Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 545 din 29 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei înscrierea iniţială la pensie din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 545 din 29 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei înscrierea iniţială la pensie din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 625 din 3 iulie 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian      │-                 │
│Văduva             │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Vasile Larion în Dosarul nr. 342/89/2020 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.916D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece operaţiunea de stabilire a momentului acordării indicelui de corecţie ţine de competenţa instanţelor judecătoreşti.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 15 aprilie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 342/89/2020, Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Vasile Larion într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de recalculare a drepturilor de pensie.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că, întrucât pensiile din sistemul public de pensii, enumerate limitativ la art. 51 din Legea nr. 263/2010, au un regim juridic diferit, nu se poate susţine că acordarea pensiei pentru limită de vârstă după ce asiguratul a beneficiat, anterior, de pensie anticipată parţială nu reprezintă o înscriere iniţială la pensie, în sensul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, ci doar o modificare a acesteia, potrivit art. 64 alin. (1) şi art. 116 din Legea nr. 263/2010. De altfel, arată autorul, pensia anticipată parţială i-a fost acordată în temeiul art. 62 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, în vreme ce pensia pentru limită de vârstă i-a fost acordată în temeiul art. 52 din Legea nr. 263/2010. Ca atare, aplicarea prevederilor art. 170 din Legea nr. 263/2010 în cazul pensiei pentru limită de vârstă este justificată prin raportare la raţiunea adoptării acestora de către legiuitor.
    6. În continuare, făcând referire la deciziile Curţii Constituţionale nr. 702 din 31 octombrie 2019, nr. 776 din 28 noiembrie 2019 şi nr. 43 din 20 ianuarie 2021, autorul precizează că dintre categoriile de pensii menţionate în aceste decizii, jurisdicţia constituţională a statuat că sintagma la data înscrierii la pensie este constituţională doar în ceea ce priveşte pensia pentru limită de vârstă, deoarece regimul juridic al acesteia prevede o singură dată, respectiv data împlinirii vârstei standard de pensionare, care se referă şi la data înscrierii iniţiale la pensie, element juridic ce nu este vizat şi de celelalte categorii de pensii.
    7. În opinia autorului prezentei excepţii, la fel ar trebui să se procedeze şi în cazul pensiilor anticipate parţiale. Astfel, sintagma data înscrierii iniţiale la pensie trebuie interpretată în sensul că se referă la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă prin aplicarea, pentru prima oară, a condiţiilor de vârstă legală de pensionare şi stagiu complet de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010. Prin aplicarea greşită a dispoziţiilor normative referitoare la acordarea indicelui de corecţie se ajunge în situaţia ca la contribuţii egale asiguraţii să nu obţină aceeaşi pensie, chiar dacă au ieşit la pensie în ani diferiţi.
    8. În finalul motivării excepţiei, autorul acesteia arată că scopul instituirii indicelui de corecţie nu constă în diminuarea efectelor principiilor contributivităţii şi proporţionalităţii, deoarece s-ar încălca art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1) şi (3), art. 20, art. 21 alin. (1)-(3), art. 47 alin. (2) şi art. 148 alin. (2) din Constituţie.
    9. Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia este neîntemeiată.
    10. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl reprezintă art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Analizând motivarea excepţiei, Curtea constată că, în realitate, criticile de neconstituţionalitate privesc exclusiv sintagma înscrierea iniţială la pensie, în interpretarea potrivit căreia nu se aplică persoanelor la pensionarea pentru limită de vârstă pe motivul că s-a aplicat la pensionarea anticipată parţială. În redactarea sa integrală, art. 170 alin. (3) are următorul cuprins: „Indicele de corecţie se aplică o singură dată, la înscrierea iniţială la pensie.“
    14. Curtea reţine şi că, începând cu 1 septembrie 2024, dispoziţiile Legii nr. 263/2010 au ieşit din vigoare. Cu toate acestea, ţinând seama de Decizia sa nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, este competentă să soluţioneze prezenta excepţie.
    15. Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile criticate sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) privind statul român, ale art. 16 alin. (1) şi (3) privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 privind tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie, ale art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie şi ale art. 148 alin. (2) privind prioritatea de aplicare a dreptului european.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul îi solicită, în esenţă, să stabilească faptul că indicele de corecţie prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010 trebuie să li se aplice şi persoanelor care, după ce au beneficiat de o pensie anticipată acordată în temeiul art. 62 din Legea nr. 263/2010, au îndeplinit condiţiile pentru dobândirea pensiei pentru limită de vârstă prevăzute de art. 52 şi următoarele din Legea nr. 263/2010.
    17. Indicele de corecţie prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010 a fost instituit, începând cu 1 ianuarie 2013, ca o măsură de atenuare, pentru cei pensionaţi în baza acesteia, a înăspririi condiţiilor de pensionare faţă de cele anterior existente. Astfel, în Decizia nr. 670 din 19 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1157 din 6 decembrie 2021, paragrafele 19 şi 20, Curtea Constituţională a statuat că Legea nr. 263/2010 a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2011, abrogând dispoziţiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, în vigoare din 1 aprilie 2001, în prezent abrogată. Modalitatea de calcul al pensiilor reglementată prin Legea nr. 263/2010 este mai dezavantajoasă decât modalitatea de calcul prevăzută în Legea nr. 19/2000. Astfel, aşa cum se menţionează în expunerea de motive a Legii nr. 3/2013 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 14 februarie 2013, sub regimul Legii nr. 19/2000 punctajul mediu anual se determina prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor realizate de asigurat în perioada de cotizare la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare. Stagiul complet de cotizare, în perioada în care Legea nr. 19/2000 a fost în vigoare, era cuprins între 25 şi 28 de ani pentru femei şi între 30 şi 32 de ani pentru bărbaţi. În schimb, potrivit Legii nr. 263/2010, punctajul mediu anual se determină în mod similar, cu precizarea că stagiul complet de cotizare, conform acestui act normativ, este cuprins între 28 şi 35 de ani pentru femei şi între 32 şi 35 de ani pentru bărbaţi. Prin urmare, raportând numărul de puncte realizate de asigurat la un stagiu complet de cotizare mai mare rezultă un punctaj mediu anual mai mic şi, astfel, un cuantum al pensiei mai mic.
    18. Curtea a observat că motivul pentru care cei pensionaţi după 1 ianuarie 2011 ar fi urmat să aibă pensii mai mici decât cei pensionaţi înainte de 1 ianuarie 2011, deşi formula de calcul al pensiilor a rămas neschimbată, îl reprezintă impunerea creşterii progresive a stagiului complet de cotizare şi a vârstei standard necesare pentru deschiderea dreptului la pensie.
    19. Cuvântul din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 care a generat dispute interpretative ce au fost tranşate de Curtea Constituţională, cu referire la alte categorii de pensionari decât cea din care face parte autorul prezentei excepţii, este iniţiale. Autorul a beneficiat de o pensie anticipată în temeiul Legii nr. 263/2010, şi nu în temeiul legislaţiei anterioare, mai dezavantajoasă. Având în vedere natura sa juridică, pensia anticipată a acestuia s-a transformat în pensie pentru limită de vârstă. La data acordării pensiei pentru limită de vârstă, autorul a solicitat şi acordarea indicelui de corecţie. În susţinerea acestei pretenţii autorul pleacă de la premisa corectă că pensia pentru limită de vârstă, fiind reglementată şi distinct în sistemul Legii nr. 263/2010, are o natură juridică distinctă de cea a pensiei anticipate. Ca atare, conchide autorul, fiind o pensie nouă, distinctă de pensia anticipată, înscrierea lui la pensia pentru limită de vârstă reprezintă o înscriere iniţială la pensie şi, astfel, trebuie să i se acorde indicele de corecţie.
    20. Curtea observă, însă, că autorul prezentei excepţii forţează o interpretare favorabilă a sintagmei înscrierea iniţială la pensie din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Aşa cum Curtea a amintit mai sus, prin acordarea indicelui de corecţie legiuitorul a urmărit să atenueze impactul înăspririi condiţiilor de pensionare impuse de Legea nr. 263/2010. Indicele de corecţie, deoarece textul art. 170 din Legea nr. 263/2010 nu face nicio distincţie, se acordă tuturor pensiilor limitativ prevăzute de art. 51 al acesteia, deoarece toate pensiile, nu doar cea pentru limită de vârstă, sunt afectate de înăsprirea adusă de Legea nr. 263/2010 şi, ca atare, indicele de corecţie se acordă tuturor celor pensionaţi ulterior acestei înăspriri.
