniilor electorale pentru a obţine rambursări multiple.
    25. Curtea constată, aşadar, că reglementarea criticată, care presupune implicaţii financiare pentru bugetul de stat, reprezintă opţiunea legiuitorului în materie, permisă de Constituţie, fiind menită să asigure un echilibru între susţinerea pluralismului politic şi responsabilitatea bugetară. În consecinţă, Curtea Constituţională constată că dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor art. 8 alin. (2) din Legea fundamentală.
    26. Referitor la critica privind încălcarea art. 16 din Constituţie, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa, a statuat că principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor nu este aplicabil şi persoanelor juridice în mod direct, ci numai în măsura în care, prin intermediul persoanei juridice, cetăţenii îşi exercită un drept sau o libertate constituţională (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 35 din 2 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 11 aprilie 1996).
    27. Potrivit art. 8 alin. (2) din Constituţie şi Legii nr. 14/2003, partidele politice sunt persoane juridice de drept public, reprezentând asociaţii cu caracter politic ale cetăţenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea şi exercitarea voinţei lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituţie. Prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile şi interesele naţionale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidaţi în alegeri şi la constituirea unor autorităţi publice şi stimulează participarea cetăţenilor la scrutinuri, potrivit legii. Misiunea constituţională şi legală a partidului politic urmăreşte, aşadar, realizarea unui interes public general al cetăţenilor (a se vedea Decizia nr. 447 din 23 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1099 din 18 noiembrie 2020, paragraful 18).
    28. Plecând de la aceste considerente, din analiza criticilor de neconstituţionalitate formulate în raport cu dispoziţiile art. 16 din Constituţie, prin prisma dreptului fundamental de asociere, prevăzut de art. 40 din Constituţie, Curtea reţine că, prin conţinutul lor, prevederile legale criticate nu au ca efect suprimarea exercitării dreptului cetăţenilor de a se asocia liber în partide politice. Atingerea sau depăşirea pragului de 3%, impus de normele criticate, reprezintă o condiţie pe care partidele politice care intră în competiţia electorală trebuie să o îndeplinească pentru a putea obţine rambursarea sumelor aferente cheltuielilor efectuate în alegerile locale, motivată de importanţa domeniului electoral şi de rolul organelor reprezentative. Îndeplinirea acestei condiţii este ulterioară desfăşurării procesului electoral şi în strânsă legătură cu rezultatele obţinute. În consecinţă, Curtea constată că dispoziţiile art. 40 din Constituţie nu sunt, sub niciun aspect, încălcate.
    29. Referitor la critica privind încălcarea art. 16 din Constituţie prin crearea unei situaţii dezavantajoase pentru partidele locale, mici, faţă de cea a partidelor naţionale, Curtea reţine că aceasta este neîntemeiată.
    30. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că principiul egalităţii nu înseamnă uniformitate, aşa încât în situaţii egale trebuie să existe un tratament egal, iar în situaţii diferite tratamentul juridic nu poate fi altfel decât diferit. Încălcarea principiului egalităţii şi nediscriminării există doar atunci când se aplică un tratament diferenţiat în cazuri egale, fără existenţa vreunei motivări obiective şi rezonabile, sau dacă există o disproporţie între scopul urmărit prin tratamentul inegal şi mijloacele folosite. În alţi termeni, principiul egalităţii nu interzice reguli specifice, în cazul unei diferenţe de situaţii. Egalitatea formală ar conduce la aceeaşi regulă, în ciuda diferenţei de situaţii. De aceea, inegalitatea reală, care rezultă din această diferenţă, poate justifica reguli distincte, în funcţie de scopul legii care le conţine (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 704 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 2 martie 2017, paragraful 33).
    31. Aplicând aceste considerente de principiu în prezenta cauză, Curtea reţine că normele supuse controlului instanţei de contencios constituţional, condiţionând rambursarea sumelor aferente cheltuielilor efectuate de obţinerea unui anumit număr de voturi în alegerile locale, impun un criteriu care asigură în mod obiectiv susţinerea materială a competitorilor electorali, ulterior desfăşurării campaniilor electorale şi desfăşurării alegerilor, astfel încât acesta să nu poată impieta asupra executării procesului electoral, ci, dimpotrivă, să asigure un cadru competiţional electoral echilibrat. Acest criteriu se aplică în mod egal, fără discriminări, tuturor partidelor politice, alianţelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale/locale, cât şi celor regionale/ naţionale, condiţionarea privind însă rezultatele obţinute prin vot de către partidele/formaţiunile politice participante la alegerile locale.
    32. În aceste condiţii, criteriul performanţei la alegerile locale, concretizat în numărul voturilor obţinute, este unul obiectiv şi raţional, impus proporţional în raport cu voinţa electoratului, fără a constitui o discriminare, în sensul normelor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi.
    33. Cu privire la critica raportată la art. 120 şi 121 din Constituţie, Curtea învederează că principiile de bază ale administraţiei publice, respectiv principiile descentralizării, autonomiei locale şi desconcentrării serviciilor publice, nu conferă autorităţilor administraţiei publice puteri depline sau posibilitatea exercitării acestora în afara cadrului legal. Potrivit art. 84 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificările şi completările ulterioare, autonomia locală este numai administrativă şi financiară, fiind exercitată pe baza şi în limitele prevăzute de lege.
    34. Curtea Constituţională a statuat în jurisprudenţa sa, de exemplu, prin Decizia nr. 154 din 30 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 mai 2004, că principiul autonomiei locale nu presupune totală independenţă şi competenţa exclusivă a autorităţilor publice din unităţile administrativ-teritoriale, ci acestea sunt obligate să se supună reglementărilor legale general valabile pe întreg teritoriul ţării şi dispoziţiilor legale adoptate pentru protejarea intereselor naţionale. De asemenea, prin Decizia nr. 136 din 3 mai 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 16 octombrie 2001, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 120 - 122 din Constituţie se referă la principiul autonomiei locale în cadrul organizării administraţiei publice din unităţile administrativ-teritoriale, iar nu la existenţa unei autonomii de decizie în afara cadrului legal, care este general obligatoriu. Aşa fiind, principiul autonomiei locale nu exclude obligaţia autorităţilor administraţiei publice locale de a respecta legile cu caracter general, aplicabile pe întreg teritoriul ţării.
    35. În consecinţă, Curtea constată că soluţiile legislative supuse controlului de constituţionalitate nu interferează cu principiul autonomiei locale, ci dau expresie rolului legiuitorului de a stabili prin lege condiţiile întrebuinţării resurselor financiare ale statului pentru finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, asigurând astfel eficienţa principiului constituţional stabilit de art. 120 alin. (1) din Legea fundamentală.
    36. Referitor la susţinerile privind încălcarea dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 3 alin. (3) privind organizarea administrativă a teritoriului, în art. 138 privind bugetul public naţional şi în art. 140 privind Curtea de Conturi, Curtea reţine că normele constituţionale invocate, prin conţinutul lor normativ, nu au incidenţă în cauză şi, în plus, afirmaţiile autorului excepţiei nu constituie o veritabilă critică de neconstituţionalitate.
    37. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Partidul Oamenilor Liberi în Dosarul nr. 233/43/2021 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 48 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 4 noiembrie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                    CRISTIAN DELIORGA
                    Magistrat-asistent,
                    Claudia-Ilona Dascălu

    ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 546 din 4 noiembrie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"

﻿ DECIZIA nr. 546 din 4 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 546 din 4 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale