Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 544 din 4 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 544 din 4 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 160 din 2 martie 2026
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Cristian Deliorga  │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Claudia-Ilona      │-                 │
│Dascălu            │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurenţiu Sorescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Ion Stroia în Dosarul nr. 3.311/121/2020 al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.100D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 2.156D/2021, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Fuică Oancea în Dosarul nr. 1.663/121/2020 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
    4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.156D/2021 la Dosarul nr. 2.100D/2021, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, în esenţă, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 104 din 27 februarie 2025 şi Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, prin care instanţa constituţională a constatat că legiuitorul poate interveni prin reglementări distincte asupra procedurii de recalculare a pensiilor, această competenţă revenindu-i în mod exclusiv.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    7. Prin Sentinţa civilă nr. 915 din 3 iunie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 3.311/121/2020, Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Ion Stroia într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de recalculare a pensiei.
    8. Prin Încheierea din 27 mai 2021, pronunţată în Dosarul nr. 1.663/121/2020, Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Fuică Oancea într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului împotriva unei sentinţe prin care s-a admis cererea de recalculare a pensiei.
    9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 sunt neconstituţionale în măsura în care se aplică exclusiv persoanelor vizate de art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Astfel, prevederile legale criticate acordă o dublă compensaţie pentru acelaşi risc asigurat, atât beneficiul punctajului suplimentar, cât şi stagiul de cotizare redus, exclusiv persoanelor care intră sub incidenţa art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Se creează astfel un regim discriminatoriu între pensionarii care au lucrat în aceeaşi perioadă, în condiţii identice, au realizat stagii de peste 20 de ani în grupa I şi 25 de ani în grupa a II-a şi li s-a deschis dreptul la pensie în temeiul art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială şi persoanele pensionate după anul 2011, cu stagii de cotizare reduse de 25 de ani pentru condiţii speciale, prevăzute de Legea nr. 263/2010 sau de alte acte normative cu caracter special.
    10. Se arată că pot exista diferenţieri între persoanele pensionate în perioade diferite pe considerentul că modificările succesive ale legislaţiei fac ca acestea să obţină pensii în cuantumuri diferite în raport cu legislaţia care a fost în vigoare la data stabilirii pensiei. Însă, în situaţia de faţă, diferenţierea între persoanele care au lucrat în aceeaşi perioadă, în aceleaşi condiţii şi au realizat aceleaşi stagii minime de cotizare care dau dreptul la pensionare cu stagii de cotizare reduse doar pentru simplul motiv că nu au reuşit să obţină hotărâre judecătorească de recunoaştere a dreptului de pensionare cu stagiul de cotizare redus şi nu au intrat sub incidenţa dispoziţiilor alin. (3) al art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 nu are nicio justificare şi nu poate fi considerată o măsură de interes public.
    11. Intervenţia legiuitorului prin introducerea art. 169^2 în Legea nr. 263/2010, în sensul aplicării acestei norme doar pentru titularii deciziilor de pensie în plată, ce au intrat sub incidenţa dispoziţiilor alin. (3) al art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, şi al excluderii de la beneficiile legale a persoanelor care nu au avut şansa de a obţine o hotărâre judecătorească pentru recunoaşterea stagiului de cotizare redus până la data de 31 decembrie 2015 este discriminatorie. Astfel, dacă o persoană pensionată în baza Legii nr. 3/1977 dovedeşte în faţa instanţei judecătoreşti că a lucrat efectiv 20 de ani în grupa I de muncă, după intrarea în vigoare a dispoziţiilor art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, respectiv după data de 1 ianuarie 2016, aceasta va beneficia doar de compensaţia punctajului suplimentar, nu şi de recunoaşterea stagiului de cotizare redus, pe motiv că nu a dobândit acest drept până la 31 decembrie 2015.
    12. Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale criticate au ca beneficiari persoanele cărora anterior le-a fost majorat punctajul în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010.
    13. Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale reţine că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat vizează pensionarii sistemului public de pensii cărora li s-au aplicat prevederile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, scopul acestei reglementări fiind acela al înlăturării diferenţelor dintre modalităţile de calcul al pensiilor, iar nu de majorare a acestora. De aceea, legiuitorul a acceptat şi situaţia în care pensia recalculată din oficiu este mai mică, fiind astfel prevăzută şi menţinerea în plată a cuantumului celui mai avantajos.
    14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    15. Guvernul, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 2.156D/2021, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 182 din 16 martie 2021.
    16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în dispozitivul actelor de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Însă, din examinarea excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea observă că, în realitate, criticile de neconstituţionalitate vizează doar dispoziţiile art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010.
    19. Curtea observă că, ulterior sesizării sale, Legea nr. 263/2010 a fost abrogată, în ansamblul său, prin art. 168 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 decembrie 2023. Însă, în aplicarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia sunt supuse controlului de constituţionalitate dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, urmează să fie supuse controlului de constituţionalitate dispoziţiile art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, în redactarea care produce efecte juridice în prezentele cauze, aceasta fiind următoarea: „Pensionarii sistemului public de pensii cărora li s-au aplicat prevederile art. 169^1 beneficiază de recalcularea pensiei cu utilizarea, la determinarea punctajului mediu anual, a stagiilor complete de cotizare avute în vedere, potrivit legii sau a unor hotărâri judecătoreşti, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015.“
    20. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi. Se invocă şi dispoziţiile art. 1 privind protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, drept care Curtea Constituţională reţine ca normă de referinţă dispoziţiile art. 44 din Constituţie, astfel cum sunt interpretate, în temeiul art. 20 alin. (1) din Constituţie, şi prin prisma exigenţelor art. 1 din protocol.
    21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate exercitat prin prisma unor critici de neconstituţionalitate similare celor formulate în prezentele cauze, iar Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate [a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 372 din 16 septembrie 2025, nepublicată*) în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunţării prezentei decizii, Decizia nr. 549 din 29 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 24 iunie 2025, sau Decizia nr. 398 din 17 septembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 80 din 30 ianuarie 2025].
    *) Decizia Curţii Constituţionale nr. 372 din 16 septembrie 2025 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 26 ianuarie 2026.

    22. Curtea a reţinut, la paragraful 20 din Decizia nr. 372 din 16 septembrie 2025, precitată, că, potrivit art. 169^2 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 263/2010, recalcularea pensiei în temeiul acestui articol de lege s-a efectuat, din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018. Procesul de recalculare a pensiilor, potrivit art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, este, prin urmare, distinct şi ulterior celui prevăzut de art. 169^1 din aceeaşi lege, care s-a aplicat începând cu data de 1 ianuarie 2016.
    23. Curtea a observat că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 decembrie 2018, paragrafele 71-77, a reţinut că dispoziţiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 implică o schimbare a concepţiei legislative în raport cu dispoziţiile art. 169^1 din aceeaşi lege, în sensul acordării, începând cu data de 1 octombrie 2018, atât a beneficiului majorării de punctaj, cât şi a beneficiului folosirii, la recalcularea pensiei, a unui stagiu de cotizare redus, reglementat de acte normative cu caracter special. Or, dispoziţiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 au prevăzut doar creşterea punctajelor anuale, fără să fie luate în calcul la stabilirea pensiei stagiile de cotizare prevăzute de legile speciale, în vigoare la data pensionării, ci stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010.
    24. De asemenea, Curtea a observat, la paragraful 22 din Decizia nr. 372 din 16 septembrie 2025, că recalcularea pensiei în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 a reprezentat o procedură aplicabilă, din oficiu, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, astfel cum precizează în mod expres art. 134 alin. (14) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011. Justificarea faptului că art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 nu se referă la ipoteza în care recalcularea pensiilor în temeiul art. 169^1 din aceeaşi lege nu a avut loc se găseşte în aceea că la data de 1 octombrie 2018, când, potrivit art. 169^2 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, procesul de recalculare prevăzut de art. 169^2 trebuia să demareze, procesul obligatoriu de recalculare a pensiilor în temeiul art. 169^1 se putea considera finalizat. Împrejurarea că, din motive obiective, casele de pensii nu şi-au îndeplinit în unele cazuri obligaţia de a recalcula pensiile în termenele prevăzute de lege, potrivit art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, nu poate fi interpretată ca reprezentând un impediment în aplicarea ulterioară a dispoziţiilor art. 169^2 din aceeaşi lege, de vreme ce procesul de recalculare este obligatoriu, iar nerealizarea sa nu poate fi imputată titularilor dreptului la pensie. Acest aspect de fapt nu este de natură să conducă la neconstituţionalitatea art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, care se aplică tuturor persoanelor ale căror pensii trebuiau să fie recalculate, în mod obligatoriu, potrivit art. 169^1 din aceeaşi lege. În consecinţă, Curtea a constatat că dispoziţiile art. 16 din Constituţie nu sunt încălcate.
    25. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate privind încălcarea dreptului de proprietate privată, Curtea a reţinut că dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieţii individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual, raportat la nivelul venitului realizat. Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivităţii, se constituie într-un drept câştigat, astfel încât diminuarea acestuia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză, practic, şi-a câştigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivităţii; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esenţa dreptului la pensie, iar derogările, chiar şi temporare, referitoare la obligaţia statului de a plăti cuantumul pensiei rezultat în urma aplicării acestui principiu afectează substanţa dreptului la pensie (Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010). În raport cu aceste considerente de principiu, Curtea observă că, potrivit dispoziţiilor art. 169^2 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, „În situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1), rezultă un punctaj mediu anual mai mic decât punctajul mediu anual aflat în plată, se menţine punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Prin urmare, legea prevede garanţii exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcţie de care acesta a fost calculat afectează dreptul la pensie, aşa cum a fost stabilit anterior (a se vedea în acelaşi sens Decizia nr. 182 din 1 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 26 mai 2021, paragraful 36).
    26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează în mod corespunzător valabilitatea şi în prezenta cauză.
    27. Având în vedere toate aceste argumente, Curtea reţine ca fiind neîntemeiate şi criticile de neconstituţionalitate formulate prin raportare la dispoziţiile art. 44 din Constituţie, astfel cum acestea se interpretează în temeiul art. 20 din Legea fundamentală şi prin prisma exigenţelor art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, de vreme ce nu se poate reţine că, prin aplicarea art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, a fost afectat cuantumul pensiei stabilit anterior.
    28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ion Stroia în Dosarul nr. 3.311/121/2020 al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă şi de Fuică Oancea în Dosarul nr. 1.663/121/2020 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă şi Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 4 noiembrie 2025.


                    PREŞEDINTE
                    CRISTIAN DELIORGA
                    Magistrat-asistent,
                    Claudia-Ilona Dascălu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 544 din 4 noiembrie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
" 5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016