    21. Deşi sunt reglementate distinct, nu trebuie accentuate în mod excesiv diferenţele dintre pensia anticipată şi pensia pentru limită de vârstă. În orice caz, din perspectiva problematicii acordării sau neacordării indicelui de corecţie atât la momentul pensionării anticipate, cât şi la cel al pensionării pentru limită de vârstă, aceste diferenţe sunt irelevante. Ceea ce este, în schimb, relevant este împrejurarea că, în ceea ce priveşte modalitatea lor de calcul, însuşi art. 62 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 dispune că: „Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte în aceleaşi condiţii în care se stabileşte cel al pensiei pentru limită de vârstă“. Impactul defavorabil al înăspririi condiţiilor de pensionare a fost „absorbit“, în cazul categoriei de persoane din care şi autorul prezentei excepţii face parte, la momentul înscrierii iniţiale la pensia anticipată. O eventuală acordare a indicelui de corecţie şi la momentul pensionării propriu-zise, adică al transformării pensiei anticipate în pensie pentru limită de vârstă, ar conduce la o „dublă remediere“ a situaţiei defavorabile în care se află pensionarul. O asemenea dublă (sau chiar multiplă) aplicare a indicelui de corecţie reprezintă însă, în mod clar, un aspect de oportunitate a reglementării şi deci se situează în marja de apreciere a statului cu privire la politicile sale sociale, şi nu de constituţionalitate.
    22. Chiar şi în situaţia în care sintagma o singură dată s-ar interpreta, aşa cum Curtea constată că trebuie să fie, în sensul că reprezintă expresia intenţiei legiuitorului de a înlătura posibilitatea ca indicele de corecţie să fie acordat nu doar la momentul înscrierii iniţiale, ci şi pe parcursul primirii pensiei, Curtea apreciază că criticile autorului rămân neîntemeiate. Împrejurarea că prin sintagma o singură dată legiuitorul nu a exclus expres posibilitatea ca atât pensia anticipată, cât şi cea pentru limită de vârstă să beneficieze de indicele de corecţie nu reprezintă un sprijin în favoarea argumentelor prezentei excepţii. Indicele de corecţie reprezintă o măsură cu un caracter social, un instrument normativ a cărui utilizare de către legiuitor a fost determinată de un eveniment particular, şi anume înăsprirea condiţiilor de pensionare după 1 ianuarie 2011. Spre deosebire de alte măsuri sociale de protecţie a cuantumului pensiei, cum este indexarea, prin care se urmăreşte protejarea acestuia faţă de efectele inflaţiei, indicele de corecţie este „unic“ tocmai datorită faptului că evenimentul care l-a generat are un caracter unic, şi nu de continuitate, cum adesea este fenomenul inflaţionist. Or, câtă vreme între pensia anticipată şi cea pentru limită de vârstă nu există deosebiri majore referitoare la modalitatea de calcul, iar impactul negativ al evenimentului unic al înăspririi condiţiilor de pensionare a fost absorbit la momentul acordării pensiei anticipate, nu mai este necesară, din perspectiva scopului urmărit de legiuitor, acordarea lui şi la data pensionării propriu-zise.
    23. În sfârşit, cu privire la pretinsa discriminare între cele două categorii indicate de către autor - cei din rândul cărora acesta face parte şi cei pensionaţi direct pentru limită de vârstă, fără să fi fost anterior beneficiarii unei pensii anticipate - Curtea reaminteşte jurisprudenţa sa, potrivit căreia semnificaţia interdicţiei discriminării între persoane instituite de către art. 16 din Legea fundamentală nu poate avea semnificaţia unei egalizări perfect omogene, ci doar a acelor diferenţieri pe care le realizează legiuitorul în mod arbitrar (a se vedea în acest sens Decizia nr. 321 din 19 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 812 din 18 august 2022, paragrafele 19-22).
    24. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Vasile Larion în Dosarul nr. 342/89/2020 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi constată că sintagma înscrierea iniţială la pensie din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice este constituţională în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 29 octombrie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Cosmin-Marian Văduva


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 545 din 29 octombrie 2024

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016